Odată cu sosirea vremii frumoase, primarul Caransebeşului, Felix Borcean, a ţinut să facă, recent, câteva precizări privind noul şi modernul ştrand care, anul trecut, a suferit o serie de lucrări de reabilitare. Edilul municipiului a declarat că, în afară de operaţiunea de vopsire a bazinelor,  anul acesta nu se va mai lucra acolo, deoarece bugetul local nu permite cheltuielile aferente instalării filtrelor de apă.

„Vom amâna aceasta pentru la anul, deoarece nu putem să canalizăm toate resursele financiare spre ştrand, în detrimentul oraşului. Eu cred că, în momentul de faţă, ştrandul arată suficient de bine şi va fi deschis nu la 1 iunie, eu am propus data de 1 mai, asta, evident, dacă şi condiţiile meteorologice vor permite acest lucru. Şi în trecut, prima zi din mai era cea în care ştrandul îşi deschidea porţile”, a mai spus Felix Borcean.

Cosmin VLAD

Un subiect care nu a lipsit din aproape nicio şedinţă a Consiliului Local Caransebeş, în ultimele două luni, a fost cel al aprobării Regulamentului de funcţionare a sistemului de taxare a staţionării şi parcării autovehiculelor pe raza municipiului. El a fost discutat în şedinţa din 29 decembrie 2017, apoi în cea din 30 ianuarie, proiectul fiind respins de fiecare dată ca urmare a faptului că atât liberalii, cât şi social-democraţii s-au abţinut la vot când a venit vorba de amendamentele propuse de ceilalţi. Nici a treia oară, în şedinţa extraordinară a Consiliului Local din data de 16 februarie, lucrurile nu s-au schimbat.

Atunci, liderul grupului PSD, Florin Bogdea, a propus trei amendamente, privind preţul abonamentului pentru parcările de reşedinţă, tariful pentru parcarea din Parcul Teiuş şi acordarea de facilităţi cetăţenilor ale căror garaje situate în zona Mihail Halici au fost demolate, dar nici de această dată nu s-a ajuns la un consens.

Proiectul a fost pus din nou pe ordinea de zi a şedinţei din 28 februarie, de această dată el fiind aprobat fără niciun comentariu, din partea nimănui.

„Poate că prezenţa mea ieri (27 februarie – n.r.) la şedinţa Consiliului Local al municipiului Reşiţa s-a răsfrânt benefic şi asupra şedinţei Consiliului Local Caransebeş, pentru că acolo am văzut o şedinţă extrem de civilizată, chiar şi cu interpelări, de ambele părţi, dar făcute într-o manieră civilizată. A fost o şedinţă condusă de o doamnă preşedinte într-un mod foarte corect şi nepărtinitor. Mi-aş dori ca şi la Caransebeş să se întâmple aşa, la noi e mai greu, dar maniera în care am abordat şedinţa noastră de azi, adică aceea de a discuta dinainte problemele care ar fi putut trezi, în opinia noastră, dispute sau discuţii în Consiliul Local, a fost de bun augur. Am discutat preţ de aproape o jumătate de oră, înainte de şedinţă, cu doi consilieri PSD şi, finalmente, am găsit o soluţie care a fost agreată în primul rând în Consiliul Local şi, bineînţeles, ea va fi agreată şi de cei cărora li se adresează această hotărâre legată de parcări. Este o soluţie, cred eu, convenabilă pentru cei care au deţinut garaje şi care nu pot fi despăgubiţi, pentru că nu există cadru legal, în sensul că le oferim 10, 15 locuri, câte au nevoie respectivii, în incinta parcării cu barieră de pe Str. Mihail Halici, şi o telecomandă gratuită, tariful fiind acelaşi ca al tuturor parcărilor din oraş, adică 130 de lei pe an. În ceea ce priveşte parcarea din Parcul Teiuş, accesul se va face la fel ca şi în celelalte parcări cu plată de pe raza municipiului Caransebeş, adică cu tariful de 2 lei pe oră”, a declarat primarul Felix Borcean.

