Centrul Reșiței a fost invadat miercuri după-amiază de sute de cărășeni îmbrăcați în ie, veniți să participe la cea de-a cincea ediție a manifestării „Ia românească şi brâul bănăţean – repere definitorii ale identităţii noastre naţionale”.

Evenimentul, care a pornit de la o inițiativă a jurnaliștilor Paula și Vasile Neamțu, reușește să capete o amploare tot mai mare de la an la an. De această dată, printre cei care au dorit să promoveze tradiționala bluză românească, s-au numărat și ansambluri folcorice din Reșița, Moldova Nouă, Bucova, Bolvașnița, Teregova, Bozovici, Fîrliug, Zorlențu Mare.

Nu a lipsit nici primarul Reșiței, Ioan Popa, care și-a etalat și de această dată cu mândrie portul popular.

„Mă bucur că anul acesta suntem mai mulți decât anul trecut, vremea e la fel de bună, asta însemnă că nu sunt alte cauze pentru care e lume mai multă, decât că oamenii au înțeles că tradiția asta trebuie păstrată. Mă bucur din suflet, mă bucur că sunt copii foarte mici aici, care cu siguranță o să ducă obiceiurile noastre populare mai departe”, a declarat cu acest prilej Popa, care de altfel a fost foarte popular printre participanți, mulți din aceștia înghesuindu-se să își facă o poză cu edilul.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157682846231261″]

De fapt, întreaga manifestare a început la Universitatea Eftimie Murgu din Reșița, de unde participanții au pornit în alai către centrul civic, unde, după ce au admirat o expoziție de costume populare autentice, recondiționate de profesorul Maria Sandu și prezentate de criticul Ada Cruceanu, s-au prins în tradiționalul brâu bănățean.

„Peste 400 de copii au venit să se bucure de acest eveniment. Nu poate decât să ne încânte că avem copii din toate părțile județului care au venit preț de un ceas să joace brâul în centrul Reșiței. Acțiunea în sine urmărește promovarea identității naționale, adică ia românească și brâul bănățean ca o identitate regională. Știm cu toții că brâul bănățean este unul dintre cel mai frumoase, dar și grele, dansuri populare din Banat și atunci în fiecare an încercăm să adunăm tot mai mulți participanți, astfel încât, undeva peste 20 de ani, toți să știe brâul. Aș fi bucuros ca peste ani de zile să vină să joace brâul și micuții de 5-6 ani care au fost azi în centru”, a precizat Vasile Neamțu, unul din inițiatorii evenimentului.

La final, au fost acordate şi câteva diplome de excelenţă, iar cel mai tânăr participant, îmbracat în ie, a fost o fetiţă în vârstă de un an şi cinci luni.

Organizator al manifestării a fost Societatea pentru Cultură Metarsis – activități și servicii de cultură urbană și artă contemporană, având ca parteneri Consiliul Judeţean Caraș-Severin şi Primăria Reşiţa, Universitatea Eftimie Murgu şi Ansamblul Bârzava din municipiu.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157685022116386″]

Karina TINCUL

O nouă ediție a proiectului „Presa cărășană promovează ia românească și brâul bănățean”, inițiat de soții Paula și Vasile Neamțu, s-a derulat în centrul civic al municipiului Reșița. Acțiunea, una inedită în rândul jurnaliștilor din România, are ca scop promovarea frumuseții și unicității iei românești. 

Într-o după-amiază de iunie răcoroasă, reprezentanții presei căreșene, ansambluri folclorice din Caraș-Severin și cetățeni interesați de păstrarea identității naționale și-au dat întâlnire în centrul Reșiței, pentru cea de-a treia ediție a acestei frumoase inițiative.

„În ciuda faptului că în urmă cu aproximativ o oră era aproape zăpadă aici în centru, din cauza grindinei, iată că presa cărășană reușește totuși să aducă copii în centru Reșiței. Prezenți la acest moment sunt ansamblurile Almăjana de la Bozovici, Sveti Nicola de la Radimna, iată că au venit și sârbii alături de noi, Hora Carașului de la Oravița, Reșițeana și Bârzava de la Reșița, cu alte cuvinte suntem toți cei care am dorit să jucăm brâul în astă zi”, a precizat iniațiatorul proiectului, Vasile Neamțu.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157653987045730″]

Timp de aproximativ o oră, în centrul civic al municipiului Reșița, în prim plan au fost muzica și jocul popular. Echipați cu ii sau cu cămăși tradiționale, participanții s-au prins în joc, transformând centrul Reșiței într-un adevărat ring de dans și îmbinând în acest fel aceste două repere definitorii ale identității naționale și regionale.

