Dacă anul trecut, 2018, debuta cu un eveniment deosebit al revistei „Bocșa culturală” și anume apărea numărul 100 al acestei reviste trimestriale de cultură, anul acesta, 2019, a debutat cu un alt eveniment, și anume împlinirea celor 20 de ani de apariție neîntreruptă a revistei. Aniversarea  celor 20 de ani de revistă „Bocșa culturală” va fi în 19 iulie 2019, în cadrul Zilelor Orașului, moment când vom lansa și cel de-al treilea volum al Bibliografiei revistei Bocșa culturală, perioada 2014 – 2018, inclusiv.

Ne amintim că în luna martie a anului 2.000 apărea primul număr al revistei „Bocşa culturală”, publicaţie redactată pe calculator de către Biblioteca Orăşenească „Tata Oancea”, cu sprijinul Primăriei Oraşului Bocşa.

De asemenea, trebuie să precizăm că meritul apariţiei acestei reviste îi revine bibliotecii, dar că fondatorul publicaţiei este ing. Victor Creangă, primarul de la acea vreme, cel care a avut ideea înfiinţării unui periodic la Bocşa încă din 1997. Astfel, la 30 septembrie 1997 apărea primul număr din „Bocşa 2000 – buletin informativ”. Acest buletin informativ se dorea a fi o punte de legătură între administraţia locală şi cetăţenii oraşului Bocşa, un mod de informare, deoarece Victor Creangă situa cultura şi informaţia înainte de toate. Iar misiunea realizării acestui buletin informativ revenea bibliotecii, deoarece este instituţia care are legătură cu foarte mulţi oameni, care are ce spune, care găseşte cu uşurinţă subiecte, teme, colaboratori, instituţia cea mai la-ndemâna cetăţenilor. Iar în directorul acestei instituţii Victor Creangă a crezut încă de la început, acordându-i încredere şi sprijin. Iar timpul a demonstrat că a avut dreptate.

Din acest buletin informativ apar 9 numere în perioada 1997-1998. Apoi, în aceeași perioadă, a fost înfiinţată o foaie culturală menită să promoveze aspectele culturale din oraşul Bocşa. Această publicaţie purta numele „Ramuri”, dar din cauza fondurilor insuficiente, dar şi din cauză că nu exista o echipă închegată, nu rezistă nici această publicaţie, apărând doar 5 numere în perioada 1997-2000. Ambele publicaţii erau realizate la editura „Timpul” din Reşiţa, dir. Gheorghe Jurma.

Deoarece primarul Victor Creangă a renunţat la buletinul informativ din lipsă de fonduri, a dat mână liberă directorului bibliotecii să continue publicaţia culturală, dar sub altă denumire. Astfel, din martie 2000 revista „Ramuri” devine „Bocşa culturală”, nume ales împreună cu Victor Creangă. Această publicaţie nu mai apare în format tipărit, ci este redactată pe calculatoarele Primăriei de către angajaţi din instituției, coordonaţi de Gabriela Tiperciuc, şefa bibliotecii.

La alegerile din 2000 Victor Creangă pierde funcţia de primar, locul fiindu-i luat de Ioan Petru Moldovan. Însă biblioteca duce mai departe „Bocşa culturală” bucurându-se de sprijin din partea noului primar şi al noului Consiliu Local.

Mai mult, în decembrie 2001, bibliotecii i se permite achiziţionarea unui calculator propriu, cu imprimantă şi scanner, tocmai în vederea realizării acestei publicaţii, care devine foarte apreciată la nivel local, fiind percepută ca o publicaţie a oraşului. În acest moment revista „Bocşa culturală” intră într-o anumită normalitate, deoarece biblioteca începe să-şi redacteze singură publicaţia.

Astfel, în anul următor Bocşa culturală primeşte ISSN, apare lunar şi este distribuită în toată ţara. Se bucură de sprijin din partea autorităţilor locale, atrage colaboratori de valoare, se bucură de înţelegerea specialiştilor în domeniu, care ofereau sfaturi Gabrielei Tiperciuc pentru a reuşi să realizeze o revistă cât mai bună din punct de vedere profesional.

În anul 2003, Biblioteca Orăşenească „Tata Oancea” Bocşa a aniversat 50 de ani de la înfiinţare; cu acest prilej a fost organizat un complex de manifestări culturale şi au fost editate câteva publicaţii. La acest eveniment, revista „Bocşa culturală” a apărut în format nou, tipărit şi copertat, deoarece se dorea un număr aniversar, special. Însă toţi participanţii la manifestare au fost foarte încântaţi de revistă, iar primarul Mirel Patriciu Pascu, dar şi prieteni ai bibliotecii precum Octavian Doclin şi Gheorghe Ţunea, au venit cu ideea ca revista „Bocşa culturală” să apară sub această formă, însă trimestrial, ţinând cont că financiar nu am putea face faţă unei apariții lunare.