Edilul municipiului a adăugat că un fapt care, dintr-o scăpare, nu a fost introdus pe ordinea de zi a acestei şedinţe legate de parcări, se referă la un tarif de 10 lei pentru cei care vor să staţioneze pe durata întregii zile în parcările cu plată, astfel că se vor resofta parcomatele, iar cine doreşte să stea mai mult de 5 ore va beneficia de un tarif unic de 10 lei. O altă omisiune, dar problema va fi introdusă pe ordinea de zi a viitoarei şedinţe de Consiliu Local, a dat asigurări Felix Borcean, se referă la faptul că fiecare cetăţean care participă la licitaţiile pentru parcare, sau care solicită un loc de parcare, va trebui să prezinte un certificat fiscal prin care să dovedească faptul că nu are datorii faţă de municipiu.

Cosmin VLAD

Aleşii locali caransebeşeni au aprobat, în şedinţa extraordinară de luni, 8 ianuarie, acoperirea definitivă a deficitului Secţiunii de Dezvoltare, în sumă de 1,3 milioane de lei, din excedentul bugetului local.

„Am avut un buget sărac, ne-am descurcat şi în aceste condiţii, am ieşit cu fruntea sus din anul 2017, iar banii, cei 1,3 milioane de lei, vor fi foarte repede cheltuiţi, pentru că avem promisiunea că, în următoarele două săptămâni, să fie finalizate şi terenurile de sport”, a declarat primarul Felix Borcean.

Cosmin VLAD

În şedinţa de vineri, 29 decembrie, consilierii locali caransebeşeni au aprobat, cu unanimitate de voturi, noile tarife practicate pentru activităţile de salubrizare. Astfel, de la 1 ianuarie 2018, persoanele fizice şi asociaţiile de proprietari/locatari vor plăti 10,53 lei/mc lunar, cu tot cu TVA, iar persoanele juridice 147,08 lei/mc, cu TVA inclus.

Conform notei de fundamentare anexate la proiectul de hotărâre, reducerea tarifelor este generată în principal de scăderea costurilor cu combustibilul şi a cheltuielilor cu depunerea în rampă. Până acum, acestea erau de 15 lei de persoană pentru cetăţenii de la case şi 12 lei pentru cei de la blocuri.

Cosmin VLAD

În Aula „1 Decembrie 1918” a Primăriei Caransebeş, membrii Asociaţiei Luptătorilor în Revoluţia din Decembrie 1989 au marcat joi, 21 decembrie, trecerea a 28 de ani de la evenimentele petrecute în municipiu. Au fost prezenţi la manifestare revoluţionarii Asociaţiei, primarul Felix Borcean, oaspeţi de la Timişoara, precum şi participanţi la evenimentele petrecute în urmă cu 28 de ani.

Dan Silviu Avram s-a arătat dezamăgit de faptul că, an de an, sunt tot mai puţini cei care vin să marcheze evenimentul. „Înţeleg că şi natura face o selecţie, însă este îngrijorătoare lipsa de interes pentru un eveniment major în istoria modernă a oraşului nostru. Atunci, muncitorii şi o mare parte dintre cetăţenii Caransebeşului au declanşat o mişcare care nu a fost spontană, pentru că ea a fost pregătită în urma evenimentelor petrecute în zilele precedente la Timişoara, fiind coordonată de câţiva băieţi tineri, pe atunci, cu suflet mare, cu un curaj şi o disperare pe măsură, care a generat în ziua de 21 decembrie o manifestaţie care a pornit de la ICM, a cuprins ACH-ul, CPL-ul, Balta Sărată, IGOC-ul, CFR-ul, dar şi alţi cetăţeni care, azi, nu sunt prezenţi aici. Au fost şi incidente tragice, în care au murit concetăţeni de-ai noştri, iar acest lucru îmi adânceşte regretul că azi nu e mai multă lume aici”.