Evenimentul unic în România, prin inițiatorii au dorit să atragă atenția asupra obiceiurilor și tradițiilor românești, s-a încheiat cu un îndemnul rostit de zeci de voci: Îmbracă o ie!

Îndrăgostit de tradițiile românești, Vasile Neamțu, a încercat să le promoveze și peste hotare, colindând Europa și realizând o serie de fotografii cu ia românească în diverse țări, cum ar fi Belgia sau Germania.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157653987138560″]

Karina TINCUL

Ia românească, brâul bănăţen şi frumuseţile cu care natura a fost darnică în Caraş-Severin sunt repere ale unei iniţiative frumoase, continuate în 2014 într-o a doua ediţie. Doi jurnalişti cărăşeni unesc presa locală pentru promovarea unor valori cu care ne mândrim.

Zile bogate în entuziasm, dedicaţie şi muncă, îmbogăţite de frumosul iei româneşti păstrate de la bunici sau recent cumpărate din buticurile care încă mai le pun la dispoziţia pasionaţilor, 21 şi 22 mai au reunit reprezentanţi ai tuturor instituţiilor mass-media din Caraş-Severin.  Dacă miercuri, în centrul civic din Reşiţa a fost prezentată de către jurnalişti ia tradiţională, iar acţiunii s-au alăturat şi elevi de la Şcoala Gimnazială nr. 7 din Reşiţa, joi proiectul a cuprins o primă etapă a “Caravanei iei româneşti şi brâului bănăţean”. Iniţiativa soţilor Paula şi Vasile Neamţu s-a bucurat de sprijinul Prefecturii Caraş-Severin şi al Direcţiei Silvice a judeţului, astfel că jurnaliştii cărăşeni, însoţiţi de prefectul Silviu Hurduzeu, au vizitat, au fotografiat şi au filmat câteva dintre obiectivele frumoasele ale Caraş-Severinului. Peste tot în ia românească! Primul popas a fost la Cascada Beuşniţa, din apropiere de Oraviţa. Zgomotoase şi învolburate, luminate straniu de soarele care a pătruns aproape victorios prin desişul pădurii, apele râului Beu oferă o serie de splendori naturale care marchează orice turist.

Ceva mai în aval, tot pe râul Beu, o altă minune a naturii îndeamnă la popas şi contemplare: lacul Ochiul Beiului. Mii de turişti se aventurează anual pe un drum mai degrabă accesibil maşinilor de teren sau parcursului cu rucsacul în spate pentru a se bucura de un ochi de apă limpede, de o culoare fantastică.

Ambele obiective vizitate de grupul jurnaliştilor cărăşeni sunt situate în zona de protecție strictă cu statut de rezervație naturală din cadrul Parcului Național Cheile Nerei-Beușnița.

Albul luminos străbătut de vinişoarele frumos colorate ale modelelor tradiţionale de pe ia românească a alcătuit un tablou minunat şi în apropiere de Bozovici, la cascada Bigăr, devenită deja celebră în lumea întreagă prin promovarea oferită de The World Geography care a alcătuit în anul 2013 o listă cu cele mai impresionante cascade din lume. Acum, promovarea pleacă spre publicul larg prin obiectivele aparatelor foto şi video, dar şi prin tastatura computerelor, în scrierea articolelor, utilizate de presa cărăşeană.

Dacă ziua ar avea mai multe ore, multe ar fi fost locurile din Caraş-Severin în care ar fi dorit să ajungă grupul de promovare a iei româneşti şi a brâului bănăţean. Cheile Rudăriei, cu bătrânele mori de apă au fost ultimele locuri de popas, dar şi de muncă, în Munţii Almăjului, pe teritoriul comunei Eftimie Murgu.

Seria excursiilor de promovare a valoroaselor obiective turistice din Caraş-Severin va continua, promit organizatorii – respectiv soţii Paula şi Vasile Neamţu, precum şi prefectul Silviu Hurduzeu, care nu numai că a oferit jurnaliştilor sprijin în deplasarea la obiectivele aflate în programul de joi, 22 mai, ci s-a aflat trup şi suflet în mijlocul grupului, entuziast în alegerea locurilor de vizitat şi organizarea zilei.

Proiectul aflat sub genericul “presa cărăşasă promovează ia românească şi brâul bănăţean” continuă în 12 iunie, când în centrul civic al municipiului Reşiţa sunt invitaţi să fie prezenţi toţi cei care iubesc tradiţia frumoasei bluze româneşti, apreciată şi de marele maestru francez Henri Matisse. Cu ajutorul unor dansatori profesionişti de la renumite ansambluri folclorice bănăţene, publicul va fi invitat să danseze brâul, iar cei care nu ştiu, vor avea parte de ajutor!

Laura PIPERIU