Doman, 20 iulie, o zi frumoasă pentru comunitatea greco catolică din Doman! Sărbătoarea Sfântului Ilie Tesviteanul, a coincis cu aniversarea celor 5 ani de sfințire a Bisericii Română Unită cu Roma, Greco Catolică din cartierul Doman, și momentul fericit de sărbătorire a hramului Protopopiatului Reşita.

Reprezentantul Episcopiei Lugojene și al Prea Sfințitului Mesian a fost la Reșița Monseniorul Angelo-Narcis Pop, Vicar general al Eparhiei de Lugoj, cel a rostit câteva cuvinte legate de sărbătoarea Sfântului Ilie, pilde și legenda sfântului, care iată, a străbătut timpul, până în zilele noastre.

La rândul său, părintele paroh Aurel Bendariu, care slujește la Biserica Greco Catolică din Doman a făcut un scurt remember al momentelor de început, care au condus la ridicarea și zidirea lăcașului situat la ieșirea din Reșița spre Anina, mulțumind tuturor celor ce i-au fost alături pe parcursul acestei călătorii spirituale atât de intense și de apropiate de Dumnezeu. Un mesaj curat, fără abrevieri, rostit din inimă, așa cum îl are  de fiecare dată părintele Bendariu, în jurul căruia au venit și continuă să vină numeroși credincioși.  Părintele de la Doman care luptă întru credință și pentru ridicarea viitoarei biserici greco catolice din zona centrală a Reșiței, pe un teren cedat de TMK prin bunăvoința managerului Romulus Ioan, de altfel un credincios greco catolic, a ținut să ofere diplome de onoare celor care au sprijinit demersul său și al Bisericii Română Unită cu Roma, Greco Catolică „în semn de înaltă apreciere și prețuire pentru promovarea și susținerea în activitățile pastoral misionare, culturale și sociale, desfășurate în cei 5 ani de la înființarea Parohiei Române Unite, Greco Catolică Doman“.

Au primit diplome de onoare și recunoștință Preasfinţitul Alexandru Mesian, Mons. Angelo Narcis Pop, Reper24, Radio România Reşita, Info CS, Jurnalul de Caraș, omul de afaceri Andre Crăciun, Gheorghe Berzescu, Maria Galan și Corului Parohial, care nu are o denumire dar care va căpăta cu siguranță un nume sonor și … angelic.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157669307198977″]

Despre planurile Bisericii Române Unită cu Roma, Greco Catolică la Reșița, emisarul Episcopului Mesian, Monseniorul Angelo-Narcis Pop, Vicar general al Eparhiei de Lugoj, a declarat:

Sergiu TABAN

Unul din simbolurile luptei anticomuniste din România, doamna Doina Cornea, fiică a Bisericii Române Unite, Greco-Catolică, a plecat în Casa Tatălui ceresc.

S-a născut la 30 mai 1929 la Brașov, într-o familie care punea mare preț pe valorile morale și religioase, făcând parte dintr-o biserică, care a trăit teroarea comunistă, fiind decimată de regimul ateo comunist instaurat în România.

Familia Cornea s-a opus public deciziei guvernului comunist din 1948 prin care Biserica Greco-Catolică era desființată abuziv.

Vreme de mulți ani a fost cadru universitar la catedra de limba franceză a Universității Babeș-Bolyai din Cluj, până în anul 1983, când a fost dată afară datorită criticilor sale publice îndreptate împotriva regimului totalitar.

În perioada anilor 1982 și 1989 a scris 31 de texte, care au fost difuzate de Radio Europa Liberă.

Consecința acestora a fost spionarea, arestările dese și anchetele care se lăsau adeseori cu bătăi, aplicate de securiști și milițieni.

În anul 1987 s-a solidarizat public cu muncitorii de la Uzina din Brașov, care au pornit o revoltă împotriva regimului comunist.

Alături de 5 intelectuali din Cluj a trimis o scrisoare Papei Ioan Paul al II lea, prin care solicitau sprijin pentru repunerea în drepturi a Bisericii Române Unite cu Roma, Greco Catolică.

În timpul Revoluției din 1989 a devenit una din figurile centrale protestând public împotriva comuniștilor în ciuda represiunii armate de la Cluj.

Totodată, în timpul amplelor manifestații din Piaţa Universitatii, din 1990, Doina Cornea făcea un apel important la adresa românilor, în lectura lui Emil Hurezeanu: “Români, cetățeni ai ţării! Istoria, în condițiile date, ne-o scriem singuri! E ultima noastră șansă de a ne întoarce în Europa. Muncitori, ţărani, intelectuali! Ce garanţii politice pot prezenta domnii Iliescu, Brucan, Petre Roman, cu alte cuvinte întreaga echipă a FSN care, de 40, 30 sau de 20 de ani încoace, au slujit partidul unic și au consimțit aproape la toate nelegiuirile regimului comunist? Vă veți da votul celor care, în vara anului trecut, pregăteau cu sprijin sovietic o lovitură de stat? Putem oare consimți că acești oameni, vizați de Punctul 8, să ne reprezinte aspirațiile politice și sociale ca deputați, ca senatori sau ca președinți? E posibil oare ca tocmai acum, când toate țările din  fostul lagăr socialist privesc cu speranță spre Europa, noi, românii, să nu ne dăm seama că suntem duși din nou spre Siberia?”.

Doina Cornea a cerut public FSN-ului în decembrie 1989, recunoașterea Bisericii Romane Unite, Greco-Catolica, iar unul din primele decrete ale noului regim democratic a fost tocmai acest lucru.

Până în ceasul morții a fost o credincioasă ferventă, care se Spovedea și Cumineca des.