Aşadar, din iunie 2003 revista „Bocşa culturală” apare trimestrial, redactată de bibliotecă, editată la editura „Timpul” – astăzi TIM – din Reşiţa şi coordonată de Gabriela Tiperciuc-Şerban şi Gheorghe Jurma.

Revista „Bocşa culturală” oferă informaţii de interes public pentru comunitatea locală şi este cuprinsă în activitatea de informare a utilizatorilor, de animaţie culturală şi comunicare a colecţiilor, de atracţie a nonpublicului spre lectură, spre bibliotecă.

După atâtea „cărări” cu suişuri şi coborâri, după atâta trudă a noastră a tuturor celor care am pus umărul la urnirea acestei reviste, în sfârşit mergem pe „cărarea” cea bună: revista „Bocşa culturală”, revistă trimestrială de cultură, şi-a găsit loc între revistele consacrate ale Banatului.

Astăzi revista „Bocşa culturală” se află în cel de-al 20-lea an de apariţie şi adună în paginile sale istoria locului, promovează oameni şi fapte care fac cinste comunităţii. Este o oglindă a activităţii bibliotecii, dar şi o contribuţie originală la construcţia spirituală a zonei. Din acest motiv, utilizatorii serviciilor bibliotecii, care lucrează la elaborarea unor lucrări de referinţă cu privire la istoria şi cultura locală, la personalităţile locului, la fapte şi evenimente  de importanţă locală, zonală sau naţională, apelează adesea la această publicaţie a bibliotecii.

Dincolo de faptul că adună în paginile ei întreaga activitate a unei instituţii, promovează actul cultural şi lectura, valorile locale şi zestrea spirituală locală, stimulează creativitatea şi talentul.

20 de ani de Bocșă culturală! E mult? E puțin? Nu știu. Știu doar că nu este ușor să realizezi peste o sută de numere de revistă culturală astăzi când mor atâtea publicații și când ne lovim de atâta ignoranță. Când câștigul material este mai presus decât sufletul. Iar noi, la Bocșa, am reușit!

Am reușit pentru că avem alături oameni de nădejde, oameni care cred în spiritul culturii și care consideră importantă și valoroasă apariția unei reviste. Și nu orice fel de revistă, ci una de cultură.

În paginile revistei există câteva rubrici permanente. Nu multe. Suficiente pentru a ilustra caracterul enciclopedic al publicației: literatură, istorie, religie, muzică, folclor, educație, biografii și monografii, evenimente, toate acestea sunt surprinse în paginile celor 104 numere.

Am dovedit că suntem receptivi la noutate, însă nu am uitat nici tradițiile, istoria, trecutul. Pe toate le-am descoperit împreună și le-am pus în cele peste 2500 de pagini.

Avem satisfacția de a obține câteva colaborări importante, astfel crescând valoarea revistei: scriitori, muzicologi, istorici, sociologi, filologi. Însă fiecare semnatar din paginile publicației noastre este deosebit de important. Este unic în felul său, iar contribuția sa este esențială.

Revista „Bocşa culturală” apare  la editura TIM din Reşiţa cu ISSN 1582-9375, în format A4, coperta color, în peste 200 de exemplare şi circulă în ţară şi străinătate. Se bucură de aprecierea unor importanţi colaboratori din Bocşa, Reşiţa, Caransebeş, Timişoara, Lugoj, Cluj, Bucureşti, dar şi din Banatul Sârbesc, Norvegia, Germania, SUA.

Prin rubricile permanente deţinute, revista promovează tinere talente, turismul (local, zonal, naţional şi internaţional), activităţi literare, sportive şi educaţionale, arta, profesionalismul, talentul şi excelenţa.

Se cuvine să-i prețuim pe cei care au contribuit la făurirea și menținerea revistei, pe cei care încă trudesc pentru continuitate: fie ca autori, fie ca finanțatori, fie ca redactori, editori, cititori.

Revista „Bocșa culturală” este una dintre cele mai frumoase „întâmplări” culturale ale bibliotecii și pentru cele 104 numere care s-au scris, și pentru altele care se vor scrie, vă mulțumim tuturor celor care, într-un fel sau altul, ne-ați fost și ne sunteți alături. Parafrazând filosoful, în final putem  aclama: nimic nu e prea greu pentru cei îndrăgostiți… de carte și cultură!

La mulţi ani, Bocşa culturală, mândria bibliotecii bocşene!

Gabriela ȘERBAN

Sâmbătă, 20 aprilie 2019, la Uzdin în Serbia, a avut loc cea de-a XXIII-a ediție a Simpozionului Internațional „Oameni de seamă ai Banatului”, eveniment organizat de Societatea Literar-Artistică „Tibiscus”, în coordonarea unui priceput consiliu de organizare dirijat de bagheta magică a scriitorului și jurnalistului Vasile Barbu.

Scriitori și oameni de cultură din întreg Banatul s-au întâlnit într-un eveniment de excepție, menit să apropie idei și oameni, dar, mai ales, să pună pe tapet oameni de seamă ai Banatului ori, cum ar spune Constantin Falcă, bănățeni de neuitat.

