În marea zi de sărbătoare a Rusaliilor, după încheierea Sfintei Liturghii, în Căminul Cultural al localității Bolvașnița (județul Caraș-Severin) a avut loc o dublă lansare de carte, autor și coordonator fiind inginerul Constantin Liuba, fiu al satului. În prezența primarului localității, Petru Mihăilescu, care a deschis evenimentul, a profesorului Dumitru Jompan, a preotului paroh Mădălin-Gabriel Afilipoae, a preotului pensionar Lazăr Suciu (care a slujit peste 40 de ani în parohia Bolvașnița), a învățătorului pensionar Titus Dragomir, cetățenii comunei și invitații din întregul județ s-au bucurat de un eveniment cultural de excepție.

Prima carte lansată a fost Monografia Bolvașnița (ed. II) un volum consistent de 315 pagini care prezintă satul din perspectivă multiplă: istorică, culturală, religioasă, educațională, socială având un colectiv de autori: inginer Constantin Liuba, profesor Ion Hațegan (doctor în istorie), profesor Dumitru Jompan (doctor în muzicologie), preot Lazăr Suciu, medic Petru Cocarțeu, învățător Titus Dragomir și profesor Andreea Ambruș. Monografia, pe lângă aspectele istorice (prima atestare în anul 1376) prezintă elemente de etnografie și folclor (obiceiuri de iarnă-vară, costume populare), geologie, fauna, vegetația, istoria cultului baptist, viața socială-economică, școala, învățătorii, monumentul eroilor.

Cartea reprezintă un document cu profundă valoare istorică. Ea conține zeci de fotografii cu reprezentanți de seamă ai satului, cu satul de odinioară, hărți și schițe. În Căminul Cultural au fost prezenți reprezentanți ai comunității creștine ortodoxe, dar și baptiste, monografia satului fiind distribuită gratuit doritorilor, cheltuielile de tipar fiind susținute de fii satului unii dintre aceștia locuind pe continentul Americii de Nord, familia Cocârţeu Petru, Moise Tudor.

Cea de-a doua carte prezentată a fost Desculț prin otava livezilor. Amintiri, tradiții, simboluri (175 de pagini). Publicată la aceeași editură Gheorghe Magas din Reșița, prezintă în fiecare capitol o serie de simboluri explicate științific și împletite cu povești de odinioară: sălașul, lupul, cămașa, șarpele, pasărea, sărbătoarea (Sangeorz, Sănvăsaiul, Zimții, Sfinții 40 de Mucenici), soarele sau jocurile copilăriei. Vreme de peste 600 de ani, satul și-a păstrat locul existenței sale fizice și geografice, și-a păstrat limba romană și și-a păstrat credința creștină, obiceiurile culturii ca pe un făclier luminos de izbândă, cutezanță și împlinire.

Autorul, inginerul Constantin Liuba, pregătește un nou volum dedicat martirilor din același sat victime ale primului și celui de-al doilea război mondial, un document care va avea la bază manuscrise din arhivele de la Viena.

Dan AGACHE

Atestată documentar încă de la sfârșitul secolului XVII, localitatea Milcoveni din Caraș-Severin a fost uitată de autoritățile locale și județene; despre cele centrale nici nu are rost să mai vorbim. Au greșit ei când au spus că Deva este municipiul reședință de județ în Caraș-Severin, de unde să fi auzit ei de…Milcoveni.

Situat în frumoasa Vale a Carașului, localitatea avea la ultimul recensământ doar 224 de locuitori, populație în mare parte îmbătrânită. Mai avea drumuri pline de gropi și noroaie, case vechi nerenovate sau modernizate, avea praf pe ulițe în timpul verii și niciun agent economic care să asigure o oarecare bunăstare locuitorilor. Dacă înainte de 1989 se mai găseau locuri de muncă în zona Oravița ori Moldova Nouă, anii din urmă au adus un declin și o înrăutățire a nivelului de trai al locuitorilor. Tinerii, atâți câți au fost, au ales calea pribegiei în căutarea unui trai mai bun; vârstnicii au rămas resemnați așteptând, nici ei foarte siguri, ce.

În ultimii ani însă, se simte o oarecare forfotă în sat și o implicare a administrației locale condusă de la Berliște de Nicolae Orăvicean. Au apărut echipe de muncitori, au renovat școala, grădinița, căminul cultural, au amenajat un centru civic în sat, ba mai mult, Consiliul Județean (tot la insistențele edilului din Berliște) a reabilitat infrastructura rutieră pe strada principală. E drept că celelalte străzi au rămas în uitare, dar tot e ceva decât nimic.