„Îmi aduc aminte şi acum, cu emoţie, elev fiind în clasa a noua, la acea vreme, de vuietul care venea dinspre Strada Scânteii, cum se numea pe atunci, cu acel marş imens al oamenilor de la ICM, şi la fel de bine îmi aduc aminte cum am zbughit-o din casă, alături de tatăl meu, şi am venit aici, în Piaţă, alături de marea mulţime de oameni care, cumva, se bucurau, dar în acelaşi timp se şi temeau de ceea ce se întâmpla în acele zile. Era 21 decembrie, lucrurile nu erau nicidecum clare la vremea respectivă, şi au fost nişte momente extraordinare”, a spus şi primarul Caransebeşului, Felix Borcean.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157661837521427″]

Mihail Rădulescu, preşedintele de onoare al Asociaţiei Luptătorilor în Revoluţia din Decembrie ’89, a lansat un adevărat rechizitoriu la adresa colegilor săi. „Nu-mi vine să cred, mai ales după cei 28 de ani scurşi de la Revoluţia din 1989, că membrii ALRD ’89 Caransebeş sunt tinerii curajoşi care şi-au riscat chiar şi viaţa pentru libertate, alături de care m-am aflat în acele zile şi săptămâni. Ce s-a întâmplat şi ce se întâmplă cu noi? În Decembrie ’89 am fost o mare familie, chiar dacă nu ne prea cunoşteam între noi. Acum suntem nişte «NIMENI»! Puteţi să vă supăraţi pe mine pentru acest cuvânt, dar suntem nişte «NIMENI»! Degeaba au murit tinerii atunci? Degeaba avem răniţi? Simt că, de fapt, am devenit ceea ce eram înaintea zilei de 21 Decembrie 1989, adică nişte împăcaţi cu soarta. Nu mai reprezentăm un reper, un model, un simbol de urmat, ci suntem nişte oameni absolut normali, care-şi văd de propriile familii şi interese, şi care şi-au uitat menirea pecetluită pe baricade în 21 Decembrie 1989. Cei mai mulţi dintre membrii ALRD ’89 Caransebeş au abandonat de bunăvoie lupta! Nu am avut, ani buni, parte de o comemorare care să rămână în istorie, peste timpuri, în urbea noastră. Comemorarea de azi, pentru mine, Mihail Rădulescu, preşedintele vostru de onoare, este O MARE RUŞINE, mai ales dacă ne gândim la morţii şi la răniţii din decembrie 1989, care de sus, din cer, şi de lângă noi, ne întreabă: Chiar am murit degeaba? Chiar degeaba ne-am vărsat sângele pe caldarâm şi am sfidat moartea?”.

Timişorenii Costel Balint şi Dumitru Curiban au vorbit despre evenimentele de la Timişoara şi Caransebeş, după care au oferit premii – cărţi, primarului Felix Borcean, iarMihail Rădulescu a primit o medalie.

În încheiere Aurel Păsat, i-a răspuns lui Mihail Rădulescu, afirmând că nu a cunoscut niciodată termenul „nimeni”, adăugând că, asemenea politicienilor, şi liderii Asociaţiei Luptătorilor în Revoluţia din Decembrie ’89, prin dezbinarea membrilor, au creat această situaţie. „Prieteni, haideţi să dăm importanţa cuvenită evenimentului şi să nu ne mai considerăm unii pe ceilalţi «nimeni», ci să ne apreciem aşa cum suntem – mai mari sau mai mici, mai competenţi sau mai incompetenţi în domeniile noastre de activitate. Nu suntem «nimeni»! Suntem nişte oameni care am schimbat un sistem. Noi am fost lideri, nu şefi! Eu mor pentru acest ideal, o spun cu maximă sinceritate. Şi să nu ne fie ruşine de ce am făcut atunci!”, a mai spus Aurel Păsat.

