1 Decembrie a reprezentat în acest an, s-o recunoaștem, un moment sărbătorit cu totul special, mai altfel, mai fastuos decât în anii de pe urmă, nu doar la Reșița sau Caransebeș, ci în toate localitățile din județ și  din țară, motivația fiind dată de Centenarul Marii Uniri 1918 – 2018, celebrat și așteptat a-și produce efectele mai ceva decât eclipsa totală de soare sau primul zbor al românului Prunariu în Cosmos. Și dacă tot am fost părtași la eveniment, atunci ne-am canalizat atenția asupra discursurilor vorbitorilor din piață. Prefectul județului Matei Lupu a lecturat mesajul premierului Viorica Dăncilă, unul care, evident, nu era conceput de ea, pentru că prima doamnă a executivului n-are timp de prostii de-astea la coafor, Ovidiu Laurențiu Roșu – șeful Arhivelor de Stat din județ, familiarizat cu ceea ce au însemnat jertfele bănățenilor de munte în Primul Război Mondial (a lansat chiar în această săptămână un volum impresionant pe această temă) a făcut o scurtă incursiune în memorialistica din dotarea neamului și a domniei sale de la Caransebeș, în vreme ce președintele Silviu Hurduzeu a făcut un act de reprezentare a aparatului administrativ județean de excepție, oferind date statistice, consemnări istorice de acum o sută de ani, sfaturi pentru unitatea neamului, (în PSD CS e tardiv să mai ceri așa ceva) și urări de … mulți ani.

Dincolo de clișeele pe care le așteptam cu o „nerăbdare” națională, trebuie să recunosc că am apreciat și de această dată la 1 Decembrie, originalitatea mesajului transmis de primarul municipiului Reșița, Ioan Popa, cel care, spre deosebire de antevorbitorii săi a făcut o demonstrație de vizionar. Popa i-a așternut în câteva rânduri o scrisoare de o sinceritate cutremurătoare edilului Reșiței care va conduce orașul de pe Bârzava peste 100 de ani, în 2118, atunci când mesajul său va fi scos din Capsula Timpului și lecturat, alături de celelalte 100 de scrisori adresate posterității.

Pentru cei care au ratat mesajul emoționant adresat de primarul Reșiței, Ioan Popa, cu ocazia Centenarului Marii Uniri și a Zilei Naționale a României , vă redăm scrisoarea integrală adresată alesului urbei din 2118:

„Te salut, urmaș al Reșiței!! Ceva ne leagă, pe mine și pe tine peste secole iar timpul nu face decât să ne confirme acest lucru: apartenența mea și a ta la acest neam românesc milenar.

Nu am să-ți scriu despre luptele de la  Mărăști, Mărășești și Oituz, lecția de istorie este dator s-o descopere și să o respecte peste secole orice român, fără a-i fi impusă cu forța, se numește dragoste de neam și de trecutul acestuia. Iar cei care s-au jertfit acum 200 de ani merită respectul tău, așa cum am încercat și noi să-l arătăm într-o zi de 1 Decembrie 2018.  Merită să știi și să-i conștientizezi și pe alții despre sacrificiul pe care noi și cei dinaintea noastra l-au făcut pentru ca aceast popor să existe și să supraviețuiască veacurilor.

N-am să-ți vorbesc nici de luptele duse de mine cu mentalitățile învechite, cu angoasele, cu frica de nou, pentru că eu sper că la ora la care citești aceste lucruri tu, prietene de peste veac, vei zâmbi la auzul lor. Ceea ce vreau să știi este că poporul ăsta al meu și al tău a ținut mereu steagul sus prin valorile cu care s-a identificat. Și har Domnului, sunteam norocoși din acest punct de vedere. Așadar, sper că ai continuat și tu lupta pentru valoarea pe care o au oamenii, pentru că ea face ca o comunitate să împingă lucrurile. Nu lupta pentru acumularea de valori materiale, n-am aflat ca strămoșii noștri, înaintașii noștri să fi luat cu ei ceva într-o altă viață. Ceea ce lași în urma ta este respectul pentru lucrurile bune pe care le-ai reușit sau chiar și pentru cele ce nu ți-au ieșit, dar măcar le-ai încercat. Eșecurile să te motiveze să faci mai mult data viitoare, să nu abdici de la ce ți-ai propus, să mergi spre lumină, atunci când se lasă întunericul. 