Lucrările simpozionului s-au desfășurat pe secțiuni și au cuprins comunicări și discuții interesante susținute de specialiști în diverse domenii. Totodată, potrivit tradiției, organizatorii au înmânat câteva premii „dr. Gligor Popi”, laureații acestei ediții fiind: Delia Munteanu (Baia Mare), dr. Nicolae Babuts (SUA) și Vasile Morar (Maramureș).

După cuvântul de salut al organizatorilor transmis de Vasile Barbu, președintele S.L.A. „Tibiscus”, cuvinte de mulțumire au fost rostite și de către câțiva invitați de onoare: Gheorghe Rancu (Șopotul Vechi, România, redactor-șef al revistei „Almăj”), Florian Copcea (Drobeta Turnu Severin, România, redactor-șef al revistei „Vorba noastră”), Nicolae Scheianu (scriitor din Baia Mare, România), Vasile Morar (poet din Chelința, România), Matei Aurel Bancu (Timișoara, secretar general SC „Constantin Brâncuși”, România), Ioan Ciama (vicepreședinte SC Avram Iancu, România), Mihai Chiper (redactor-șef revista „Arcadia”, Anina, România) și Gabriela Șerban (redactor-șef revista „Bocșa Culturală”, Bocșa, România).

Între comunicări merită să amintim câteva deosebit de interesante și meticulos elaborate, care s-au bucurat de succes și vădit interes din partea publicului: Delia Munteanu(Baia Mare) despre „Dublă privire asupra literaturii române din Voivodina: Virginia Popovici (Serbia) – Carmen Dărăbuș (România)”; Ana Niculina Ursulescu din Novi Sad a prezentat un extraordinar portret al „baronului Vasile Barbu”, comunicarea intitulându-se „Forța creatoare de minuni”; Ioan Ciama l-a avut în atenție pe „Eminescu, jurnalist și om politic al timpului său”; Florian Copcea (Dr. Turnu Severin) a propus o interesantă dezbatere pe marginea „Literaturii române din Serbia între cele două războaie”; Gabriela Șerban (Bocșa) a propus câțiva „oameni de seamă ai Banatului” prezentându-i în două dintre secțiunile simpozionului, dar și câteva tipărituri apărute în seria „Bocșa – istorie și cultură”: revista „Bocșa culturală” la XX de ani de apariție, volumul „Să vorbim corect românește” semnat Stela Boulescu, precum și un expozeu In memoriam Tiberiu Bottlik la 135 de ani de la naștere și 45 de ani de la moartea artistului; Dorina Măgărin(Timișoara) a susținut o extraordinară expunere cu privire la „Scriitorul Camil Petrescu și Banatul”; Gheorghe Rancu (Șopotul Vechi) a adus în atenție, bine documentat și meticulos construit, un material despre „Testamentul Episcopului dr. Iosif Traian Bădescu – primul Episcop bănățean al Episcopiei Caransebeșului”; Ionel Stoiț (Novi Sad) a prezentat o comunicare privind „Deschiderea către lumea cuvintelor în dulcele târg al Ieșilor”; Gabriel Băbuț (Uzdin) l-a reamintit pe „Petre Cârdu – poetul nemuririi”; Nicolae Magiar (Reșița) l-a avut în atenție pe „Nicolae Stoica de Hațeg, cronicarul Banatului”; Iancu Murărescu (Sărcia) a dedicat un moment familiei Găzdăiancu din Sărcia; Traian Galetaru (Comloșu Mare) l-a prezentat publicului pe „Lordul Johny” făcând referire la personalitatea lui Ioan Olărescu; Vasile Barbu (Uzdin) a fost prezent în două din cele trei secțiuni cu materiale interesante: unul conturând portretul „Iova Lupulescu, adevărată legendă a handbalului uzdinean”, iar cel de-al doilea fiind dedicat „Medicului Slavco Camencovici (1894-1974): urme de neșters în memoria colectivă a Uzdinului și Banatului”; Nicolae Toma (Timișoara) a dedicat un moment „Pictorului timișorean Ștefan Popa Popas, ambasadorul cultural al României”; Teodor Groza Delacodru (Mesici) a propus o discuție pe tema „Crucile de la răspântia drumurilor”; Dănilă Surulescu (Timișoara) a susținut o comunicare pe tema „Români despărțiți de români”; Silvia Hârceagă (Timișoara) l-a adus în atenție pe poetul nepereche prin subiectul „Viziunea economică a lui Eminescu”; iar Mihai Chiper (Anina) și-a prezentat revista „Arcadia” la 12 ani de apariție.

Subiecte și teme diverse, prezentate cu seriozitate și profesionalism de către invitați specialiști în diverse domenii, dar, mai ales, prieteni ai organizatorilor. Se cuvine să prezentăm consiliul de organizare format și la această ediție din oameni pricepuți și cu vădită experiență: Elena Maria Murgu, Claudiu Constantin Murgu, Dorel Frenț Bagiu, Matea Cristiana Iacșa, Todor Oalge, Iova Spăriosu, Mircea Lupu, Anicica Barbu, Marcel Bulic, Florin Șuboni, Pavel Bălan, Vasile Barbu.

