Primăria Reșița a lansat astăzi oficial campania „Invest in Reșița”, prin care administrația locală își propune să atragă în perioada următoare un număr cât mai mare de investitori. Primarul Ioan Popa și-a stabilit chiar și o țintă: crearea a 1.000 de noi locuri de muncă la Reșița până în anul 2020.

Campania Invest in Reșița se derulează pe mai multe direcții: pe de o parte a fost creat un spot publicitar în care sunt prezentat oportunitățile de investiție în municipiul de pe Bârzava, precum și broșuri de prezentare și promovare, iar pe de altă parte a fost pus la punct un site, investinresita.ro, pe care cei interesați pot găsi date despre terenurile sau clădirile aflate la dispoziția investitorilor, cu accent pe Parcul Industrial, resursa umană din oraș, localizarea sau accesibilitatea acestuia. Toate aceste aspecte sunt rezultatul unei munci intense derulate începând din noiembrie 2016 de reprezentanții Primăriei și cei au unei firme din București și rezultatele urmând să fie promovate în ambasade și consulate, camere de comerț bilaterale, pe panotajele din aeroporturi, etc.

„Lansăm astăzi Invest in Reșița, este vorba de mai mult decât un site sau o platformă de comunicare, este vorba de o muncă pe care am făcut-o împreună cu MKBT, o agenție de tineri dinamici din București, un proiect la care lucrăm din noiembrie 2016. În spatele acestei platforme se află de fapt o mulțime de date tehnice despre situri industriale, terenuri, zone abandonate, care însumează peste 350 de hectare. Toate aceste suprafețe identificate însumează o suprafață identică cu Govândariul de astăzi pe care vrem să o prezentăm investitorilor pe viitor.  Am pregătit și un teaser, un spot publicitar de 3 minute, cu detalii despre industria reșițeană de astăzi, despre școala duală și Universitatea din Reșița. Toate aceste lucruri sper să vină în avantajul nostru în atragerea de investitori străini sau chiar regionali sau din țară”, a precizat primarul Ioan Popa.

Confirm edilului, ținta acestei campanii este atragerea de investitori în oraș care să ducă la crearea a cel puțin 1.000 de locuri de muncă până în anul 2020.

„Îmi doresc să am investitori care să creeze până la 300 de locuri de muncă, nu mai mari, pentru că aceștia îți asigură o flexibilitate și nu îți crează un grad de dependență major. Știm foarte bine cât am avut de suferit, ca oraș, datorită acestor 2 coloși care în momentul în care s-au prăbușit au creat un dezastru din punct de vedere social. Aș dori să atragem investiții care au un grad de manoperă ridicat și nu mă refer neapărat la cusut sau la sudat, mă refer la partea de execuție umană, nu de automatizare. De exemplu, oameni care să lucreze pe mașini de comandă numerică, pentru că aceste poziții sunt bine plătite, peste media națională”, a explicat Popa.

Primarul reșițean a mai adăugat că discuțiile cu investitorii străini din Spania, Franța, Germania și Italia, demarate încă de anul trecut, continuă, aceștia cerând date suplimentare despre oportunitățile de investiție în Reșița.

Karina TINCUL

Economia locală este de­pen­dentă de Bucureşti şi de cele mai dez­voltate ze­ce judeţe printre care, din păcate, nu se numără și județul Caraș-Severin. Mai grav decât atât, județul nostru nu doar că n-a reușit să intre în top 10, dar nu există nici măcar la mijlocul listei.

Alături de Mehedinți și Teleorman, Caraș-Severinul este invizibil în ceea ce privește mediul de afaceri, un adevărat „deșert” pentru business, după cum apreciază Ziarul Financiar.

Cu toate că în ultimii ani depen­den­ţa de Bucureşti a busi­nes­sului local a scăzut, iar ju­de­ţele în care s-au făcut in­vestiţii devin din ce în ce mai vizibile pe harta eco­nomică a României, județul Caraș-Severin este de negăsit.

Creşterea businessului local a venit exact acolo unde au fost investiţii, mai apreciază Ziarul Financiar. Mai exact, cele mai puternice zece judeţe (cu excepţia Capitalei) aveau în 2008 o contribuţie de numai 18% în businessul local, de două ori mai mică decât în 2016. S-a înregistrat practic cel puţin o dublare a cifrei de afa­ceri în pe­rioada 2008-2016.

În același timp, judeţele de la coada clasamentului, printre care se situează și Carașul, şi-au menţinut ponderea în business în perioada 2008-2016 la doar 3-4%.

Alexandra JURCA