Participanţii la eveniment au coborât apoi în parcul din faţa Primăriei, unde au au fost depuse coroane de flori la Monumentul Revoluţiei. Coloana s-a deplasat, apoi, pe sub Arcul Înfrăţirii Spiritual-Creştine şi pe Calea Sacră din faţa Episcopiei Caransebeşului, spre monumentul amplasat în faţa fostei Miliţii, acolo unde, în urmă cu 28 de ani, s-a tras asupra manifestanţilor.

Slujba de pomenire a Eroilor Revoluţiei a fost oficiată de un sobor de preoţi. Şi aici, revoluţionarii, împreună cu reprezentanţii social-democraţilor în Consiliul Local Caransebeş, au depus coroane de flori la Crucea-monument dedicată Revoluţiei.

Cosmin VLAD

Zilele trecute, la Colegiul Național „Traian Doda” s-a desfăşurat târgul școlar ce face parte din proiectul „Tineri cu inițiativă pentru dezvoltarea unei culturi civice în Caransebeș”, implementat de Asociația „Reper pentru management prin valori”, cu sprijinul financiar al Primăriei municipiului, acţiune la care administraţia locală a fost reprezentată de primarul Felix Borcean, și city-managerul Andrei Ungur.

În cadrul atelierului de lucru, un număr de cinci echipe de liceeni au prezentat proiecte de interes pentru această unitate şcolară și pentru oraş, încercând să atragă atenția asupra importanței implicării civice. Proiectele tinerilor au vizat starea Spitalului Municipal de Urgenţă și a dotărilor Bibliotecii Municipale din Caransebeș, asigurarea apei potabile la Colegiul Național „Traian Doda”, precum şi derularea activităților extrașcolare.

Iulia Coşpănaru, din cadrul Asociaţiei „Reper pentru management prin valori” şi iniţiatoarea acestui proiect, este de părere că actuala generaţie de tineri merită să valorifice toate lucrurile pe care le poate face, chiar dacă sunt lucruri care necesită şlefuire, deoarece lipsa de experienţă îşi spune cuvântul pe alocuri, dar sunt lucruri care ţin de viaţă, în general. „Ceea ce este important este că se gândesc la problemele comunităţii, la probleme reale, niciuna dintre echipele participante la concurs neabordând probleme derizorii, cum nici soluţiile pe care le-au propus nu au fost nerealiste. Unele necesită mai mult efort, mai mult sprijin financiar, mai mult sprijin din partea altor entităţi, dar sunt chestiuni care vizează comunitatea în general”.

Adele Angelini, elevă în clasa a XI-a C şi şefa echipei al cărei proiect, privind apa potabilă la Colegiul Naţional „Traian Doda”, a fost declarat câştigător, a spus că proiectul a fost iniţiat cu scopul de a ajuta şcoala şi pe elevii care învaţă aici, fiind unul cât mai realist, pe care să-l poată duce până la capăt.

„Tinerii au fost surprinzători ca întotdeauna, au învățat să scrie proiecte pentru atragerea de fonduri europene. Ei au ridicat într-adevăr câteva probleme, le-am și răspuns pe loc cu privire la Spitalul Municipal de Urgenţă și mă bucur că s-au implicat și în acest aspect al vieții din Caransebeș. Chiar le-am propus să avem întâlniri cât mai dese pentru a discuta problemele administrației locale pe care poate, din prea puține informații, nu le înțeleg. Mi-ar plăcea ca tinerii, și prin ei și ceilalți cetățeni, să afle la prima mână care sunt problemele de zi cu zi ale Caransebeșului”, a declarat primarul Felix Borcean.