De asemenea, trebuie menționați și deținătorii Premiului „Excelsior” ai ediției XXIII, 2019: Nicolae Toma (Timișoara), Ioan Baba (Novi Sad), Iova Lupulescu (Uzdin) și Clubul de handbal „Jimbolia” (România).

Felicitări, tuturor! Fiecare, în felul lui, s-a trudit și a biruit! Deoarece, evenimentul din 20 aprilie 2019 organizat în acest vestit sat al Banatului iugoslav, vestit prin multe, dar mai ales prin hărnicia și ospitalitatea oamenilor de aici, eveniment intitulat „Oameni de seamă ai Banatului”, s-a dovedit a fi un real succes și la această a XXIII-a ediție. O reușită prin calitatea umană prezentă, prin expunerile susținute, prin modul de organizare al Societății Literar-Artistică „Tibiscus” Uzdin.  Iar „Casa Românească” de la Uzdin a fost, după cum deja cunoaștem, un veritabil centru cultural românesc. Felicitări, Vasile Barbu și la multe și prețioase ediții!

Gabriela ȘERBAN

În data de 25 aprilie 2018 la sediul Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” din Bocșa, într-un cadru prietenesc, a fost lansată revista „Bocșa culturală” cu numărul 100, alături de colaboratori și cititori din Banat, importanți oameni de cultură și făcători de tipărituri.

În acest semnificativ an 2018, an al aniversării centenarului Marii Uniri, Biblioteca Orășenească ”Tata Oancea”, Caraș-Severin, se află în mijlocul a două evenimente importante, care se cer marcate: cei 65 de ani de bibliotecă și lectură publică la Bocșa și apariția numărului 100 al revistei trimestriale ”Bocșa culturală”.

Iată că, miercuri, 25 aprilie, a fost lansat primul număr al revistei „Bocșa culturală” pe anul 2018, un număr semnificativ fiind cea de-a o suta apariție a revistei.

Prieteni, colaboratori și cititori ai revistei s-au întâlnit pentru a se bucura împreună de această frumoasă întâmplare, pentru a marca, diferit, apariția unui număr semnificativ al „Bocșei culturale”.

Revista „Bocşa culturală” se află în cel de-al 19-lea an de apariţie şi adună în paginile sale istoria locului, promovează oameni şi fapte care fac cinste comunităţii. Este o oglindă a activităţii bibliotecii, dar şi o contribuţie originală la construcţia spirituală a zonei. Din acest motiv, utilizatorii serviciilor bibliotecii, care lucrează la elaborarea unor lucrări de referinţă cu privire la istoria şi cultura locală, la personalităţile locului, la fapte şi evenimente  de importanţă locală, zonală sau naţională, apelează la această publicaţie a bibliotecii.

Dincolo de faptul că adună în paginile ei întreaga activitate a unei instituţii, promovează actul cultural şi lectura, valorile locale şi zestrea spirituală locală, stimulează creativitatea şi talentul.

Dacă ar fi să efectuăm o minimă statistică a celor 100 de numere de revistă, am putea concluziona astfel: 2528 de pagini, peste 2178 articole (potrivit celor două bibliografii ale revistei), 483 autori, câțiva artiști plastici și câțiva traducători și nenumărate imagini.

Toate acestea s-au izbutit pentru că au existat oameni de nădejde, oameni care cred în spiritul culturii și care consideră importantă și valoroasă apariția unei reviste. Și nu orice fel de revistă, ci una de cultură.

În cele 100 de numere există câteva rubrici permanente. Nu multe. Suficiente pentru a ilustra caracterul enciclopedic al publicației: literatură, istorie, religie, muzică, folclor, educație, biografii și monografii, evenimente, toate acestea sunt surprinse în paginile celor 100 de numere.

Revista culturală a orașului Bocșa este realizată de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea”, cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Bocșa, și apare, din anul 2003, la editura TIM din Reşiţa cu ISSN 1582-9375, în format A4, coperta color, în 200 de exemplare şi circulă în ţară şi străinătate. Prin rubricile permanente deţinute, revista promovează tinere talente, turismul (local, zonal, naţional şi internaţional), activităţi literare, sportive şi educaţionale, arta, profesionalismul, talentul şi excelenţa.

Acest număr al revistei adună în paginile sale multe aprecieri din partea unor colaboratori mai vechi sau mai noi, își menține câteva rubrici permanente (Să vorbim corect românește; Dascăli de frunte; Evenimente; Religie; Literatură; Istorie; Tinere condeie; Să ne prețuim valorile; Viața cărților; etc.) și are ca temă de referință sărbătoarea Centenarului Marii Uniri.

Nu este un număr festivist, dar, în paginile acestui număr 100 este marcat totuși acest eveniment printr-o încărcătură simbolică dată de rândurile unor mai vechi sau mai noi colaboratori, reflectând astfel asupra modului în care această revistă a evoluat.

