Peste 22 de milioane de lei vor fi investiți pentru realizarea unui centru multifuncțional la Reșița și pentru interconectarea zonei marginalizate Mociur cu cartierele Centru și Govândari printr-o promenadă, pistă de biciclete, reabilitarea și crearea de noi facilități de acces pietonal. Primarul Ioan Popa anunța încă de anul trecut intenția de realizare a acestui proiect pe fonduri europene. Edilul susținea că Primăria Reșița nu are cum să rateze această finanțare, ceea ce s-a și adeverit la începutul acestei săptămâni, când a reușit să semneze contractul la ADR Vest.

„Zona Mociur va beneficia de un centru multifuncțional ce va permite activități sportive și recreaționale, precum baschet, tenis, volei, handbal, fitness, arte marțiale, cursuri de dans. De asemenea, clădirile care vor fi reabilitate pentru astfel de activități vor avea un areal complex de utilizare, inclusiv pentru activități educative și socio-culturale (workshopuri, ateliere de dezvoltare personală și profesională, spectacole, expoziții etc.). Tot în cadrul proiectului se va moderniza și o stradă secundară. Este vorba de strada G. A. Petculescu ce va asigura interconectarea zonei Mociur cu zona centrală și Govândari, creând astfel condiții pentru integrarea populației marginalizate, rezultatul fiind creșterea coeziunii sociale”, explică reprezentanții Primăriei Reșița, care pun la dispoziție și primele imagine din care ne putem face o idee de cum va arăta viitorul centru multifuncțional.

Conform declarațiilor din trecut ale primarului Ioan Popa, centrul va fi ridicat pe amplasamentul bazinului de înot din Luncă, de la 7 noiembrie, aflat într-o stare avansată de degradare. Se dorește ca viitoarea clădire să amintească de trecutul industrial al orașului, astfel încât aceasta va conține profile metalice de fațadă, cărămidă aparentă și panouri metalice.

Karina TINCUL

Această estimare a fost făcută de către Daniel Nechita, Directorul General Eco Bau Parc după o evaluare temeinică în teren, în parcările dintre blocuri, pe aleile și străzile orașului aflate la vedere sau mai puțin, pe spațiile publice, acolo unde acest tip de autoturisme sunt parcate. Eco Bau Parc este societatea, ce-i drept hulită pentru că taxează șoferii pentru locurile de parcare din oraș, dar care în afara concesionării locurilor de parcare cu plată din Reșița, mai are ca atribuții și ridicarea mașinilor abandonate. Desigur procedura aplicării legii nr.421/2002 este una greoaie, care parcurge o serie de etape de la momentul sesizării existenței unui astfel de autovehicul abandonat și până la ridicarea lui efectivă. „Din 2011, avem probleme cu ridicarea acestor autovehicule abandonate și o colaborare deficitară cu Serviciul de Întreținere și Reparare a Patrimoniului, la acel moment condus de domnul Sava Giuricici, care din 2011, de când gestionam acest subiect, a uitat să ne transmită decizii de ridicare a autovehiculelor abandonate sau dacă a făcut-o, în rarele cazuri, aceste mașini erau deja ridicate deja la momentul la care ne preocupam de identificarea lor“, afirmă Nechita. De altfel, Nechita spune că nici cu Poliția Locală a municipiului Reșița, relația nu ar sta mai bine.

În subiectul enunțat, directorul Eco Bau Parc își pune serioase întrebări și despre regimul ulterior ridicării acestor autovehicule, care odată transportate din parcările unde nu își aveau locul intră implicit în patrimoniul Primăriei Reșița, dar despre a căror evidență nu se cunosc date certe. Practic, din ceea ce transmite Nechita, se înțelege că în urma dezmembrării, de pe aceste autoturisme sunt luate diverse piese funcționale care pot fi revândute, sume care ar trebui să intre în bugetul local, lucru care îi scapă managerului Eco Bau Parc, așa cum ne scapă și nouă.

Întrebat fiind care ar fi numărul total estimat al autovehiculelor abandonate sau fără stăpân, directorul Daniel Nechita afirmă că după verificarea mai multor spații publice și parcări ale Reșiței, numărul „abandonatelor“ ar putea fi de peste 2000! O cifră care ne sperie și pe care o transmitem cu prudență, dat fiind faptul că cererea pentru locuri de parcare în municipiul de pe Bârzava este cu fiecare an tot mai mare. Dovada stă și declarația primarului Ioan Popa care ne-a declarat că anul acesta licitația pentru un loc de parcare a ajuns până la modica sumă de 4200 lei!

