„Astăzi am ales să discutăm despre o problemă a țării noastre de care ne-am lovit cu toții, o problemă care ne dă mari bătăi de cap, indiferent ce specializare avem sau în ce domeniu activăm. Birocrația. Statul la cozi, plimbările între ghișee sau chiar între instituții reprezintă o pierdere importantă de vreme, de resurse și de bani, în cele din urmă.

Nu doar cetățenii simpli au de suferit din cauza acestei birocrații, ci și instituțiile publice. Poate de multe ori am reacționat dur împotriva primarilor sau a altor decidenți pentru faptul că nu au reușit să contracteze nicio lucrare, să îi învinovățim că nu au câștigat niciun proiect pe diverse programe de finanțare și că astfel multe comunități au rămas cu drumurile nereabilitate, cu școli și grădinițe învechite sau fără apă și canalizare în secolul 21. E drept, uneori poate că este vina administratorilor prea leneși. Dar alte ori, și o spun venind din sistem, teancurile de dosare, veșnicele completări și adăugiri îngreunează extrem de mult calea spre depunerea și apoi acceptarea unui proiect.

Ce plan am dacă voi veți decide că trebuie să reprezint județul din calitatea de deputat în Parlamentul României? Ei bine, îmi doresc ca fiecare unitatea administrativ-teritorială, fiecare primărie, dacă vreți, indiferent dacă vorbim despre municipii, orașe sau comune, să aibă în organigramă cel puțin un post de consultant. Atribuțiile celor care vor ocupa o astfel de funcție nu sunt dificile, dar sunt vitale pentru dezvoltarea oricărei comunități. Și să nu uităm că de astfel de ajutor au nevoie și oamenii simpli care doresc să își dezvolte o afacere, dar nu cunosc exact procedurile și căile de accesare a fondurilor. Din păcate, peste 60% dintre cei care ar dori să depună un proiect renunță la demers din cauza dificultăților birocratice. Lucru inadmisibil în viitorul exercițiu financiar. Dar să vedem ce fonduri s-ar putea accesa în perioada viitoare, desigur, dacă fiecare instituție publică va avea o echipă specializată“.

„În perioada 2021-2027, vor exista 8 programe de fonduri europene, cu alocările de bani aferente, prin care se vor finanța proiecte de investiții, inclusiv pentru antreprenori. Fie că vorbim despre digitalizare, incluziune socială, sănătate, educație, transport, agricultură sau ocuparea forței de muncă, România va avea la dispoziție în următorii ani 80 de miliarde de euro pentru investiții. Așadar, nu avem voie să ratăm acești bani.

Știm cu toții câte lipsuri există în Caraș-Severin și cât de multe lucruri s-ar putea realiza dacă administrațiile locale s-ar implica serios în atragerea de fonduri europene. Prin urmare, o echipă de specialiști în fiecare primărie, care să aibă atribuții canalizate pe acest segment, este absolut necesară. În momentul de față, există firme de consultanță pentru atragerea fondurilor europene, însă vorbim de 80 de miliarde de euro, o sumă mult prea mare pentru numărul mic de firme specializate. Așa că soluția o reprezintă includerea în organigrama fiecărei instituții a consultanților despre care vă spuneam. Soluții există, mai avem nevoie doar de susținere. Și știu că, la alegerile parlamentare vom fi cu toții pentru Caraș-Severin“!

Dan AGACHE

Municipalitatea reșițeană dorește reducerea birocrației pentru cetățeni, astfel că a implementat un proiect prin care se asigură calitatea și accesul la serviciile publice oferite exclusiv de Primărie prin simplificarea procedurilor administrației locale. De asemenea, proiectul vizează și eficientizarea activității personalului de specialitate și a aleșilor locali.

Lansarea spre finanțare a proiectului „Implementarea unui sistem de informatizare a administraţiei publice, sistem de management integrat al datelor administraţiei publice şi îmbunătăţirea organizării instituţionale şi a procedurilor la nivelul Municipiului Reşiţa”, va face ca depunerea cererilor, adreselor și petițiilor, precum și răspunsul la acestea să fie doar la un click distanță.