Despre începuturile revistei, despre truda și strădania celor care, de-a lungul timpului, s-au oprit și au pus un strop de suflet și o picătură de talent în apariția acestei publicații – la început buletin informativ, apoi foaie culturală și, din iunie 2003 revistă de cultură – au vorbit: fondatorul revistei, ing. Victor Creangă; viceprimarul orașului Bocșa, Olimpiu Brie; editorul revistei, Gheorghe Jurma, scriitor, critic și istoric literar, reprezentant și al Cenaclului „Semenicul” Reșița; P.On. Părinte Protopop Gheorghe Șuveți; managerul Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici”, Clara Maria Constantin; criticul și istoricul literar, Ada D. Cruceanu, reprezentant și al revistei „Reflex” Reșița; prof. Stela Boulescu, prefațator al unor volume și realizatorul rubricii „Să vorbim corect românește”; muzicologul Constantin-Tufan Stan,  scriitor și cercetător al istoriei Banatului (Lugoj); Mihai Chiper, redactorul-șef al revistei „Arcadia” din Anina; scriitorul și publicistul Erwin Josef Țigla, redactorul-șef al revistelor „Echo der Vortragsreihe” și „Împreună” din Reșița; prozatorul Titus Suciu (Timișoara); scriitorul și publicistul Vasile Bogdan (Timișoara); pr.dr. Valentin Bugariu, scriitor și realizatorul revistei ”Arhanghelul” din Birda; prof. Mihai Vișan și, evident, Gabriela Șerban, redactorul-șef al revistei, directorul instituției gazdă, organizatorul principal al evenimentului.

Deosebit de frumos și onorant a fost mesajul Prea Sfințitului Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, transmis prin viu grai de Prea Onoratul Părinte Protopop Gheorghe Șuveți.

Lansarea celui de-al 100 –lea număr al revistei „Bocșa culturală” a fost motiv de bucurie și întâlnire a colaboratorilor de ieri și de azi, mai vârstnici sau mai tineri, din apropiere sau mai din depărtare, organizatorii fiind răsfățați și de cititori care au adus cu ei buchete de zâmbete și flori, dar și de colaboratori și parteneri apropiați precum consilierul Radu Gligor sau managerul Ionel Pau, care au oferit o bogată agapă și tradiționalul tort aniversar.

100 de apariții „Bocșa culturală” în cel de-al 100-lea an al României și în cel de-al 65-lea an de lectură și bibliotecă publică bocșană. Sunt doar câteva motive de mândrie și sărbătoare pentru iubitorii de carte, de lectură, de poezie și artă, adunați cu bucurie și emoție sub cupola instituției cărții din Bocșa.

Gabriela Şerban

 

Bocșa culturală, revista trimestrială de cultură, a ajuns, în cel de-al XIX-lea an de activitate, la numărul 100, care va fi lansat în curând. Deoarece este o  publicație a Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” din Bocșa, aflăm povestea revistei de la doamna GABRIELA ȘERBAN, managerul și, de fapt, sufletul bibliotecii și al revistei.

• Cum ați evoca în câteva propoziții OMUL DE CULTURĂ Gabriela Șerban?

Eu aș evoca într-un singur cuvânt omul de cultură Gabriela Șerban: neastâmpărat. Atât. Până la urmă, despre noi vorbesc faptele noastre. Bune sau rele, ele ne caracterizează și azi și ne vor contura și mâine. Așadar, neastâmpărul de ieri și de azi sper să fie unul important, grăitor – sau mai bine zis util – mâine,  să conteze în viitor. Pentru că, potrivit zodiei, vărsătorii trăiesc pentru viitor. Iar eu mă consider un vărsător autentic.

• 19 ani și 100 de numere – același titlu: BOCȘA CULTURALĂ. Cum a fost?

Frumos. Greu. Frumos. În acest semnificativ an 2018, an al aniversării centenarului Marii Uniri, Biblioteca Orășenească „Tata Oancea”, Caraș-Severin, se află în mijlocul a două evenimente importante, care se cer marcate: cei 65 de ani de bibliotecă și lectură publică la Bocșa și apariția numărului 100 al revistei trimestriale ”Bocșa culturală”.

Așa cum ați precizat, revista „Bocşa culturală” se află în cel de-al 19-lea an de apariţie şi adună în paginile sale istoria locului, promovează oameni şi fapte care fac cinste comunităţii. Este o oglindă a activităţii bibliotecii, dar şi o contribuţie originală la construcţia spirituală a zonei. Din acest motiv, utilizatorii serviciilor bibliotecii, care lucrează la elaborarea unor lucrări de referinţă cu privire la istoria şi cultura locală, la personalităţile locului, la fapte şi evenimente  de importanţă locală, zonală sau naţională, apelează adesea la această publicaţie a bibliotecii.

Dincolo de faptul că adună în paginile ei întreaga activitate a unei instituţii, promovează actul cultural şi lectura, valorile locale şi zestrea spirituală locală, stimulează creativitatea şi talentul.