Ce înseamnă vehicul abandonat?

Vehiculul abandonat reprezintă „vehiculul de orice categorie, aflat pe domeniul public sau privat al statului de cel puţin un an, al cărui proprietar sau deţinător legal este cunoscut, însă există indicii temeinice, determinate de starea improprie circulaţiei acestuia pe drumurile publice, din care rezultă intenţia neechivocă a proprietarului de a renunţa la exercitarea drepturilor sale asupra vehiculului.”

Vehicul fără stăpân se numeşte, conform legii, „vehiculul de orice categorie, fără plăcuţă de înmatriculare sau alte marcaje oficiale, staţionat pe domeniul public sau privat al statului, al cărui proprietar sau deţinător legal este necunoscut“.

 Cum funcționează sau cum ar trebui să funcționeze ridicarea vehiculelor fără stăpân sau abandonate pe terenuri aparţinand domeniului public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ teritoriale?

În baza legii 421/2002 agenţii constatatori din aparatul propriu al consiliului local, împuterniciţi de primar, identifică pe teren maşinile abandonate sau fără stăpân, afişind o somaţie pe caroseria autovehiculului, prin care solicită ridicarea acestuia de pe domeniul public sau privat al statului, în termen de 10 zile. În momentul identificării autoturismului abandonat sau fără stăpân se întocmeşte de către inspector un proces verbal de constatare, semnat de martori, care conţine date minime de identificare ale maşinii (număr de identificare, dacă este cazul, categoria, marca şi tipul, culoarea, starea fizică).

La expirarea celor 10 zile, agentul constatator comunică Poliţiei, Serviciului de Poliţie, printr-o adresă scrisă, caracteristicele autoturismelor identificate în teren, solicitând datele de identificare ale proprietarilor sau deţinătorilor legali. În baza răspunsului primit de la organele de poliţie, inspectorul îl somează pe proprietar, prin scrisoare recomandată cu aviz de primire, ca în termen de 5 zile de la primirea somaţiei să ridice vehiculul abandonat pe domeniul public.

Dacă proprietarul sau deţinătorul legal al maşinii nu raspunde somaţiei, după expirarea termenului de 5 zile de la primirea acesteia, vehiculul trece de drept în proprietatea autorităţii publice locale, în baza unei Dispoziţii de ridicare emise de către Primar. Dispoziţia se comunică de îndată proprietarului, care poate fi atacată, în termen de 5 zile de la comunicare, la instanţa de contencios administrativ, în condiţiile legii. Totodată, datele de identificare ale vehiculelor abandonate şi locaţia se aduc la cunostinţă publică print-un anunţ publicat într-un cotidian local.

În cazul vehiculelor fără stăpân în vederea identificării proprietarului, Primarul aduce la cunoştinta publică caracteristicele tehnice ale maşinii şi locul unde aceasta a fost identificată, prin anunţ publicat într-un cotidian local, în termen de 10 zile de la întocmirea procesului-verbal de constatare. Lista cuprinzând vehiculele fără stăpân se afişează şi la sediul primăriei, într-un loc special amenajat.

Dacă în termen de 10 zile de la data anunţului proprietarul sau deţinătorul legal nu se prezintă, autoturismul identificat ca fiind fără stăpân trece în proprietatea unităţii administrativ – teritoriale, în baza unei Dispoziţii de ridicare a autoturismelor fără stăpân.

Ridicarea propriu zisă a autoturismelor abandonate sau fără stăpân se efectuează de către Eco Bau Parc, în prezenţa inspectorilor din cadrul autorităţii publice locale şi în prezenţa agenţilor din cadrul Serviciului de Poliţie Rutieră, completându-se procese-verbale de ridicare în 3 exemplare.

Cine nu își dă interesul pentru a scoate rablele de pe spațiul public al Reșiței și prin aceasta a fi create zone îndestulătoare pentru parcarea autovehiculelor reșițenilor? Considerăm că rolul Poliției Locale Reșița este, între altele, și acela de a identifica aceste autovehiculele care nu fac decât să ofere o imagine a degradării reședinței de județ cărășene.

