Ultima lună a cam pus la grea încercarea rezervația de zimbrii din Munții Țarcu. După ce primul pui adus pe lume în țarcul din Caraș-Severin a murit în vară, decesul altor trei animale în plin focar de „limbă albastră”, nu era un semn tocmai îmbucurător.

Rezultatele analizelor făcute pe probele recoltate de la cei trei zimbri morți la începutul lunii septembrie, au scos la iveală faptul că bluetongue a ajuns și în rezervația ascunsă în munte. Mai mult, semnele de îngrijorare erau cu atât mai mari cu cât și restul animalelor din țarcul de la Armeniș au început să se simtă slăbite.

La mai bine de o lună de la focarul de bluetongue care a izbit puternic animalele din Caraș-Severin, se pare totuși că zimbrii de la Armeniș au reușit să câștige lupta cu boala care face ravagii printre turmele cărășenilor. Animalele au câștigat în greutate, având mari șanse ca organismul lor să poată dezvolta anticorpii necesari împotriva bolii limbii albastre.

Virusul care s-a răspândit cu viteza luminii printre bovinele din toată țara i-a surprins pe zimbri într-o perioadă delicată. Și asta pentru că organismul era deja solicitat detrecerea dintre anotimpuri, umiditatea ridicată și schimbarea părului. Mai mult, spun reprezentanții WWF, imunitatea lor era oricum scăzută și din cauza stresului survenit odată cu aducerea lor în România, dar și cu schimbările sociale prin care animalele au fost nevoite să treacă.

„Prioritatea noastră, în acest moment, este să facem tot ce ne stă în putință pentru a le întări sistemul imunitar in perioada de iarnă care reprezintă o nouă încercare pentru ei”, spune Adi Hăgătiș, managerul proiectului de resălbăticire din Armeniș.

Mai mult, reprezentanții WWF au în plan organizarea unui seminar la care să participe medici veterinari și specialiști, la care să se elaboreze un plan de acțiune pentru susținerea turmei de zimbri pe timp de iarnă.

Alexandra JURCA

Trei dintre zimbrii din rezervația de la Armeniș au murit în ultima perioadă, existând suspiciuni că ar fi decedat din cauza bolii bluetongue, după ce sute de animale din Caraș-Severin au fost contaminate cu această maladie. 

Specialiștii WWF și Rewilding Europe, cei care s-au ocupat de aducerea zimbrilor în județul Caraș-Severin vin cu o altă explicație. Conform acestora, schimbarea de anotimp și o toamnă cu o umiditate sporită reprezintă o perioadă cu un consum mare de energie pentru zimbri, lucru ce le-a scăzut imunitatea.Totodată perioada aceasta de trecere între anotimpuri în care animalele iși schimbă părul, le solicită suplimentar organismul. Aceste slăbiciuni vin în completarea unui stress pre-existent la care zimbrii au fost supuși în urma tranchilizării, transportului și schimbărilor prin care au trecut la venirea în România. Toți acești factori și-au lăsat amprenta pe cei mai slăbiți dintre ei, iar trei dintre exemplare au murit.

Cu toate acestea, reprezentanții WWF nu exclud nici posibilitatea bolii care a făcut ravagii în Caraș-Severin: boala limbii albastre. ”Așteptăm concluziile analizelor trimise către Autoritatea Națională Sanitar Veterinară din București. Există suspiciunea că boala limbii albastre, apărută pentru prima dată în România în ultimele luni, ar fi afectat aceste animale. Boala nu este contagioasă, ci se transmite prin culicoide (musculiţe înţepătoare), iar ceilalți zimbri din Armeniș sunt într-o stare stabilă și nu arată semne de slăbiciune. WWF-România a făcut apel la mai mulți specialiști din țară și străinătate, pentru a forma un grup de lucru care să găsească cele mai bune soluții pentru a proteja aceste animale în timpul iernii”, a precizat Oana Mondoc, specialist în comunicare WWF România.

Dacă pe vremuri zimbrii rezistau cu brio gerului românesc, astăzi animalele sunt foarte sensibile. “Iarna este o perioada foarte grea pentru aceste animale, iar prioritatea noastră în acest moment este ca zimbrii să să se desfășoare într-un cadru cât mai sălbatic, fără contact uman, care poate fi o cauză de stres suplimentară. Resălbăticirea nu este un proces ușor, aici ei învață să trăiască liberi, să își caute singuri hrana cea mai bogată în nutrienți și să se ferească de prădători”,spune Joep van de Vlasakker, specialistul în zimbri al programului Rewilding Europe.

În urmă cu câteva săptămâni, zimbrii din Munții Țarcu au fost transferați din zona de aclimatizare de 15 hectare intr-o zonă de semi-libertate de 10 ori mai mare. Aceasta este o zonă nouă pentru ei și intervin noi elemente de stress. Experții WWF și Rewilding Europe au petrecut săptămânile trecute analizând starea zimbrilor și au hotărât să reducă impactul uman asupra lor pentru a asigura un proces de adaptare cât mai natural. În consecință, situl va fi închis pentru tururi ghidate, sezonul turistic reluându-se la primăvară. Tot la primăvară, un nou grup de zimbri va fi adus în Munții Tarcu în vederea formării unei populații viabile de 500 de animale până în 2022.

Rewilding Europe și WWF-România implementează acest proiect împreună cu comunitatea locală din Armeniș și din împrejurimi, implicând antreprenori locali, direcții silvice, asociații de vânătoare și tur-operatori.

Karina TINCUL