„Mai avem multe de făcut, dar toate înseamnă timp, alocări bugetare, proiecte aprobate, cofinanțări, o muncă intensă și piedici; foarte multe piedici. Nu știu de ce, de parcă acești oameni nu sunt și ei locuitori ai județului Caraș-Severin, asemeni celorlalți. Dar nu ne dăm bătuți și continuăm ceea ce am început. Promisiuni au fost multe dar fapte puține de-a lungul anilor. Acum sper să reușim să finalizăm toate proiectele pe care ni le-am propus și cu siguranță dacă vom avea oportunități, vom accesa și alte surse de finanțare pentru dezvoltarea tuturor localităților aparținătoare de comuna Berliște“, a declarat pentru Reper 24, edilul Nicolae Orăvicean, primarul comunei Berliște.

Dan AGACHE

Inițiativa privind reabilitarea căminului cultural de la Brădișoru de Jos i-a dat încă de la început bătăi de cap edilului din Oravița. Mai întâi, primarul Costel Dumitru Ursu a fost dezamăgit de lipsa de susținere de care au dat dovadă consilierii cu privire la renovarea obiectivului important pentru comunitatea locală din Brădișoru de Jos.

„Știind cât de importantă este renovarea clădirii căminului cultural din Brădișoru de Jos, am propus încă din primul mandat, în Consiliul Local, aprobarea unui proiect pentru reabilitarea acestui lăcaș cultural. Din păcate, numărul mic de consilieri care mi-au susținut inițiativa a fost mult prea mic pentru a-l putea aproba”, a declarat edilul din Oravița.

Pentru a-i determina pe consilierii locali să-i susțină proiectul, edilul Ursu a convocat o ședință de CL la fața locului.

„Următoarea ședință de consiliu am convocat-o chiar în Căminul cultural, pentru  a-i determina pe unii dintre consilierii locali să conștientizeze importanța acestei reabilitări. Nici de această dată n-am avut succes, pentru că, din nou, o mare parte din consilieri nu s-a prezentat la ședință, iar fără cvorum ședința s-a suspendat și proiectul nu a putut fi aprobat”, a mai declarat primarul Ursu.

După lungi discuții, pe o parte din consilieri i-a convins să depună proiectul pe linia de finanțare deschisă de Compania Națională se Investiți.

„În acea perioadă, am depus două proiecte, atât pentru reabilitarea căminului de la Răchitova, cât și a celui de la Brădișor, licitația pentru lucrări la ambele cămine având loc la București.

Din nefericire, pentru lucrarea de reabilitare a căminului de la Brădișoru de Jos s-a înscris o firmă care nu a dovedit seriozitate, demolând doar acoperișul clădirii și lăsând-o să se degradeze. Văzând că nu se continuă lucrările, am anunțat finanțatorul (CNI), care a reziliat contractul executantului.

Nu am renunțat nici de această dată, iar după  demontarea acoperișului și degradarea unor elemente de rezistență a clădirii, am fost nevoit să inițiez un alt proiect, pe care l-am depus tot la CNI, proiectul fiind aprobat, iar lucrările în sfârșit au început”, a explicat primarul orașului Oravița, Costel Dumitru Ursu.

Lorena POENARU

Chiar dacă situația economică în această perioadă este una în regres, administrațiile locale din județ încearcă să își drămuiască cât mai eficient resursele proprii și să investească în obiective de interes pentru locuitori.

Și cum în mediul rural căminul cultural reprezintă un spațiu de interes pentru comunitate, construirea sau modernizarea unui astfel de obiectiv se află printre proiectele de investiții de bază ale unei primării de comună.

Administrația locală din Păltiniș a decis alocarea de fonduri din bugetul propriu pentru reabilitarea căminului cultural din centrul de comună.

Proiectul prevede reabilitarea totală, atât în interior, cât și exteriorul căminului din Păltiniș, iar la căminul din satul Rugi va fi construită o anexă pentru bucătărie și pentru baie, după cum ne-a relatat primarul Mihai Tantu. La Rugi, căminul a fost reabilitat printr-un alt proiect, în care nu au fost însă incluse spațiile care prevăd bucătăria și baia.

Reabilitarea de la Păltiniș implică placă adeziv decorativă pe fațadă, în exterior, în timp ce în interior vorbim de tavane și pereți refăcuți, gresie, partea electrică va fi schimbată în totalitate, băile, sala mare, sala mică, renovate, iar curtea va fi cu pavaj. Locuitorii se vor bucura în sfârșit de un cămin modern, după ani de zile în care nu s-a mai investit în refacerea lui.