Cosmin VLAD

Marţi, 5 decembrie, cu prilejul Zilei Internaţionale a Voluntariatului, membrii Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă Caransebeş, în colaborare cu colegii de la Serviciul de Pregătire pentru Intervenţie şi Rezilienţa Comunităţilor din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Semenic” al judeţului Caraş-Severin,au desfăşurat o campanie de informare, instruire, recrutare şi atragere de voluntari în cadrul SVSU Caransebeş, precum şi pentru „Salvatori din Pasiune”, campanie naţională organizată de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.

Ziua Internaţională a Voluntariatuluia fost instituită de Organizația Națiunilor Unite prin Rezoluția Adunării Generale Nr. 40/212 din 17 decembrie 1985. Anul 2001 a fost proclamat de Adunarea Generală a ONU drept Anul internațional al Voluntarilor, cu scopul de a promova recunoașterea eforturilor și a muncii depuse, facilitând crearea unei rețele de comunicare și promovare a beneficiilor care decurg din activitățile de voluntariat.

În România, voluntariatul a devenit cunoscut în anul 1990, când mai multe organizații internaționale de voluntariat au venit în țară, iar altele au înființat filiale, aducând cu ele experiența în lucrul cu voluntarii și coordonarea lor. În aceeași perioadă, ONG-urile românești au început să implice voluntari locali în activitățile lor, iar în 1997 au apărut și primele centre de voluntariat.

Cosmin VLAD

Unul dintre proiectele importante de pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Local Caransebeş din 24 noiembrie a fost cel privitor la ajustarea tarifului pentru colectare, transportul şi depozitarea deşeurilor menajere, până la deschiderea Deponeului de la Lupac. Conform proiectului de hotărâre iniţiat de PSD, valoarea acestuia ar fi trebuit să fie de 102 lei/mc (fără TVA) şi 121,38 lei/mc (cu TVA inclus), revenindu-se, astfel, la situaţia anterioară adoptării Hotărârii Consiliului Local Nr. 26/25.01.2017, respectiv la tarifele practicate în anul 2013.

Conform propunerii social-democraţilor, asociaţiile de proprietari/locatari ar fi trebuit să plătească lunar 10,2 lei/persoană (fără TVA) şi 12,14 lei/persoană (cu TVA), persoanele fizice – 12,75 lei/persoană (fără TVA) şi 15,17 lei (cu TVA), iar persoanele juridice – 127,5 lei/persoană (fără TVA) şi 151,73 (cu TVA).

Liderul grupului social-democrat din Consiliul Local Caransebeş, Florin Bodgea, a cerut ca tariful să scadă şi mai mult, însă cum primarul Felix Borcean nu a fost prezent, viceprimarul Marius Isac şi Ovidiu Chimigeriu, directorul SC Transal Urbis SRL, i-au explicat că, deocamdată, nu e posibil acest lucru, deoarece operatorul caransebeşean de salubritate lucrează la nota de fundamentare a noilor tarife, încercându-se alinierea lor la 9,2 lei, atât cât a anunţat recent edilul municipiului şi cât va percepe societatea care se va ocupa de gestionarea deşeurilor în Zona Reşiţa – Caransebeş odată cu deschiderea Deponeului ecologic de la Lupac. Ovidiu Chimigeriu a mai adăugat că nota de fundamentare a tarifelor va fi în mapele consilierilor locali caransebeşeni la şedinţa din luna decembrie.

Deoarece liberalii s-au abţinut de la vor, proiectul de hotărâre a fost respins, social-democraţii nefiind în număr suficient de mare încât să-şi impună iniţiativa.

Cosmin VLAD

La Primăria Caransebeş a avut loc, recent, o întâlnire la care au luat parte primarul municipiului Caransebeş, Felix Borcean, reprezentanţii unei firme private şi directorii unităţilor de învăţământ preuniversitar de pe raza oraşului, discuţiile având ca subiect posibilitatea introducerii în şcoli a unui catalog electronic.