Cu siguranță ești un om matur în toate sensurile posibile, cu siguranță ai învățat din toate greșelile pe care generația mea le-a făcut și le face în continuare. Reşița mea este acum Reșița ta! Îmi doresc ca ceea ce am gândit noi și am pus în aplicare să te fi ajutat în proiectul tău. Asta e, nu zâmbi la unele lucruri, așa se făceau atunci, cele care pentru mine înseamnă acum. Și știi cum se spune, fiecare cu viziunea lui, iar a mea a fost despre renașterea acestui oraș. Asta am încercat și sper că acum, în 2118, tu reușești să miști lucrurile mult mai ușor.

AM făcut TOTUL cu credința BINELUI și a lui DUMNEZEU! Am făcut-o cu gândul la copiii mei, ai noștri și dacă vrei și cu gândul la tine, pentru că acum când îți scriu, tu ești copilul nenăscut al Reșiței. Despre mine, nu știu să-ți spun foarte multe. Poate că nu am fost cel mai bun model. Poate că aș fi putut să fac mai mult. Dar știu că am încercat ca faptele bune să îmi domine existența pusă în slujba comunității. Să încerci la fel și nu căuta să urmezi un model anume. Fii TU însuți și acționează conform momentului existențial pe care îl traversezi. Privește înainte cu altruism, lasă „grelele moșteniri” în urmă. Proiectele realizate să ți le dorești din inimă pentru cei ce vor urma după tine. Doar așa vei reuși în misiunea ta, cu gândul la binele celor ce vor urma.   

Și nu uita, suntem și eu și tu, o părticică din ADN-ul unui neam miraculos, neamul românesc. Prețuiește-l!

Semnează predecesorul tău, Primarul Municipiului Reșița, Ioan Popa 1 decembrie 2018”.
După lecturare, primarul Ioan Popa a așezat scrisoarea în Capsula Timpului, care a fost încastrată în imediata apropiere a fântânii cinetice a sculptorului Constantin Lucaci. Următoarea lectură a scrisorii? Pe 1 Decembrie 2118 (dacă nu va citi mai repede articolul din Reper24) iar cei care nu mă cred pe cuvânt, le propun să mai aibe puțintică răbdare…doar vreo sută…de ani.

Sergiu TABAN

Evenimentul cultural al anului în Caraș-Severin este cu siguranță aniversarea a 200 de ani de la inaugurarea celui mai vechi teatru din țară, Teatrul Vechi „Mihai Eminescu” din Oravița. Manifestările cultural-artistice, care au debutat pe 1 octombrie, au ajuns la jumătatea drumului. Timp de 5 zile pe scena celui mai vechi edificiu teatral din țară au avut loc o serie de spectacole savurate de publicul iubitor de frumos din Oravița și nu numai.

În perioada 01.10.2017 – 10.10.2017, Primăria Orașului Oravița, împreună cu Teatrul „Mihai Eminescu” Oravița, Asociația Scenic Art și Liceul Teoretic „General Dragalina” Oravița organizează Gala Teatrelor Naționale din România – Oravița 200. La organizarea acestui eveniment participă și 3 rezidenți din proiectul Arta’n casă – proiect cultural organizat de Asociația Contrasens în luna august la Socolari.

Ștefan Iordănescu, directorul festivalului, declară despre acest eveniment: „Acum 200 de ani, o trupă de diletanți (amatori) din Oravița au deschis Teatrul (un Burgtheater -unicat), în prezența Împăratului și a Împărătesei, Francisc I de Habsburg-Lorena și a Carolinei-Augusta de Bavaria, cu piesa «Cununa de lauri sau puterea legii », de Friedrich Wilhelm Ziegler, sub coordonarea lui Ion Constantini. După 200 de ani, sărbătorim acest eveniment printr-un festival în care toate teatrele naționale din România, alături de artiști prestigioși, aduc un omagiu celei mai vechi scene a țării. Mai mult decât atât, Teatrul Vechi orăvițean a produs un spectacol propriu, cu ocazia acestui bicentenar, după piesa «Stella», de Johann Wolfgang von Goethe. Astfel, prin această inițiativă, Teatrul Vechi, care de mulți ani de zile a funcționat aproape exclusiv sub titulatura de muzeu, redevine viu, pentru a-și îndeplini în sfârșit menirea pentru care a fost construit și inaugurat acum 200 de ani: ca pe scena lui să joace cei mai buni actori, în cele mai bune spectacole. Este un festival care va avea loc anual și o nouă instituție publică de cultură se va naște, sub forma unui teatru de proiecte, în așa fel încât Oravița să fie conectată, la 200 de ani după inaugurare, la cele mai importante și prestigioase momente din teatrul românesc și european”.

