Una din cele mai grave probleme de mediu din județul Caraș-Severin pare să fie tot mai aproape de rezolvare. Poluarea cu particole de praf de la fosta haldă de steril a companiei Moldomin afectează de ani de zile atât zona Moldova Nouă cât și vecinii de pe malul sârbesc, dar conform prefectului de Caraș-Severin, Matei Lupu o parte din respectivul iaz a fost deja umectată, astfel încât oamenii din zonă nu vor mai fi nevoiți să se „lupte” cu norii de praf ridicați la fiecare adiere de vânt.

Reprezentantul Guvernului în teritoriu s-a deplasat săptămâna aceasta în zona Moldova Nouă, acolo unde sunt în derulare ultimele lucrări la instalaţia de umectare a plajei iazului Boşneag, aparținând exploatării miniere Moldomin Moldova Nouă.

Investiţia este derulată prin Ministerul Economiei şi constă în construcţia unei staţii de pompare, realizarea unui sistem de conducte pe o suprafaţă de 120 ha şi montarea unui sistem de aspersoare (tip aripi de ploaie) pentru umectarea iazului, astfel încât particulele fine de praf provenite de la deşeurile miniere să nu mai fie antrenate de vânt și să polueze localitățile limitrofe, punând în pericol sănătatea umană.

„Lucrările din cadrul proiectului Executarea instalaţiei de umectare a iazului Boşneag Extindere Moldova Nouă, judeţul Caraş-Severin sunt executate în acest moment în proporţie de 90 la sută. Pentru judeţul Caraş-Severin poluarea de la Moldova Nouă reprezintă o problemă de mediu foarte importantă, cu atât mai mult cu cât vorbim, în acest caz, de poluare transfrontalieră.

Guvernul României, prin Ministerul Economiei, finanţează acest proiect de umectare a iazului, iar la ora actuală sunt montate în totalitate conductele principale şi, parţial, pe o suprafaţă de 40 ha, aspersoarele. Într-un final, după ani de zile în care s-a încercat găsirea unei soluţii, am reuşit să văd o parte din iaz umectată.

Din discuţiile pe care le-am avut la faţa locului cu reprezentanţii firmei care execută lucrarea, urmează ca până la sfârşitul acestei luni să fie montate aspersoarele pe toată suprafaţa iazului, iar proiectul, finalizat”, precizează prefectul judeţului Caraş-Severin, Matei Lupu.

De ani de zile deja, în perioadele secetoase, vântul ridica praful din haldă şi-l împrăştia în zonă, atât în România, cât şi în Serbia. În anul 2016, după o reclamaţie a vecinilor din Serbia, Uniunea Europeană a avertizat România. Comisia Europeană a demarat procedura de infringement împotriva României şi a reclamat Statul Român la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Curtea a pronunţat sentinţa împotriva Statului Român prin care impunea adaptarea legislaţiei la directivele UE şi luare de măsuri urgente pentru a rezolva situaţia.

Diana RADU

O ședință mai fierbinte decât arșița unei veri toride, astfel poate fi descrisă atmosfera de astăzi din plenul Consiliului Județean Caraș-Severin.

Prezența în ședința ordinară de astăzi a primarului orașului Moldova Nouă, Adrian Torma și a altor cetățeni din județ, a dinamizat o reuniune care părea la început una formală. După dezbaterile la cele 22 proiecte de hotărâre propuse pe ordinea de zi, s-a trecut la interpelările celor prezenți în sală, dar în lipsa președintelui Consiliului Județean, Silviu Hurduzeu, cel care, după declarațiile din conferința de presă, nu s-a reîntors în sala de ședințe.

Primarul Torma a luat cuvântul în fața aleșilor județeni, arătându-și în mod vădit nemulțumirea pentru modul în care, atât conducerea, cât și consilierii județeni se arată preocupați de problemele comunității din Moldova Nouă, ca de altfel din întreg județul. Torma afirmă că starea degradată a drumului județean 571 face dificilă deplasarea cetățenilor din satul Moldovița, aparținător orașului Moldova Nouă, aici fiind inclus și transportul elevilor și al preșcolarilor spre instituțiile de învățământ.