Dacă ar fi să efectuăm o minimă statistică a celor 100 de numere de revistă, am putea concluziona astfel: 2527 de pagini, peste 2178 articole (potrivit celor două bibliografii ale revistei), 483 autori, câțiva artiști plastici și câțiva traducători și nenumărate imagini.

E mult? E puțin? Nu știu. Știu doar că nu este ușor să realizezi o sută de numere de revistă culturală astăzi când ne lovim de atâta ignoranță. Când câștigul material este mai presus decât sufletul.

Am reușit pentru că am avut alături oameni de nădejde, oameni care cred în spiritul culturii și care consideră importantă și valoroasă apariția unei reviste. Și nu orice fel de revistă, ci una de cultură.

• Care este povestea primului numărBocșa culturală?

Revista Bocșa culturală s-a născut la inițiativa primarului de la acea vreme, Victor Creangă. Acesta își dorea o comunicare cu alegătorii și astfel a apărut un buletin informativ, care în foarte scurt timp s-a transformat în „foaie culturală” redactată în cele mai simpliste forme pe calculatoarele primăriei, apoi pe calculatorul bibliotecii, iar poetul Octavian Doclin a fost unul dintre puţinii oameni care au avut încredere în această publicaţie şi, evident, în mine, pentru că eu o realizam.

Primarul Victor Creangă a hotărât ca această publicaţie să fie realizată de bibliotecă, deoarece este instituţia culturală cea mai frecventată de public, care are ce spune, care găseşte cu uşurinţă subiecte, teme, colaboratori, instituţia cea mai la-ndemâna cetăţenilor. Iar în directorul acestei instituţii Victor Creangă a crezut încă de la început, acordându-i încredere şi sprijin.

Din cauza lipsei banilor, dar şi din pricina lipsei unor specialişti, publicaţia „Bocşa culturală” era mai mult un buletin informativ al bibliotecii. Şi, bineînţeles că s-au găsit câţiva (puţini, e adevărat) cârcotaşi care, în loc să sprijine iniţiativa, să ofere sugestii şi soluţii, au încercat să stopeze avântul iniţiatorilor.

A fost momentul în care Octavian Doclin a intervenit, alături de alţi susţinători, şi a pledat pentru această publicaţie: „Bocşa culturală” . A fost vocea care a susţinut cu vehemenţă existenţa unei publicaţii la bibliotecă şi a felicitat în plen realizatorii, precum şi curajul şi munca Gabrielei Tiperciuc- Şerban, redactorul şef. A fost vocea care, în faţa primarului Victor Creangă, a contat.

Astfel că, o mână de oameni, cu cheltuieli minime, au dus mai departe acest proiect inedit pentru biblioteca bocşană.

În anul 2003, la aniversarea a 50 de ani de bibliotecă publică la Bocşa, am hotărât ca revista să apară într-un nou format, aniversar, adică în format tipărit şi copertat, apelând la deja colaboratorul nostru, Gheorghe Jurma.

Această nouă apariţie s-a bucurat de succes şi, din nou poetul Octavian Doclin, realizatorul prestigioasei reviste „Reflex”, a venit cu propunerea ca revista „Bocşa culturală” să apară în acest format, chiar dacă apariţia nu va mai fi una lunară, ci trimestrială, luând în considerare costurile crescute. Primarul de atunci, Mirel Patriciu Pascu, prezent la eveniment şi atent la propunere, a acceptat şi a promis sprijin pentru apariţia publicaţiei, aceasta devenind o revistă culturală a oraşului.

Aşadar, din iunie 2003, revista „Bocşa culturală” apare trimestrial, redactată de bibliotecă, editată la editura „Timpul” – astăzi TIM – din Reşiţa şi coordonată de Gabriela Tiperciuc-Şerban cu sprijinul lui  Gheorghe Jurma.

Iar dacă fondatorul revistei este considerat, pe bună dreptate, Victor Creangă, poetul Octavian Doclin poate fi considerat, fără dubii, cel mai important susţinător al acestei minunate „întâmplări” culturale!

• Din cine este format colectivul redacțional actual?

Colectivul redacțional este redus numeric, deoarece ne lovim de o problemă cu care, de altfel, se confruntă și alte publicații. Toată lumea are impresia că din realizarea unei reviste se câștigă bani. Am avut chiar surpriza să fiu întrebată de unii dascăli cu cât sunt eu plătită și cât plătesc eu pentru articole. Ori așa ceva nu există. Noi nu avem bani decât pentru tipărirea revistei, datorită actualului primar, Gabriel Eugen Cismăneanțu, și Consiliului Local, cărora le-am mulțumit întotdeauna pentru receptivitate și înțelegere. Atât. Revista „Bocşa culturală” oferă informaţii de interes public pentru comunitatea locală şi este cuprinsă în activitatea bibliotecii de informare a utilizatorilor, de animaţie culturală şi comunicare a colecţiilor, de atracţie a nonpublicului spre lectură, spre bibliotecă. O am cuprinsă în fișa postului și este, putem spune, „o sarcină de serviciu”, pe care, da, eu o îndeplinesc cu pasiune. Și atunci, ca să nu mai existe discuții de nici un fel, colectivul redacționaleste colectivul bibliotecii, adică cei doi vrednici bibliotecari, și editorul – criticul și scriitorul Gheorghe Jurma. Bineînțeles că eu am o echipă cu care mă consult și colaborez foarte strâns, o echipă de oameni cu care lucrez de foarte multă vreme, cum sunt: prof. Stela Boulescu, muzicologul Constantin Tufan Stan, pr. Doru Melinescu și încă alții câțiva.