În primele cinci zile ale festivalului au avut loc mai multe reprezentații ale unor trupe de teatru renumite atât pe plan național, cât și internațional.

Ziua I

La ora 17:00, în Sala Casino a Teatrului Vechi „Mihai Eminescu” din Oravița, a avut loc vernisajul expoziției Socolaria, susținut de criticul de artă Gabriel Kelemen.

„Grupul format din sculptorii: Delia Corban, Ștefan Bartha și Ștefan Kelemen și pictorii: Călin Beloescu, Vlad Corban, Georghe Fikl, Valeriu Sepi și Iosif Tasi (Tajó) completează această Gală a teatrelor naționale din România cu o expoziție unitară, deși fiecare încearcă să se impună într-o manieră proprie. Cei care expun aici aleg să locuiască fie doar în perioada verii, fie pe tot parcursul anului în jurul Oraviței, cei mai mulți fiind stabiliți în Socolari(a), care a devenit mai mult decât o localitate de mici dimensiuni. Fiecare își desfășoară activitatea artistică în casa care îi seamănă, întocmai și în același timp face parte dintr-un dialog al artelor”, a declarat Nicoleta Papp.

Expoziția a fost urmată de un duo musical susținut de: Liviu Burz (voce și vioara) și Ruben Doran (pian) Repertoriu: lucrări de Ciprian Porumbescu, George Enescu, Grigoraș Dinicu și piese din folclorul românesc.

DOR DE EMINESCU

La ora 19:00, în Sala Mare a Teatrului Vechi „Mihai Eminescu” din Oravița a avut loc recitalul „Dor de Eminescu”, conceput şi susţinut de actorul Ion Caramitru şi clarinetistul Aurelian-Octav Popa, porneşte de la manuscrisele de poezie, proză şi filosogie ale lui Mihai Eminescu şi reprezintă un dialog inedit în care cuvântul rostit se completează cu muzica.

Spectacolul, realizat de UNITER, a intrat în repertoriul permanent al Teatrului Naţional „I.L.Caragiale” în 2012 şi a fost prezentat cu succes în Europa, Statele Unite, Canada şi România.

Citește și: ION CARAMITRU: „Tălpile mele sunt puțin încinse pentru faptul că, sub scena asta, a stat chiar Mihai Eminescu”

Recitalul începe cu texte scrise de Eminescu la vârsta de 16 ani, cu totul surprinzătoare prin maturitatea lor filosofică, evident inspirate de idealismul german, trece prin celebrele Glossa, Scrisoarea I şi De ce nu-mi vii, încheindu-se, pe un ton senin, cu Basmul de Geo Bogza. Intermezzo-urile clarinetistului Aurelian-Octav Popa constituie o prelungire muzicală echilibrată şi discretă a meditaţiei asupra trecerii timpului, un leitmotiv al creației eminesciene.

Distribuție: Ion Caramitru (voce), Aurelian-Octav Popa (clarinet).

Ziua a II-a

Ora 17:00, în foaierul Teatrului Vechi „Mihai Eminescu” din Oravița a avut loc o expoziție de arhitectură cu proiecte de reabilitare clădiri de patrimoniu Primăria Oravița care, prin Serviciul de Urbanism, a inițiat un program de revitalizare și reabilitare a zonei istorice a orașului punând în aplicare o serie de măsuri de regenerare urbană sustenabilă şi durabilă. „Scopurile generale ce se doresc a fi atinse prin intervențiile în situl urban protejat sunt creşterea atractivităţii pentru localnici şi vizitatori, a gradului de incluziune socială şi întărirea spaţiului public ca spaţiu de întâlnire, a gradului de identificare a riveranilor cu propriul cartier, a atractivităţii pentru populaţia activă şi pentru agenţi economici cu profil adecvat, întărirea identităţii zonei, reducerea impactului traficului asupra sitului protejat, creşterea gradului de accesibilitate. În cadrul campaniei de informare și sensibilizare a opiniei publice din Oravița în legătură cu importanța prezervării reabilitării și a punerii în valoare a patrimoniului, sunt prezentate primele clădiri din totalul de 46 de monumente istorice ce fac obiectul unor proiecte de reabilitare, în expoziția de arhitectură organizată în foaierul teatrului, în cadrul festivalului de teatru Oravița 200”. (arh. Coman C.)