Conform declaraţiilor edilului municipiului, pe lângă caracteristicile clasice, prin aplicaţia pe care o oferă cadrelor didactice, catalogul virtual mai îndeplineşte şi alte funcţii. Este vorba despre o aplicaţie foarte complexă, care vine în ajutorul profesorilor şi care a fost deja implementată în multe instituţii de învăţământ din România. Pe lângă facilităţile pe care le oferă, principalul avantaj constă în reducerea absenteismului în unităţile de învăţământ în care soluţia a fost implementată. „Ni s-au şi prezentat date reale în acest sens, din alte unităţi de învăţământ în care a fost implementată această aplicaţie, absenteismul scăzând cu până la 20 la sută, poate chiar mai mult, în funcţie de tipul şcolilor. Cred că orice scădere, fie ea şi de câteva procente, este benefică”, a spus Felix Borcean.

Catalogul virtual va veni împreună cu o tabletă pentru fiecare profesor, achiziţionarea acestora urmând să fie făcută de fiecare unitate de învăţământ în parte, Primăria Caransebeş finanţând, de la bugetul local, sumele cerute de unităţile de învăţământ.

„Pentru elevi, «pericolul» constă în faptul că părinţii vor putea avea şi ei acces la acest catalog virtual, dar, dincolo de asta, consider că este o aplicaţie modernă şi facilă, în care apar inclusiv materialele bibliografice, adică suport de lectură, necesar, iniţial, pentru Limba română, şi am înţeles că, în viitorul foarte apropiat, se vor introduce şi manualele virtuale, astfel încât, cu toate aceste facilităţi, profesorul poate să vină, practic, la şcoală cu această tabletă care nu ocupă foarte mult spaţiu, are internet nelimitat şi nici nu costă foarte mult”, a adăugat primarul muncipiului.

Costul estimat pentru fiecare profesor, în cazul unei tablete, este de aproximativ 10 euro pe lună, iar firma care a făcut propunerea oferă service total, 24 de ore din 24.

„Pentru părinţi, aplicaţia există şi în magazinul Google Play, şi în AppStore Apple, deci este pe toate platformele, astfel încât fiecare părinte care îşi creează un cont poate urmări, în timp real, situaţia elevului, existând inclusiv secţiunea forum de discuţii, iar dacă sunt părinţi care, din diferite motive, nu-şi permit un telefon inteligent, mesajele transmise de profesori sau de directori pot fi accesate sub formă de sms-uri”, a mai spus Felix Borcean.

Cosmin VLAD

În cadrul conferinţei de presă de marţi, 7 noiembrie, Adrian Ardeţ, directorul Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş, a prezentat o piesă de o importanţă deosebită – un dinte de mamut, animal dispărut în urmă cu 10.000 de ani, dar a anunţat şi faptul că instituţia se află în posesia unui mulaj executat după o inscripţie sacră, descoperită în Munţii Ţarcu de cunoscutul alpinist Cornel Galescu.

Într-una dintre expediţiile întreprinse în zona Munţilor Ţarcu, întreprinse în primăvara acestui an, Cornel Galescu a găsit pe o stâncă o inscripţie în piatră.

„De-a lungul timpului, am străbătut fiecare colţişor, fiecare cotlon, al Munţilor Ţarcu şi Muntelui Mic, şi dintr-o perspectivă sportivă, dar şi din curiozitate. Prima oară, gândul m-a dus la miracolul pe care împăratul Constantin l-a trăit când a văzut crucea pe cer, sigur, ţinând cont de dimensiunea comparaţiei. Mi s-a părut miraculos pentru că ştiam, de foarte mult timp, că toată această zonă este încărcată de ceea ce înseamnă miracol, în special zona Gugu – legendele din jurul său, Peştera lui Zamolxe, Vârful Mătania –, dar toate acestea nu sunt decât supoziţii. Imediat, am simţit că toate aceste lucruri pot fi benefice unui turism zonal, pentru că am văzut că, în alte locuri, dezvoltarea turistică este legată uneori de nişte lucruri banale, cum ar fi o peşteră, o inscripţie, care stârnesc interes şi se pot transforma în branduri turistice”, a spus Cornel Galescu.