Printre rezultatele așteptate se numără realizarea, dezvoltarea și implementarea unui sistem informatic integrat, constituirea unei arhive electronice, instruirea a 75 de persoane în vederea utilizării noului sistem informatic integrat, instruirea a 20 de persoane în domeniul planificării strategice, precum și instruirea a 57 de persoane pe teme specifice managementului calității în administrația publică.

Proiectul este cofinanțat prin Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020 și are o valoare de peste 4 milioane de lei, din care 3,95 milioane lei finanțare nerambursabilă, iar cofinanțarea municipalității reșițene este de peste 80 mii lei. Durata de implementare a acestui proiect este de 27 de luni.

Elena FRANȚ

Proiectul de reabilitare a celui mai vechi edificiu cultural din țară, Teatrul Vechi „Mihai Eminescu” din Oravița, se apropie cu pași repezi de execuție. După mai bine de un an de la semnarea scrisorii de finanțare, timp în care a fost întocmită documentația specifică pentru scoaterea la licitație a execuției, proiectul va fi scos la licitație în vederea selectării constructorului ce va da o altă față celui mai vechi teatru din România.

Consultanții care s-au ocupat de întocmirea documentației privind execuția unui proiect ambițios propus de administrația orăvițeană au anunțat victorioși, la finalul săptămânii trecute, faptul că, după întocmirea unei „suprafețe” de 900 mp de documentație, proiectul de reabilitare a Teatrului Vechi „Mihai Eminescu” intră în linie dreaptă, apropiindu-se de faza de execuție.

„Activitatea D Proiect s-a desfășurat în spatele cortinei, unde în câteva luni de la ultima veste am completat Jurnalul proiectului de Reabilitare a Teatrului Vechi Mihai Eminescu din Oravița cu:

-o documentație de 2.5 m lungime

-un buştean de stejar cu diametrul de 30 cm si 1.80 m înălţime

-902 mp hârtie (6576 xA4 . 984 xA1)

-echipă formată din 31 specialiști”, este anunțul făcut pe pagina de Facebook de echipa de proiectanți de la D Proiect.

Proiectul, în valoare de aproximativ 10 milioane de lei, beneficiază de asistență financiară nerambursabilă prin programul „REGIO – Programul Regional 2014 – 2017, Axa prioritară 5 – Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, Prioritatea de investiții 5.1 – Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural”, în baza contractului de finanțare nr. 11 din 16.05. 2017, încheiat cu Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, în calitate de Autoritate de Management și Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest, în calitate de Organism Intermediar.

Citește și: Proiectul de restaurare, conservare și dotare a celui mai vechi teatru din țară, în linie dreaptă

Acesta urmează a fi scos la licitație săptămâna viitoare, după ce ADR Vest Timișoara va verifica procedura de licitație, urmând ca, cel mai probabil, primăvara lui 2019 să găsească bijuteria arhitectonică orăvițeană în pline lucrări de reabilitare. Primarul orașului Oravița s-a arătat mulțumit de reușită, însă dezamăgit de faptul că documentația stufoasă cerută în astfel de proiecte se derulează pe un termen cam lung, iar de la faza semnării scrisorii de finanțare și până la execuție este una relativ mare.

„După un an de bătălii, am învins în războiul cu sistemul birocratic din România! Mulțumesc echipei din Primăria Oravița și colaboratorilor pentru efortul depus și de asemenea echipei de la ADR Vest. Iată că, după un an de la semnarea scrisorii de finanțare, proiectul de reabilitare a celui mai vechi teatru din țară – Teatrul Vechi «Mihai Eminescu» – prinde contur. În perioada imediat următoare va fi organizată licitația pentru selecția constructorului”, a declarat, pentru Reper24, primarul Dumitru Ursu.