„Avem în plan să cumpărăm în viitor și mobilier, veselă nouă și tot ce ține de un cămin, pentru că aici au avut loc tot felul de evenimente care implicau un număr mai mare de persoane. Sperăm ca vineri să primim un proiect, pentru că a fost proiectantul din Timișoara și a făcut măsurători pentru deviz””, a precizat consilierul personal al primarului, Mihai Banda.

Elena FRANȚ

Având în vedere că suntem la începutul unui nou an calendaristic, dar și bugetar, Primăria din Doclin și-a conturat o serie de obiective pe care își propune să le atingă în 2020.

Unul dintre obiectivele foarte importante pentru cetățenii din comună este reabilitarea fostului cămin cultural din localitate Doclin. Imobilul a aparținut bisericii, iar ulterior s-a îngrijit de el Primăria. Prin Legea 10, bisericile și-au revendicat proprietățile și pentru că nu îi mai aparținea, administrația locală nu a mai putut investi în clădire, astfel că aceasta s-a degradat în timp.

„La acel moment am fost nevoiți să le retrocedăm dreptul de proprietate asupra acestui imobil, nemaifiind al Primăriei, noi nu mai puteam investi. În toamna anului 2019 Episcopia Caransebeșului a donat clădirea Primăriei care a făcut o prioritate din reabilitarea căminului cultural din Doclin”, a precizat primarul comunei Doclin, Dănuț Oană.

Acest imobil va fi destinat activităților cultural artistice care se vor desfășura în comună și va fi realizat din bugetul propriu al Primăriei, suma necesare urmând să se stabilească în urma discuțiilor cu constructorul.

„Având în vedere că nu a existat pe raza comunei un alt cămin sau o altă sală care să aibă această destinație și noi și cetățenii considerăm că este un obiectiv major pentru comunitate,  chiar în această săptămână am avut o întâlnire cu niște constructori cărora le-am cerut un deviz estimativ tocmai pentru a ști cu ce sumă să ne cuprindem în buget”, a precizat viceprimarul comunei Doclin, Corina Oancea.

Tot la capitolul reabilitare în 2020 se află și fosta grădiniță din localitatea Tirol. Având în vedere că se va construi o nouă grădiniță, vechea construcție, care nu este într-o stare foarte bună, va fi reabilitată și i se va da o nouă destinație, ca spațiu pentru desfășurarea unor evenimente culturale și sociale.

Elena FRANȚ

Primăria și Consiliul Local Marga îi invită pe toți cei ce îndrăgesc colindul autentic, marți, 10 decembrie, la ora 2o:oo, la concertul „Ștefan Hrușcă, acasă de Crăciun”.

„De fiecare dată când iubim înseamnă că dăruim și de fiecare dată când dăruim e sărbătoare.
Colindele sunt bogăția sufletului și zâmbetul îngerilor, iar noi românii, prin colindul străvechi, prin legende, obiceiuri și cronici naționale ne vom păstra identitatea si ne vom afla mereu alinarea amărăciunilor de ieri și de azi, dar vom găsi și întărirea credinței în viitor! Vă așteptăm mereu acasă, la noi, la Marga!”, transmite primarul Nicolae Beg.

În luna decembrie, vocea care întregeşte de un sfert de veac magia sărbătorilor de iarnă, se va face auzită de-a lungul şi de-a latul ţării şi va bucura ascultătorii de pretutindeni cu acordurile mângâietorare ale colindelor tradiţionale româneşti.

Primul concert din acest an va fi susținut de îndrăgitul colindător, la Marga, prin grija primarului Nicolae Beg, un iubitor al tradițiilor românești. Edilul și-a dorit să le ofere localnicilor un dar de suflet în preajma sărbătorilor de iarnă și în 10 decembrie, chitara și vocea inegalabilă a colindătorului maramureșean vor răsuna în Căminul Cultural „Dumbrăvița” din Marga încântând auzul și bucurând sufletele celor din comunitate.

Cântate mereu cu aceeaşi sensibilitate, colindele interpretate de Ştefan Hruşcă şi-au dobândit statutul de veritabilă tradiţie autohtonă a sărbătorilor de iarnă. Concertele se numără printre cele mai longevive evenimente reiterante, de pe piaţa din România.

Evenimentul de la Marga se realizează cu sprijinul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin, managerul Ioan Benga îmbrățișând de la început ideea acestui spectacol.