„Vă rog să țineți cont de problemele comunității din Moldovița. Pe acest tronson de 7 km, care leagă cartierul Boșneag de satul Moldovița, cetățenii fac 20 de minute cu mașinile, pentru că pe acest drum nu s-a intervenit niciodată pentru reparații și, e adevărat, nu e vina doar a actualei conduceri dar nici nu am văzut pe cineva, vreodată, din conducerea județului pe acest drum. Nu mai vreau să aud povestea cu proiectul SUERD pe care probabil vreți să mi-o serviți. Vă mărturisesc doar că am ajuns în situația în care nu ne mai pot ajunge copii la școală iar noi, primăria Moldova Nouă, degeaba renovăm o grădiniță, dacă cei mici nu mai pot ajunge la ea. Nu vreau să ajungem să moară cineva în Moldovița și dumneavoastră să mai aveți pe cineva pe conștiință, doar pentru că nu vă pasă sau începe agapa și trebuie să mergem jos! Aici trebuie să depășim partea de implicare politică. Trebuie să vorbim din suflet și să ne gândim ce facem cu județul și cu fiecare comunitate în parte. Gargara asta pe care o facem de 28 de ani în România trebuie să dispară, altfel copii noștri în continuare vor pleca din țară!“, a ținut să puncteze edilul Adrian Torma.

„Nu este rea voință, este un sistem pe care trebuie să-l modificăm în timp“ – consilier județean Ioan Crina

Consilierul PSD Ioan Crina a ținut să aprecieze că nu crede să existe cetățean din Caraș-Severin care să fie mulțumit de starea drumurilor din județ. „Avem peste 800 de kilometri de drumuri județene, dintre care 700 sunt praf! Din punctul meu de vedere, distrugerea drumurilor județene a început atunci când am terminat Secția de Drumuri Județene, acum vreo 13 ani. Iar dacă nu ne înființăm una în viitorul apropiat, vom continua să fim în aceeași situație. Am propus asta într-o altă ședință și nu am văzut colegi care să sprijine această idee.  Sper că nu-și închipuie cineva că ia banii îi bagă în buzunar și îi duce în altă parte. Aștia sunt banii, stimabililor! Aceștia sunt banii din bugetul nostru. Am aprobat 1,5 milioane de euro pentru toate drumurile județene, care înseamnă 2000 de euro pentru un kilometru. Păi ce să faci cu banii ăștia? Eventual să astupi 10 gropi.  Județul Caraș-Severin nu este favorizat. Este o problemă care nu se poate rezolva peste noapte și nu rezolvăm nimic acuzându-ne unii pe alții. Este o problemă de sistem“, a ținut să răspundă la problemele ridicate de primarul Torma, consilierul județean Ioan Crina.

„Noi nu putem să centrăm și să și dăm cu capul“ – vicepreședinte CJ, Ionuț Popovici

La rândul său, vicepreședintele Consiliului Județean, Ionuț Mihai Popovici a ținut să ofere un punct de vedere instituțional la acuzele aduse de primarul de Moldova Nouă.

„Chiar credeți că actuala echipă de conducere a Consiliului Județean într-un an și două luni de zile putem face ceea ce nu s-a făcut în 20 de ani? Ca să nu mai socotim cele 8 luni și jumătate de conturi blocate, în care nu s-a întâmplat nimic la Consiliul Județean. Excedentul bugetar al județului Timiș este mai mare decât bugetul CJ Caraș-Severin. Nu ne puteți acuza de rea voință, pe mine, pe domnul vicepreședinte Nedelcea sau pe oricare alt consilier județean? N-am stat și nu stăm la Consiliul Județean. Chiar drumul județean 571 a fost între primele drumuri pentru care am depus proiect. pe SUERD, pentru că asta a fost șansa, o șansă pe care am căutat să o valorificăm corect. Sunt 70 de kilometri. Drumurile au trebuit intabulate, au trebuit făcute documentații tehnice, premergătoare depunerii proiectului, etc. Dar ce să facem dacă legislația este greoaie, dacă ghidurile de finanțare, dacă analiza proiectelor este greoaie? Noi nu putem centra și să dăm și cu capul!“, a ținut să-i răspundă primului ales al orașului Moldova Nouă, vicepreședintele Consiliului Județean Ionuț Popovici. Torma nu s-a arătat mulțumit nici de argumentația lui Popovici.