• Cum s-a construit în timp revista? Care au fost personalitățile care și-au adus cel mai mare aport în publicare?

Ca orice revistă, încă de la început am construit câteva rubrici permanente. Nu multe. Suficiente pentru a ilustra caracterul enciclopedic al publicației: literatură, istorie, religie, muzică, folclor, educație, biografii și monografii, evenimente, toate acestea sunt surprinse în paginile celor 100 de numere. Și aici pot afirma cu mândrie că cele mai citite și bine primitede către public sunt rubrici precum: „Să vorbim românește” (inițiată și susținută de prof. Stela Boulescu), „Dascăli de frunte” (inițiată de prof. Dimitrie Costa și susținută de prof.drd. Liana Ferciug), „Să ne prețuim valorile” (rubrică inițiată de pedagogul-artist Maria Goian și continuată de mine), „Pagini de istorie”(excelentă rubrică a istoricului Mircea Rusnac), etc. Nu lipsite de interes sunt și paginile semnate de tineri, de elevi, care se dovedesc a fi, unii dintre ei, foarte creativi.

Am dovedit că suntem receptivi la noutate, însă nu am uitat nici tradițiile, istoria, trecutul. Avem satisfacția de a obține câteva colaborări importante, astfel crescând valoarea revistei: scriitori, muzicologi, istorici, sociologi, filologi. Însă fiecare semnatar din paginile publicației noastre este deosebit de important. Este unic în felul său, iar contribuția sa este esențială. Răsfoind cele două bibliografii ale revistei (prima realizată pentru perioada 2000 – 2009, iar cea de-a doua pentru perioada 2009 – 2013) am redescoperit nume importante care au acceptat să publice (gratuit!) în „Bocșa culturală” și voi enumera câteva: muzicologul Doru Popovici, muzicologul Dumitru Jompan, scriitorul Radu Theodoru, muzicologul Constantin Tufan Stan, poetul Octavian Doclin, muzicologul Damian Vulpe, regretatul istoric, profesor universitar Nicolae Bocșan, regretatul profesor Gheorghe Luchescu, traducătorul Simion Dănilă, scriitorul și remarcabilul ufolog român Dan D. Farcaș, istoricul Mircea Rusnac, scriitorul și istoricul literar Ionel Bota, evident scriitorul Gheorghe Jurma, poetul Nicolae Sârbu, publicistul Erwin Josef Țigla, bine cunoscutul poet și jurnalist Robert Șerban, scriitoarea Viorica Gligor, scriitoarea Edith Cobilanschi, scriitoarea Nina Ceranu, pr.dr. Valentin Bugariu, istoricul Dana Bălănescu, remarcabilul istoric și critic literar Cornel Ungureanu, scriitorul Vasile Bogdan, scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu, scriitorul Gheorghe Secheșan, scriitorul Titus Suciu, scriitorul Daniel Luca, scriitoarea Maria Nițu și mulți alții…Sunt nume importante pe harta culturală a Banatului și nu numai și bineînțeles că dau greutate revistei.

Revista „Bocşa culturală” apare, din anul 2003, la editura TIM din Reşiţa cu ISSN 1582-9375, în format A4, coperta color, în 200 de exemplare şi circulă în ţară şi străinătate. Prin rubricile permanente deţinute, revista debutează și promovează tinere talente, promovează turismul (local, zonal, naţional şi internaţional), activităţi literare, sportive şi educaţionale, arta, profesionalismul, talentul şi excelenţa. Iar între personalitățile care au sprijinit necondiționat revista de-a lungul vremii, într-un fel sau altul, se află: regizorul Ioan Cărmăzan, muzicologul Doru Popovici, regretatul sculptor Constantin Lucaci, omul politic Sorin Frunzăverde, scriitorul și istoricul literar Cornel Ungureanu, poetul Octavian Doclin, scriitorul Ilie Chelariu, Prea Sfințitul Părinte Lucian – Episcopul Caransebeșului, jurnalistul Doru Dinu Glăvan, pr.dr.duhovnic Ionel Petrica, oameni de afaceri bocșeni precum Ionel Pau și Radu Gligor și… sigur mai sunt și alții de care nu-mi amintesc acum.

• Sunt convinsă că fiecare număr este important pentru echipa de redacție, dar, totuși, care au fost momentele de glorie ale revistei de-a lungul anilor?