A primit pentru activitatea sa Premiul ‘Thorolf Rafto’ (Norvegia, 1989), titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Libere din Bruxelles (1989); a fost decorată cu Legiunea de Onoare, în grad de Ofiţer, cel mai înalt ordin al Republicii Franceze (2000), cu Ordinul ‘Steaua României’ în grad de Mare Cruce, decoraţie oferită de preşedintele Emil Constantinescu (2000), şi Steaua de Merit a Ungariei din partea fostului preşedinte ungar Ferenc Madl.

În anul 2003, ca urmare a deciziei Papei Ioan-Paul al II-lea, Doina Cornea a devenit Cavaler al Ordinului Sfântul Papă Silvestru. În octombrie 2009 a fost decorată de regele Mihai I cu ‘Crucea Casei Regale a României’ şi de ambasadorul Franţei la Bucureşti, Henri Paul, cu ‘Legiunea de Onoare’ în grad de comandor.

Dintre volumele de publicistică publicate de Doina Cornea menţionăm: ‘Liberté? Entretiens avec Michel Combes’ (1990), ‘Libertate?’ (1992), ‘Scrisori deschise şi alte texte’ (1991), ‘Faţa nevăzută a lucrurilor (1990-1999). Dialoguri cu Rodica Palade’ (1999), apărută în 2000 şi la Paris (La face cachée des choses’), ‘Puterea fragilităţii’ (2006).

Printre traducerile publicate se numără: Mircea Eliade, Încercarea labirintului. Convorbiri cu Claude-Henri Rocquet (1990, reeditată în 2007), ‘Gânduri pentru zilele ce vin’, în colaborare cu Viorica Lascu (1995), Vladimir Ghika, ‘Ultimele mărturii’ (1997, reeditată în 2006), Vladimir Ghika, ‘Fragmente postume’ (2003). La 31 iulie 2009, a fost lansat volumul ‘Jurnal. Ultimele caiete (1988-1989)’ (Editura Fundaţiei Academiei Civice, 2009), semnat de Doina Cornea.

Slujba Înmormântării va fi oficiată luni de Preasfințitul Florentin Crihălmeanu, Episcop roman unit, greco catolic al Eparhiei de Cluj-Gherla, împreună cu un sobor de preoți și diaconi.

La ceas vremelnic de despărțire ne rugăm bunului Dumnezeu să-i dăruiască odihna cea veșnică întru Împărăția Sa.

În rândurile de mai jos, vă prezentăm mesajul de condoleanțe transmis de reprezentantii Bisericii Romane Unite, Greco Catolica:

OMAGIU LA TRECEREA LA DOMNUL A UNEI IUBITE FIICE
A BISERICII GRECO-CATOLICE, D-NA DOINA CORNEA

Biserica Greco-Catolică, prin Episcopia de Cluj-Gherla, deplânge moartea unei fiice de-a sale dragi, Doina Cornea, dar aduce deopotrivă mulțumire și laudă lui Dumnezeu pentru darul vieții și credinței sale, pentru generozitatea, tenacitatea și curajul cu care și-a pus numeroșii talanți încredințați ei de Domnul în slujba adevărului, a Bisericii, a țării și a semenilor, nu de puține ori așezându-le pe acestea în balanță cu propria-i viață și libertate. Nimic din ce e făcut pentru Dumnezeu nu se pierde și cele întreprinse de ea de-a lungul vieții L-au avut întotdeauna pe Dumnezeu ca referință, susținere și întărire.

Biserica Mamă nu uită și aduce omagiu fiicei care s-a implicat personal și decisiv pentru a obține, în momentele tulburi și tensionate din decembrie 1989, abrogarea decretului abuziv care scotea în afara legii Biserica Greco-Catolică în 1948. Instrument de denunțare a abuzurilor, neadevărurilor și a conivenței cu răul, glas de trezire a conștiințelor și răsunător de speranță în vremurile fără lumină și libertate, Doina Cornea este dovada că Providența poate face mult când omul îi lasă lui Dumnezeu loc, iar acum ne bucurăm pentru locul pe care negreșit i l-a rezervat slujitoarei Sale bune și credincioase, intrată în bucuria Domnului său.

Familia îndoliată a invitat, în mod public, pe „toți aceia care au iubit-o”, să participe la momentul vremelnicei despărțiri și să o conducă pe ultimul drum pământesc. Între aceștia se află, și vor fi prezenți fizic sau în mod spiritual, cu recunoștință, Ierarhii, preoții, persoanele consacrate și credincioșii Bisericii Geco-Catolice. Ceremonia de Înmormântare va fi oficiată la Cluj-Napoca, luni, 7 mai 2018, de la ora 12.30, în foaierul Casei Universitarilor (str. Emmanuel de Martonne, nr. 1), de către Preasfinția Sa Florentin Crihălmeanu, Episcop eparhial de Cluj-Gherla, împreună cu mai mulți preoți.

Trupul neînsuflețit al d-nei Doina Cornea va fi depus în foaier mai înainte, încă de la ora 9.00. Aici i se va putea aduce un ultim omagiu și va putea fi înălțată o rugăciune pentru odihna sufletului celei care a fost, pentru românii de pretutindeni, un model de libertate interioară, de trăire a credinței și demnitate. După rugăciune, va urma, de la ora 15.00, înhumarea în Cimitirul Central, unde va rămâne până la glorioasa Înviere.

Fie ca Dumnezeu să îi dăruiască răsplata cerească, bucuria mântuirii și a veșnicei odihne, împreună cu drepții și sfinții, unde luminează lumina Feței Sale!

Hristos a Înviat! Biroul de presa al Eparhiei de Cluj-Gherla

Bogdan Andrei MIHELE

Foto Ziarul Metropolis