În sprijinul primarului Torma a intervenit consilierul județean liberal Ioan Cojocariu, cel care a ținut să precizeze că un rol important în rezolvarea situației infrastructurii din județ îl joacă cei 4 parlamentari ai puterii actuale, care ar trebui să fie mult mai activi pe lângă ministerele de resort pentru soluționarea cât mai promptă a problemelor cu care se confruntă județul Caraș-Severin.

Cetățeanul Bunea și tronsonul bombardat Doclin – Surduc!

Un alt cetățean, o altă problemă și un alt drum județean au fost aduse în prim planul finalului de ședință ordinară. Este vorba de Ioan Bunea, care deține o casă părintească în localitatea Surduc.  Acesta a ridicat problema infrastructurii defectuoase a Drumului Județean 572 A, unde timpul în care parcurge cei 7 kilometri dintre localitățile Doclin și Surduc depășește, ca timp, cei 37 de kilometri de la Reșița la Doclin, parcurși de același cărășean.

Bunea, extrem de supărat pentru lipsa de celeritate a Consiliului Județean în rezolvarea drumului care leagă localitățile Doclin de Surduc, le-a transmis celor doi vicepreședinți județeni: „De 20 de ani tot aud că se face drumul. Vin aici și cer răspunsuri de la această instituție de ani de zile. Am fost și la Frunzăverde să mă ajute, dar și la dumneavoastră acum niște luni de zile și mi-ați promis, „Domnul Bunea sunt bani! Se face drumul“. Acum vă întreb, unde sunt banii? Auziți ce spune domnul Crina, că nu sunt! Dumneavoastră, la salariile pe care le aveți, vă puteți repara mașinile, eu cu salariul meu, nu. Pe vremea lui Ceaușescu am făcut foamea să îmi strâng bani de autoturism, acum fac foamea să strâng bani ca să o repar? Faceți publică problematica cu drumurile, poate se găsește un deștept care să vină cu o soluție. Firmele, problemele voastre, astea sunt importante. E praf județul din cauza unor incompetenți din Consiliul Județean!“, a tunat Bunea. Vicepreședintele Consiliului Județean, Flavius Nedelcea, pe un ton temperat, i-a confirmat cetățeanului Ioan Bunea că după parcurgerea tehnică procedurală, cele trei tronsoane ale Drumului Județean 572A  vor fi reabilitate printr-un proiect cu finanțare europeană prin POR.

Tot printr-o finanțare derulată prin Programul Operațional Regional, Consiliul Județean Caraș-Severin urmează să reabiliteze și să modernizeze DJ 581 Grădinari – intersecţie cu Secăşeni, proiect aflat în derulare, pe SUERD – DJ 571 şi DJ 571A, care a depășit procedura de evaluare, iar alte două proiecte pentru care au fost aprobaţi indicatorii tehnico-economici sunt drumul pentru care a promis că va lupta până la capătul zilelor cetățeanul Bunea, DJ 572 Comorâşte – Berzovia şi DJ 608 – DN6 – Rusca Teregova – Cornereva – Plugova – DN6, depuse tot pe POR, după cum ne-a transmis președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Silviu Hurduzeu.

Sergiu TABAN

Locuitorii din Moldova Nouă vor avea parte în următoarele două zile de un eveniment deosebit, organizat de Primărie și Consiliul Local. Aceștia sunt invitați să sărbătorească împreună nașterea Domnului, în cadrul Balului de Paște ce se va desfășura duminică și luni în zona Boșneag.

„Anul trecut am reușit să ne reîntoarcem la tradiția strămoșeasca și în prima zi de bal am îmbrăcat costumele populare pentru a menține tradițiile noastre.

