Situat la aproximativ cinci kilometri de orașul Anina, lacul Buhui, este o destinație de neratat pentru cei care vizitează județul Caraș-Severin sau de ce nu, pentru cărășenii care își doresc câteva ore sau zile de relaxare în mijlocul naturii. Indiferent de anotimp, unul din cele mai frumoase lacuri din România, situat în Munții Aninei, are ceva de oferit pentru cei care iubesc natura și doresc să o observe în toată splendoarea ei.

„Lacul Buhui este primul lac de acumulare din România construit pe calcare. Situat la o altitudine de 640 m, la 6 km de oraşul Anina, lacul Buhui a fost amenajat încă din 1884 ca un mic lac subteran prin bararea cursului râului Buhui la ieşirea din peştera Buhui. Apoi, în anii 1907 şi 1908, în amonte de lacul subteran s-a construit actualul baraj, lung de 60 m şi lat de 4 m. Lacul Buhui, sub formă de vultur, are lungimea de 1 km şi se întinde pe o suprafaţă de aproape 10 ha, având o adâncime maximă de 7 m. El este înconjurat de o frumoasă pădure de brad în amestec cu fag, fiind un loc unde natura s-a întrecut pe sine în frumuseţe”, povestesc realizatorii ghidului Banatul Montan.

Conform Centrului Național de Informare și Promovare Turistică Anina, lacul Buhui ar fi chiar mai adânc de atât, putând atinge chiar și o adâncime de 27 de metri. Apa strânsă de de baraj serveşte pentru alimentarea localității Anina. Pentru excursionişti, lacul Buhui oferă o romantică priveliște, pitorească şi fermecătoare, brazii de pe marginea lacului oglindindu-se perfect în apă, unde par ca fiind răsturnaţi spre fundul albiei. În zona lacului se întâlnesc peisaje deosebite în orice anotimp, dar mai cu seama iarna când oglinda apei îngheață parțial sau chiar în întregime. Și bineînțeles cei care ajung în zonă, nu trebuie să rateze peștera Buhui sau lacul Mărghitaș.

Iar pentru amatorii de povești, se pare că lacul Buhui ar fi fost una din una dintre destinaţiile preferate ale regelui Ferdinand I al României, care a venit pentru prima dată în zona în anul 1926 pentru a vizita mina din Anina și a rămas fermecat de frumusețea lacului din Munții Aninei, loc vizitat de atunci de mii și mii de turiști.

foto copertă: Munții Carpați

Karina TINCUL

Peisajele deosebite cu care se mândresc cărășenii, care afirmă de multe ori că județul Caraș-Severin este una din cele mai frumoase zone ale României, nu mai sunt umbrite de grămezile de gunoaiele lăsate în urma lor de persoanele lipsite de bun simț și o minimă educație. Cel puțin pentru moment.

Mii de saci de deșeuri au fost colectate la finalul săptămânii trecute de pe traseele turistice din județul Caraș-Severin, în cadrul campaniei „Let`s Do It, România!”. La acțiunea de strângere a deşeurile aruncate în natură au participat peste 700 de angajați Direcției Silvice Caraș-Severin și voluntari atrași în această acțiune de către personalul silvic, care şi-au pus mănuşile și au făcut curat în 60 de puncte de interes din județ, în special pe trasee turistice sau în zone de agrement, cum ar fi Secu, Crivaia, Trei Ape, Poiana Mărului, Buhui, 7 Izvoare.

În urma acțiunii de sâmbătă s-au colectat 2355 de saci menajeri cu capacitate medie de 120 litri (cu 1432 mai mulți decât în anul 2016) și 10 mc de moloz din construcții. Marea parte a deșeurilor colectate au fost sticle și ambalaje de plastic de unică folosință, deșeurile fiind predate în sistemele de colectare de la nivelul administrației locale.

„Direcția Silvică din Caraș-Severin ca subunitate a Regiei Națională a Pădurilor – Romsilva prin implicarea personalul silvic și prin faptul că a cooptat 25% din numărul de persoanele participante la această amplă acțiune de curățenie, iar acestea au colectat aproape jumătate din cantitatea raportată la nivelul județului (2355 de saci din 6000), dovedește încă odată că este preocupată de starea de sănătate a mediului în care cetățenii județului își duc traiul zilnic, cu atât mai mult a zonelor forestiere aflate în administrare”, explică Dan Cîmpan, director comercial în cadrul Direcției Silvice din Caraș-Severin.