Elena FRANȚ

Au devenit de notorietate evenimentele culturale realizate de administrația locală de la Marga avându-l ca promotor pe primarul comunei, Nicolae Beg, un mare iubitor de cultură, tradiții și folclor românesc. De această dată, locuitorii comunei Marga, așa cum li se spune în popor, „mărganii”, vor avea parte de o surpriză de proporții pe care Reper 24 este în măsură să o dezvăluie astăzi.

Cel mai cunoscut colindător, care a dus colindul chiar și dincolo de granițele carpato-danubiano-pontice va poposi pentru câteva ceasuri la Marga, unde va oferi un regal al colindului românesc așa cum numai el știe să o facă. În comuna cărășeană, Ștefan Hrușcă va deschide seria spectacolelor din acest an pe care la va susține în țară.

Ștefan Hrușcă este unul din învățătorii de neam pe care i-a dat Cenaclul Flacăra în urmă cu mai bine de patru decenii, atunci când această mișcare culturală de masă a fost condusă de nimeni altul decât marele poet și scriitor Adrian Păunescu.

La Căminul Cultural „Dumbrăvița” din Marga vor răsuna cele mai frumoase acorduri pe care le va așterne pe chitara lui și mai ales cu vocea lui inegalabilă, acest titan al folk-ului românesc, Ștefan Hrușcă. Alături de marele artist, în spectacolul de la Marga va urca pe scenă corala Mărgana, condusă de reputatul muzicolog prof. dr. univ. Dumitru Jompan.

Va fi o seară a bucuriei și a reîntregirii unui neam, iată, la 100 de ani de la momentul Unirii Banatului cu România, pentru că așa cum se știe, în 1919 armata română a intrat în Timișoara și astfel, după ce teritoriul Banatului a fost ocupat de regiunile franceze și de armata sârbă, într-un final Banatul a revenit acolo unde îi era locul, alături de Țara Mamă!

Așteptăm cu nerăbdare acest eveniment care se va desfășura la Marga, singura prezență a lui Ștefan Hrușcă în Banat în această iarnă, ultima dată cantautorul concertând la Lugoj în urmă cu 6 ani. Reper 24 este partener media al evenimentului din 10 decembrie. Intrarea va fi liberă!

Diana RADU

Căminul cultural din comuna Văliug  este predat la CNI pe protocol, din anul 2015. În momentul de față, obiectivul e degradat și dacă nu se intervine urgent la refacerea acoperișului, se va degrada tot mai mult datorită infiltrațiilor de apă. Din păcate, deși proiectul a trecut de toate etapele și a fost urcat pe SICAP, la licitația pentru execuția lucrărilor de reabilitare nu s-a înscris nicio firmă. Fiind predat la CNI, din 2015 Primăria nu a mai avut voie să intervină sub nicio formă la repararea căminului.

„M-aș fi bucurat foarte mult dacă era o societate care să ne ia lucrarea, pentru că toamna asta era important să punem acoperișul. Am făcut proiectul tehnic, l-am depus la CNI, am trecut și de avizul ISU, care a fost o problemă, am trecut și de comisia tehnică la București, adică proiectul nostru și ceea ce vrem să facem la cămin a trecut de comisia tehnică și din păcate s-a anulat a doua oară procedura de licitație. Prima dată nu am avut niciun ofertant, iar a doua oară a fost o firmă înscrisă, dar i s-a dat inadmisibil. Probabil că urmează să-l încarce din nou în SICAP și atunci voi ști mai multe. Nu există firme care să vrea să „muncească” la Văliug, sau nu știu ce să zic. Căminul este în picioare, a fost funcțional, dar trebuie făcut urgent acoperișul. Prețurile au fost actualizate, doar că nu s-au înscris firme. Sperăm că va fi o societate care să vrea să vină să-l facă”, a declarat viceprimarul Alin Marcu.

Proiectul prevede schimbarea acoperișului prin care plouă în momentul de față, anvelopare și amenajarea integrală a părții interioare a obiectivului, precum și construirea de grupuri sanitare, inclusiv pentru persoane cu handicap. Schimbarea acoperișului este prioritară pentru că nu s-a mai făcut asta de foarte mulți ani și acum totul e degradat.

„Căminul cultural se va reface tot, de la scenă, până la pardosea. Coborâm puțin tavanul pentru că am avut ceva probleme la anumite evenimente când se spunea că sonorizarea nu este bună. Coborâm tavanul, dar în același timp instalăm boxe noi și stații și tot ce înseamnă partea asta de sonorizare și dacă vrea să vină cineva să folosească căminul, va veni cu un stik și va avea muzică. În momentul de față avem pe cineva din sat care face dansuri cu copiii. Deci nu mai trebuie să vină instructorul de dans cu muzica.