Vă invit ca duminica să ne umplem sufletește de bucurie și să menținem această tradiție uitată în Boșneag”, explică primarul Adrian Torma.

Atmosfera de sărbătoare va fi întreținută de cunoscuta interpretă de muzică populară Stana Stepanescu, dar și de către mai tânăra interpretă Ramona Faur.

Balul de Paște de la Boșneag este programat să înceapă în ambele zile la ora 16:00, pe platoul din fața Casei de Cultură.

Diana RADU

Încă de pe vremea răposatului conducător comunist Nicolae Ceaușescu, în cartierul Boșneag al orașului Moldova Nouă, apa de la robinetele cetățenilor continuă să fie alimentată din rețeaua societății Moldomin. Vorbim însă de apă menajeră, provenită din niște bazine de captare vechi, colmatate, care sunt lipsite de supraveghere. Odată cu finalizarea proiectului de apă și canalizare din zona Moldova Nouă, a fost preluată de către societatea Aquacaraș și rețeaua din zona Boșneag, operatorul ocupându-se în ultimii ani gratuit de întreținerea acesteia. Dar toate au o limită! Aquacaraș, prin vocea noului director general, Nicolae Miu Ciobanu, a oprit această gaură neagră a societății, cerându-le cetățenilor să transmită cereri de racordare la noua rețea integrată de apă potabilă și canal. Ceea ce înseamnă că acest serviciu de furnizare nu va mai fi unul gratuit, dar nici apa potabilă nu e menajeră, nu-i așa?

Evident, obișnuiți cu „apă pe gratis“ cetățenii din Moldova Nouă – cartierul Boșneag nu s-au înghesuit să-și facă contracte cu Aquacaraș iar odată oprită furnizarea de apă menajeră provenită din vechea rețea, oamenii s-au regăsit în situația de a nu mai avea apă la robinet. Nemulțumirea a fost exprimată și la adresa presei, în mediul virtual și sună întocmai:

„În Moldova Nouă s-a întrerupt furnizarea apei, într-o mare parte a orașului vechi. Rețeaua e una veche, nu știu exact cine a construit-o. Cert e ca apa curenta acum e gratuită. Primarul a anunțat racordarea la o nouă rețea, contra cost. Majoritatea locuitorilor au fost de acord însă de aproape patru zile vechea rețea a fost oprită complet, lăsând locuitorii neracordați, adică majoritatea, fără apă. Nu există nici un anunț oficial în sensul ăsta și nici vreun demers de a remedia situația. Avem nevoie de un răspuns oficial din partea primăriei către presă. Ne puteți ajuta? Mulțumesc“

Primarul orașului Moldova Nouă, Adrian Torma, afirmă că este în deplină cunoștință a subiectului enunțat și le-a cerut încă de acum 4 luni de zile cetățenilor din cartierul Boșneag să facă cereri pentru ca societatea Aquacaraș să treacă la racordarea gospodăriilor acestora la noua rețea de apă curentă. „Cele mai afectate sunt străzile Nicolae Bălcescu și Minerilor. Apa menajeră nu poate fi taxată de către Aquacaraș, iar societatea, urmare a problemelor grave financiare traversate de aceasta, nu și-a mai dorit să întrețină o rețea care nu îi aparține și de pe urma căreia nu poate taxa consumatorii.  Am discutat chiar astăzi cu directorul general, domnul Nicolae Miu Ciobanu, care m-a asigurat că în două luni de zile ar putea racorda străzile, doar că nu am văzut un aflux de cereri în acest sens, ba dimpotrivă. În acest timp, societatea Aquacaraș, s-a angajat să asigure întreținerea rețelei. Doar că oamenii trebuie să conștientizeze că acest serviciu de furnizare a apei potabile trebuie plătit, așa cum este plătit și de ceilalți cetățeni din celelalte cartiere din Moldova Nouă. Proiectul de apă-canal este finalizat în Moldova Nouă, deci trebuie să intrăm în linie dreaptă, cu apă potabilă pentru cetățeni. Oamenii nu vor să se conecteze la noua rețea de apă potabilă, după ce apa este tratată într-o stație de epurare, pentru că s-au obișnuit ca apa să fie gratuită, chit că era o apă menajeră rezultată din niște bazine insalubre!“ , a declarat primarul orașului Moldova Nouă, Adrian Torma.