Fiecare număr este deosebit de important pentru noi și cu fiecare număr revista pare mai frumoasă, mai reușită, mai interesantă. Asta ne și dorim. Acesta este scopul: ca de la număr la număr să fie mai interesantă, mai atractivă. Și-i mulțumesc domnului Gheorghe Jurma pentru toate îndrumările și pentru tot sprijinul și pentru toate criticile care, în timp, s-au dovedit constructive. Unul dintre momentele de glorie ale revistei a fost cel din 2003 când „Bocșa culturală” a trecut de la faza de „foaie” la cea de „revistă” în adevăratul sens. Apoi, evident, momente de glorie au fost la aniversarea revistei – la 10 ani, la 15 ani și iată, pregătim numărul 100 și, la anul, sărbătoarea celui de-al 20-lea an. Sunt momente importante pentru orice publicație, sunt momente de bucurie și satisfacție cu atât mai mult cu cât este vorba despre o revistă culturală, iată, cu tradiție.

• Credeți că revistele de cultură tipărite mai au viitor în această epocă digitală, în care toată lumea citește „online”?

Eu cred, încă, în tipar. Și asta afirm nu doar din prisma managerului cultural care participă la nenumărate evenimente și ia contact cu scriitori, editori, ci și din punctul de vedere al bibliotecarului care are tangență cu publicul cititor. Atâta timp cât acest public cititor există, cât bibliotecile au cititori, cât la prezentările de cărți și întâlnirile cu scriitorii există public și se vând cărți, tiparul nu este în pericol. Bineînțeles că nici editorii și nici scriitorii nu se îmbogățesc din asta, dar… „nu sperați că veți scăpa de cărți” (și chiar recomand acest excelent volum care redă convorbiri ale lui Jean-Philippe de Tonnac cu Jean Claude Carrière și Umberto Eco). Evident, rolul celor care slujesc cartea este foarte important. Ei trebuie să dețină „arta” de a cuceri cititorul, de a-i stârni interesul pentru lectură, de a-i dezvolta bucuria foșnetului și mirosului paginilor tipărite. Este valabil și în cazul revistelor culturale. Mai mult, eu consider revistele culturale mult mai utile și mai importante decât alte publicații, deoarece în paginile acestor reviste e adunată istoria unui loc, unui spațiu. Sunt „arhivate” evenimente și adevărate tezaure pe care nu le găsești în altă parte.  Și, da. Cine este pasionat de lectură citește sub orice formă, de pe diferiți suporți informaționali. Cred că „nu vom scăpa” de varianta tipărită, doar că tirajele revistelor de cultură scad și, mai nou, toate aceste reviste circulă și online.Ceea ce este foarte bine! Așa avem și noi cititori și colaboratori din toată lumea: Germania (Cristian Paul Mozoru, Peter Kneipp), SUA (Anca Coon, Ben Todică), Norvegia (Felicia Voinea) etc.

• Ce își propune revista pentru anul Centenarului? Dar pe termen lung?

Ținând cont de această importantă sărbătoare a Centenarului Marii Uniri, în paginile revistei „Bocșa culturală” cititorii vor regăsi rubrica „Istorie”, care va avea subiecte elocvente. De exemplu: participanți bocșeni la 1 Decembrie 1918. Pe termen lung, ne propunem ca unele dintre rubricile revistei să le constituim în volume. De exemplu rubrica „Dascăli de frunte” poate deveni o carte importantă a Bocșei; „Să vorbim corect românește” ar fi un volum deosebit de interesant și util; „Participanți bocșeni la 1 Decembrie 1918”este un volum în lucru, pe care sperăm să-l lansăm la aniversarea bibliotecii, adică în vară. Și, evident, ne dorim să păstrăm actualii colaboratori, dar și să atragem unii noi, să menținem rubrici interesante și să atragem cititori tineri. Să fim atractivi pentru tineri.

• Cum ați descrie într-un cuvânt viața culturală din Bocșa azi?

Diversă.

• Despre OMUL Gabriela Șerban, din nou … Care e lucrul pe care l-ați dorit întotdeauna să îl faceți și încă nu l-ați făcut?

N-am călătorit, încă, la Paris. Și-mi doresc cu ardoare. Și, probabil, următoarea „călătorie de plăcere” va avea destinația Paris. De obicei, ce-mi doresc foarte tare, îndeplinesc. Dar, chiar trebuie să-mi doresc acel lucru.

• Dacă s-ar ivi oportunitatea de a transmite un mesaj unei mase mari de oameni, care ar fi acel mesaj?

Să învețe să se bucure de lucrurile mărunte; să învețe să privească în jur și să încerce să vadă frumusețea acestor lucruri, și-apoi să poată exclama: „cât de minunate sunt lucrurile Tale, Doamne, toate întru înțelepciune le-ai făcut!” și, ascultând și îndemnul gânditorului german Goethe, să nu lase să treacă nici o zi fără să asculte, să vadă sau să citească ceva frumos.

Vă mulțumesc și doresc viață lungă revistei și un impact maxim în comunitate!

Nicoleta MARCU