Investiția constă, în principal, din lucrări de reamenajare interioară la subsol, parter, mezanin şi etaj, în scopul utilizării în continuare a acestuia ca sală de spectacole, birouri, anexe etc. Lucrările de reamenajare generale propuse prin proiectul de arhitectură sunt:

• reparații și refacere finisaje și ornamente la interior și la fațade;
• reparații la scările interioare de acces la parter, mezanin, etaj și pod;
• modificări la pereții interiori nestructurali;
• modificări locale la pereții structurali prin demolarea unor parapeți la ferestre parter;
• realizarea unor cadre metalice de consolidare locală la golurile modificate în pereții structurali;
• reamenajarea în întregime a spațiilor de la parter, mezanin, etaj, cu păstrarea funcțiunilor de bază neschimbate;
• modificări locale la pereții structurali;
• reparații locale la stâlpii metalici ai balconului, la bolțișoare și la profilele metalice existente;
• reparații și consolidări locale sau înlocuiri de elemente de lemn sau metal, la planșeul de peste etaj și rigidizarea lui în plan orizontal cu grinzi și diagonale orizontale metalice plasate în pod;
• subzidiri din beton la fundații;
• refacerea șapei suport a pardoselii de peste zona subsolului ca o placă subțire din beton armat monolit, încastrat pe contur, la baza pereților, prin dinți de conlucrare și conectori metalici ancorați în zidăria existentă;
• refacerea tencuielilor și finisajelor exterioare;
• refacerea locală a tencuielilor și finisajelor interioare;
• repararea/înlocuirea pardoselilor degradate din spațiile interioare;
• îmbunătățirea funcționării elementelor de colectare și evacuare a apelor pluviale din zona construcției;
• reparații la unele elemente de șarpantă, prin decuparea locală, completarea și plătuirea cu material lemnos cu caracteristici compatibile la existent;
• interior teatru vechi;
• reparații locale la frontonul zidăriei din pod;
• ignifugarea șarpantei și a planșeului din lemn;
• înlocuirea învelitorii din tablă, precum și a stratului suport;
• înlocuirea în totalitate a accesoriilor învelitorii;
• reparații și înlocuiri ale tâmplăriilor cu respectarea normelor de termoeficiență;
• refacerea tuturor instalațiilor în conformitate cu normele în vigoare;
• dezafectarea bazinelor de carburanți existente în exteriorul clădirii, în curtea adiacentă și realizarea pe același amplasament a unu spațiu tehnic subteran, pentru instalațiile teatrului și anexe;
• realizarea unei scări exterioare de acces de la cota platformei existente, la cota terenului și a grădinii existente deasupra zidului de sprijin din zidărie de piatră existent.

Sergiu TABAN

Funcționarii din administrația locală și regională sunt foarte prost plătiți este de părere președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Sorin Frunzăverde. Pe de altă parte, lucrurile stau complet diferit în ceea ce privește funcționarii din administrația centrală, care de altfel este și supradimensionată, a declarat președintele forului județean în cadrul conferinței de presă. 

Frunzăverde a făcut aceste declarații în contextul în care reprezentanții a mii de primării din țară au fost săptămâna trecută în grevă de avertisment, nemulțumiți de faptul că salariile bugetarilor au fost înghețate și de faptul că a fost interzisă acordarea de tichete de masă, vouchere de vacanță, prime sau bonificații.

”A fost indusă în opinia publică ideea că administrația locală și regională este o structură privilegiată. Sub nici o formă, administația locală și regională este practic foarte prost plătită. Nu se compară cu nivelul de salarizare din administrația centrală, care este suprapopulată  și supradimensionată, care nu face decât să birocratizeze mult mai mult ceea ce ne-am asumat prin aderarea la Uniunea Europeană, să mega-birocratizăm mai bine spus, pe când administrația locală este ținută la un nivel de salarizare mult mult mai mic. Iar volumul de muncă pe care îl are un funcționar din administrația publică locală nu se compară cu volumul de muncă pe care îl prestează unul din administrația publică centrală”, a declarat Frunzăverde.

Președintele Consiliului Județean Caraș-Severin a mai precizat că are convingerea că în administrația centrală există foarte multe poziții în în schemele de funcționare sau în organigrame care nu se justifică.

Karina TINCUL

foto:pressalert.ro