Sergiu TABAN

Măștile și buna dispoziție vor fi în prim plan la sfârșitul acestei săptămâni în orașul Moldova Nouă, unde se va desfășura și anul acesta sărbătoarea Fășancului. Primarul Adrian Torma a anunțat că evenimentul va avea loc sâmbătă și duminică, 17 și 18 februarie, edilul profitând de ocazie pentru a preciza că Primăria Moldova Nouă nu a alocat nici un leu pentru organizarea sărbătorii, toate costurile fiind acoperite din sponsorizări private.

„Fășancul este una din manifestările de tradiție care are rolul de a apropia comunitatea și sunt convins că, indiferent de pasiunile politice sau răfuielile personale, vom demonstra că Fășancul este al Boșneagului.

Bugetul alocat pentru evenimentul din Boșneag este de 5.000 lei, reprezentând plata artiștilor pentru cele două zile și sunt foarte bucuros să vă anunț că vom acoperi această suma din sponsorizările oferite de companiile private din oraș și de persoanele fizice.

Concluzie pentru cârcotași: zero cheltuieli pentru Primărie pentru evenimentul “Fășanc” organizat în Boșneag!!

Mulțumesc mult celor care au sponsorizat, cu ajutorul cărora am putut acoperi cheltuielile pentru acest eveniment”, anunță primarul Adrian Torma.

Fășancul se va desfășura atât sâmbătă cât și duminică, între orele 16:00 și 22:00 în parcul din zona Casei de Cultură din Boșneag.

Karina TINCUL

Timp de trei zile, la Moldova Nouă, sărbătoarea Fășancului i-a adunat pe locuitorii orașului de la malul Dunării cu mic cu mare, în Parcul Central din Boșneag, pentru a participa la sărbătoare.

Sărbătoarea de fășanc a debutat vineri la Casa de Cultură din orașul de pe Clisura Dunării. Peste 150 de elevi de la școlile din oraș au marcat sărbătoarea printr-o multitudine de măști și, conform tradiției, au sărbătorit victoria binelui asupra răului.

În cea de-a doua zi de sărbătoare, pata de culoare și veselia s-au mutat în Parcul Central din Boșneag. De la lumea arabă, la viața cotidiană, și până la o scenă ce reprezenta personaje actuale din politica românească, cei care au ales să sărbătorească victoria lumini asupra întunericului au impresionat prin inventivitate și creativitate a măștilor, dar și a scenelor de satiră prezentate.

După prezentarea acestor scene, atât cei mascați cât și cei peste 800 de participanți au sărbătorit împreună cu joc și voie bună pe platoul recent amenajat în Parcul Central din Boșneag.

În ultima zi a fășancului, cea de-a treia, nunta și înmormântarea au fost momentele de atracție ale evenimentului. Alaiul de nuntă, format din tinerii căsătoriți, nașii, domnișoarele și cavaleri de onoare dar și invitații, a mărșăluit pe străzile orașului redând în mod simbolic momente din fastuosul eveniment.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157678948738781″]

De partea cealaltă, cei care au ales să simbolizeze înmormântarea au impresionat prin inventivitatea măștilor ce au însoțit cortegiul funerar. După ce au îngopat în mod simbolic „mortul”, cei care au jucat rolurile din procesiunea înmormântării s-au alăturat nuntașilor în hora ce s-a încins pe platoul din Parcul Central.

După cele trei zile de satiră, umor și voie bună, edilul-șef al orașului din Clisura Dunării, Adrian Torma, s-a declarat mulțumit de publicul numeros prezent la eveniment.

„Sunt bucuros că după 20 de ani am văzut atât de multă lume participând la sărbătoarea Fășancului. Sper să fie un început și an de an să dăm valoare acestui eveniment, atât prin numărul de fășanci, cât și prin numărul de participanți”, a declarat primarul orașului de la malul Dunării, Adrian Torma.

John GAVRILESCU