Inscripţia se prezintă sub forma unui cerc, în interiorul căruia există o serie de semne grafice, sub formă de săgeată sau de «v», iar dedesubt se află o serie de litere, unele asemănătoare cu literele greceşti, iar sub acestea se găsesc gravări sub forma unor litere care par necunoscute.

„Noi am intrat în legătură cu o serie de specialişti, atât din România, cât şi din străinătate. Ne-au ajutat în acest domeniu oameni pe care i-am şi cooptat în echipa noastră, pentru că, pe viitor, punem problema unei cercetări ştiinţifice. În momentul de faţă, doar atât vă pot spune: este vorba despre o inscripţie care vorbeşte despre lumea de apoi, din literele care au fost studiate rezultă că este o inscripţie funerară, scrisă, probabil, în secolul I î.Hr., literele care se văd sub zona cercului fiind scrise mai târziu, ele aparţinând altor populaţii, care au trecut prin zonă, este vorba despre câteva rune care au fost adăugate la textul iniţial al inscripţiei, iar această inscripţie se află pe un complex, putem să-i spunem, bine lucrat şi bine organizat. Începând din momentul în care am făcut descoperirea, am întreprins toate demersurile la Ministerul Culturii, astfel încât respectiva zonă să fie cuprinsă în patrimoniu.

În primul rând, vrem să o protejăm, iar din primăvară intenţionăm să începem cercetările sistematice cu americanii şi cu cei de la Universitatea din Cluj, aşa încât să reuşim să facem ca acest complex să reprezinte un obiectiv turistic de marcă în Banatul de Munte. Este pentru prima dată când, în zona Banatului Montan, a Munţilor Ţarcu, avem de-a face cu asemenea însemne. Avem numeroase tiponime care vorbesc despre Antichitate, avem Pietrele lui Scorilo, sus pe Gugu avem stânca pe care se spune că ar fi stat Zamolxe, însă sunt legende. Noi le putem pune în valoare şi cu o cercetare ştiinţifică. Pentru istoria judeţului Caraş-Severin şi a Banatului, este un lucru esenţial ca în zona montană să avem obiective, pe lângă traseele turistice şi frumuseţile pe care Bunul Dumnezeu ni le-a dat în Banatul de Munte”, explică Adrian Ardeţ.

Cea de a doua descoperire din zona Caransebeşului despre care a vorbit directorul muzeului este un dinte de mamut, semnalat de un speolog reprezentanţilor unei primării din apropierea municipiului.

„Erau semnale că în zonă ar exista unele aşezări din vremea Paleoliticului. E pentru prima dată când este semnalată existenţa mamuţilor în zona Caransebeşului. Speologul timişorean a dus acest dinte primarului, care, la rândul lui, ne-a semnalat nouă descoperirea acestui important element. Mamuţii reprezintă, în zonele în care au fost descoperiţi, atracţii turistice deosebite. Există Parcul mamuţilor în judeţul Hunedoara, apoi în Serbia, unde sunt amenajate expoziţii cu asemenea descoperiri.

Mamuţii sunt printre ultimele mari mamifere care au intrat în contact cu omul, reprezentările lor fiind regăsite în scene pictate în peşteri de omul din Paleolitic, şi au dispărut în urmă cu 10.000 de ani. Iată că şi noi avem de-a face cu ei, urmează să demarăm o serie de cercetări, astfel încât, poate, vom avea şi noi un Parc naţional al mamuţilor în zona Caransebeşului. Am luat legătura cu Muzeul de Arheologie din Bucureşti, noi neavând specialişti antropologi, şi vom demara, în primăvara viitoare, o cercetare, deoarece bănuim că există mai mulţi mamuţi în această zonă”, a adăugat Adrian Ardeţ.

Cosmin VLAD