Am verificat pe spațiile publice ale municipiului Reșița dacă există autoturisme abandonate și surpriză…lucrurile chiar sunt demne de luat în seamă (foto în Microraionul IV – cartierul Govândari)!

Sergiu TABAN

Partidul Național Liberal Caraș-Severin a făcut publice primele nume pentru alegerile locale din anul 2016. Pentru municipiul Reșița, organizația județeană a PNL are de ales între cinci posibili candidați. Pe de altă parte, au fost deja stabilite persoanele care vor candida pentru Primăriile din Caransebeș, Bocșa, Anina și Moldova Nouă. 

„PNL consideră că în stabilirea candidaților de primar cel mai important factor este voința cetățenilor. De aceea, în perioada următoare se vor demara  sondaje de opinie, în prima etapa în localitățile urbane din Caraș-Severin. La Reșița sondajele vor testa notorietatea următorilor potențiali candidați: Viorel BAȘAG, dr. Jaro MARȘALIC, Gheorghe NĂSTUREL, Ioan POPA și Daniel SURDU”, se precizează într-un comunicat al PNL Caraș-Severin.

Dintre cei cinci posibili candidați liberali pentru Primăria Reșița, doctorul Jaro Marsalic a fost primul care și-am exprimat în mod clar dorința de a ocupa această funcție:

„Îmi doresc să fiu primar, dar partidul va hotărî dacă chiar mă dorește. Eu aș fi vrut să încerc activitatea asta de primărie tocmai în speranța de a reuși să fac ceva în oraș. Este orașul meu natal, eu spre deosebire de alții chiar m-am născut în Reșița, nu doar eu, ci și părinții mei. Nu am vrut niciodată să plec din Reșița, nu am plecat nici în Germania, nici în Austria, deși mi-ar fi destul de ușor să plec”, a declarat Marsalic, care a adăugat că din punctul său de vedere municipiul Reșița ar putea fi mult mai bine administrat.

„Reșiței îi lipsește o economie viabilă, se vehiculează aceeași teorie despre crearea de noi locuri de muncă, dar Reșița mai are și o altă problemă, trebuie să recunoaștem deschis și această variantă, pentru că nu doar locurile de muncă sunt o problemă, ci este o problemă și forța de muncă. La ora actuală sunt cel puțin două firme din câte știu eu care fac campanie de racolare de forță de muncă chiar și la Oravița și Moldova Nouă pentru că nu prea găsesc oameni dornici de lucru în Reșița”, a mai afirmat Marșalic.

Pe de altă parte, omul de afaceri Ioan Popa și-a exprimat și el disponibilitatea de a candida la Primăria Reșița, dar a afirmat că ar fi mult mai interesat de o posibilă candidatură la Consiliul Județean Caraș-Severin: „Pentru moment se fac sondaje de opinie, deci ne măsurăm toți puterile. Și la Consiliu Județean o să fiu în sondaje, dar nu e nimic stabilit încă. În august facem sondajele, iar în septembrie se clarifică cine și unde merge. Eu mă duc înainte, s-ar putea să am sau nu succes, deocamdată ne măsurăm puterile”, a declarat pentru Reper 24, Ioan Popa.

Cele patru orașe în care au fost deja stabiliți candidații PNL pentru alegerile de anul viitor sunt Caransebeș, Bocșa și Anina, unde vor încerca să obțină un nou mandat actualii primari Ion Marcel VELA, Eugen CISMĂNEANTU  și Gheorghe ROMÂNU, precum și Moldova Nouă, unde va candida tânărul om de afaceri Adrian TORMA.

În  Oțelu Roșu se va cere opinia cetățenilor privind posibilii candidați: Magda LUNGU (fost viceprimar) și Adrian PĂDUREAN, iar pentru Oravița, potențialii candidați sunt: Ion GOGA și Ion MILOȘ.

Cinci posibili candidați din partea PNL sunt și la Primăria Băile Herculane, cei care intră în competiție fiind: Sebastian CORNIAN, Petrișor GOLOPENȚA, Ion MIRICĂ, Mariana MOLNAR și Gheorghe ORZA .

Karina TINCUL