Karina TINCUL

Elevii din Anina vor putea de anul viitor să învețe mai multe despre orașul în care trăiesc. Totul în baza unui proiect derulat în parteneriat cu Primăria Anina, care a alocat deja fondurile necesare pentru realizarea manualelor auxiliare care vor fi necesare pentru predarea în clase a istoriei Aninei. Respectivele manuale se bazează pe informațiile cuprinse în cele 4 volume ale Monografiei Aninei, semnate de Alin Muntean și Cristian-Liviu Mosoroceanu.

„De anul viitor este prevăzută să se predea la educație civică această monografie, această istorie a Aninei. Am făcut pentru acest lucru un manual auxiliar didactic. Prefața este în engleză și germană. Avem suficiente cărți, vreo 300 de bucăți. Este un istoric al orașului Anina și conține elementele principale din cele 4 cărți ale Monografiei Aninei. Directorul școlii este cel care va hotărî exact la ce clase se va preda, dar consider că este important ca elevii, tinerii să cunoască istoria localității”, a explicat pentru Reper 24, primarul Gheorghe Românu.

Pe lângă acest manual pentru elevi, Primăria Anina a decis să tipărească și un volum pentru turiști, bazat tot pe informațiile cuprinse în Monografia Aninei. Acesta va fi pus în vânzare în cele două centre de informare turistică din oraș, cel din gară și cel construit cu fonduri europene în Steierdorf.

Iată câteva repere din istoria orașului Anina, publicate pe site-ul Primăriei:

24 iunie 1773 – primele familii de coloniști austrieci au ajuns pe actualul teritoriu al localității, întemeind colonia muncitoreasca Steierer- Dorf, ulterior Steierdorf.

25 iulie 1774 – este oficiată prima căsătorie în nou creata localitate

1 ianuarie 1775 – se naște primul copil în colonia Steierer – Dorf

1786 – începe construcția primei biserici romano – catolice și a primei școli din localitate

1790 – Mathias Hammer a descoperit în Valea lui Andrei, actualmente Sigismund, huilă de cea mai bună calitate

1792 – începe activitatea de minerit în Steierdorf – Anina

1846 – 1847 – s-a construit drumul Oravița – Steierdorf și au început lucrîrile la drumul Steierdorf – Bozovici

1854 – exploatările miniere au fost preluate de către „Societatea imperial–regală (cezaro–crăiască) privilegiată austriacă a căilor ferate de stat”. A fost demarat un program de valorificare complexă a cărbunelui şi sideritelor din subteran, concretizat prin construcția unei mari uzine de fier (combinat siderurgic) în Valea Gârlistei, străjuită de păduri de anini. Astfel apare pentru prima dată denumirea de Colonia Anina în 1858.

1 noiembrie 1859 – localitatea primește dreptul de a avea administrație proprie. Primul primar ales al localității a fost maistrul minier principal Franz Hirspeck. Noua comună se numea Steierdorf.

15 decembrie 1863 – a fost inaugurată calea ferată cu ecartament normal Steierdorf – Anina – Oravița

17 decembrie 1893 – este înființată Societatea pe acțiuni Sommerfrische – stațiunea climaterică de la Steierdorf numită și Aurora Banatului care și-a început activitatea turistică la 1 aprilie 1895

1904 – a fost construit barajul de la Buhui, primul lac artificial din România

7 septembrie 1913 – a fost dat în folosință noul spital din Anina, cel mai mare al acelor vremuri din zona Banatului Montan

1914 – în Steierdorf – Anina este introdus iluminatul public electric

7 iunie 1920 – cel mai grav accident minier din istoria Aninei de până atunci și la acea dată din istoria întregii Europe (au fost 217 victime)

1940 – este amenajat lacul Mărghitaș

13 – 15 ianuarie 1945 – sunt ridicați germanii din localitate pentru a fi deportați în Uniunea Sovietică la muncă silnică

1950 – ia fiinţă primul punct de sănătate subteran din țara

1952 – localitatea dobândeşte statut de oraș sub denumirea de Anina, celelalte colonii alcătuind cartiere ale orașului

1996 – începe declinul mineritului, fiind închise rând pe rând minele din Anina

2006 – explozie în subteran – 6 victime

Karina TINCUL