La etaj va fi amenajată o sală de ședințe și grup sanitar. Căldura în cămin va fi pe convertoare și climă, adică aer cald și aer rece, nu va fi cu centrală pe lemne. Da, noi suntem la munte și avem posibilitatea să avem lemne, dar atunci trebuia să am un om care în permanență să facă focul, ceea ce implică niște costuri!”, a mai declarat viceprimarul  din Văliug.

CNI se ocupă doar de reabilitarea clădirii, parcarea și curtea vor rămâne în sarcina Primăriei să le amenajeze.

„Vom amenaja noi câteva locuri de parcare, iar în spate vrem să îngrădim și să amenajăm curtea, să facem un foișor pentru că nu se mai fumează înăuntru”, mai spune Marcu.

Proiectul este în valoare de 677 de mii de lei fără TVA, la care se adaugă o cofinanțare din bugetul local. Termenul de execuție este de 6 luni de la momentul semnării contractului pentru lucrări.

Elena FRANȚ

Se lucrează intens la refacerea căminului cultural din comuna Brebu Nou, pentru care administrația locală a obținut o finanțare printr-un proiect prin Compania Națională de Investiții.
Clădirea va fi reabilitată în totalitate, în momentul când s-au început lucrările rămânând doar zidurile din tot ce a fost vechiul imobil.

Conform declarațiilor făcute pentru Reper24 de către primarul Ioan Buda, acoperișul este schimbat în totalitate, vor fi băi moderne în incinta căminului, înainte de această modernizare neexistând grupuri sanitare și era mai greu să fie organizate evenimente.

„Acum totul va fi de ultimă generație, cu sală de lectură, cu internet, cu o scenă mare și frumoasă, pe care am mărit-o, vestiare de schimb, centrală termică, cu încălzire proprie, cu ventilație și sonorizare. Reabilitarea va fi atât interioară, cât și exterioară”, a precizat primarul comunei de munte.

De asemenea, prin același proiect este realizată și o parcare cu 18 locuri, cu cofinanțare din bugetul propriu la proiectul de modernizare a căminului cultural. Tot din bugetul propriu va fi făcută alimentarea cu apă a căminului, canalizarea și rigole laterale pentru scurgerea apei, totul cu bani proprii.
Finanțarea pe care CNI a acordat-o pentru realizarea căminului este de 980 de mii de lei, iar partea de cofinanțare a primăriei se ridică la 60 de mii de lei.

Elena FRANȚ

Viața la țară nu este una chiar atât de ușoară, pe lângă muncă, oamenii au nevoie și de momente în care să se delecteze. Pentru ca acest lucru să se poată realiza, e nevoie ca edilii-șefi ai comunităților să le amenajeze spații destinate evenimentelor menite să descrețească frunțile cetățenilor. În acest sens, în localitatea Verendin, din comuna Luncavița, se lucrează de zor la modernizarea căminului cultural.

Lucrările de modernizare și consolidare la căminul cultural se află în plină derulare. Proiectul depus de Primăria comunei Luncavița este finanțat de Compania Națională de Investiții prin Ministerul Dezvoltării Regionale. Despre ritmul execuției și termenul final la care se va realiza acesta, ne oferă detalii primarul comunei, Nicolae Velescu:

„În comuna Luncavița am în derulare șase proiecte, trei sunt în execuție, date ordine de începere și pentru celelalte. Printre ele este și căminul cultural din localitatea Verendin, la care se lucrează, este în execuție. Căminul de la Verendin este finanțat prin CNI și are termen de finalizare luna octombrie a anului 2019. Sper și cred, după cum se execută lucrările, că se încadrează în termenul de finalizare”, spune edilul.

Proiectul presupune reabilitarea interioară și exterioară a căminului cultural din localitatea Verendin și, pe lângă necesitatea realizării investiției datorită stării în care se afla clădirea, renovarea s-a impus și pentru asigurarea unor condiții optime de desfășurare a activităților socio-culturale, în spațiul rural astfel de activități desfășurându-se în jurul căminului cultural din satul respectiv.

De asemenea, a fost semnat ordinul de începere a lucrărilor de modernizare și dotare a școlilor din localitățile Luncavița si Verendin, după cum ne-a transmis primarul Nicolae Velescu.

Elena FRANȚ