La ora 19:00, în Sala Mare a Teatrului Vechi a avut loc cel mai important moment din cadrul Galei Teatrelor Naționale din România – Oravița 200, premiera spectacolului Stella de J.W. von Goethe, în regia lui Ștefan Iordănescu. În sfârșit, Teatrul Vechi din Oravița are un spectacol al său, produs de Primăria Orașului Oravița și Asociația Scenic Art.

„Stella” este o tragedie în 5 acte scrisă de Johann Wolfgang von Goethe în 1775. Piesa a fost pusă în scenă un an mai târziu, premiera jucându-se la Teatrul Naţional din Hamburg în 8 februarie 1776. Motivul central al piesei este personajul ce pendulează nehotărât între două femei şi întreaga complexitate a problemelor legate de specificul acestei constelaţii dramatice. Considerată a nu se înscrie între capodoperele lui Goethe, „Stella” a stârnit un interes mare în rândul oamenilor de teatru. De-a lungul timpului a făcut o importantă carieră atât pe scenele germane, cât şi în cele mai importante centre culturale ale Europei. Cele două variante de final ciudate, precum şi miza propusă de autor au incitat regizorii cu tentaţia unei mari libertăţi de interpretare. Un text tulburător transpus scenic de Ștefan Iordănescu. Un bărbat poate iubi două femei? Cei care iubesc nu au altă justificare decât dragostea, iar păcatul în numele dragostei trebuie iertat.

Distribuția: (STELLA : ANGELA PETREAN – VARJASI; CECILIA (la început sub numele de madame Sommer): ADRIANA GHINITA; FERNANDO: OVIDIU GHINITA; LUCIA: MADALINA TODERAS; VECHILUL: CALIN STANCIU; HANGITA: MARIANA TOFAN; ANNCHEN: AMALIA HUTAN; KARL: STEFAN ROMAN)

Regia: Ștefan Iordănescu

Decoruri: Doru Păcurar

Costume: Dorothea Iordănescu

Light Design : Lucian Moga

regia tehnică: Emanuel Florescu

lumini: Alex Dancu și Rudolf Veres

sunet: George Dancu

cabiniera: Mihaela Sandor

mașiniști: Attila Knapik și Iosif Tari

La ora 20:30, tot în Sala Mare, a avut loc spectacolul HUOOOOO!!!, – Auăleu. Un spectacol scris și regizat de Ovidiu Mihăiță.

HUOOOOO!!! Este o tragicomedie politică, socială și umană. Un spectacol fără decor, muzică, efecte, costume, fum, figurație, dar la care în schimb se râde.

Un jandarm și o bătrână discută despre fricile, angoasele și neliniștile prezentului, despre vecinii dumneavoastră de bloc, despre pensia bunicului dumitale și despre viitorul copiilor tăi.Discută despre libertate, artă, dragoste și poezie. Discută despre sărăcie, putere, politică și umilință. Discută despre lucrurile pentru care ar trebui să ieșiți în stradă. Distribuția: Marian Pîrvulescu și Christine Cizmaș.

Ziua a III-a

În a treia zi de festival a fost rândul Teatrului Național „Marin Sorescu” din Craiova să aducă un omagiu Teatrului Vechi prezentând pe scenă spectacolul „Cealaltă Țară”, după Herta Müller, în regia Alexandru Istudor. „Cealaltă ţară” este un scenariu dramatic adaptat real după trei romane de Herta Müller: Călătorie într-un picior şi Omul este un mare fazan pe lume, traducere de Corina Bernic, Încă de pe atunci vulpea era vânătorul, traducere de Nora Iuga. Spectacolul urmărește istoria personajului Irina și a familiei ei din România anului 1989 şi a încercărilor acestora de a părăsi ţara cu destinaţia Germania. Piesa explorează o serie de aspecte asociate cu emigrarea, fenomen legat intrinsec de istoria recentă a României. Textul propune o examinare complexă a fenomenului emigrării, nuanţând atât cauzele şi resorturile deciziei personajelor de a-şi părăsi ţara, cât şi efectele şi provocările cărora acestea sunt nevoite să le facă faţă odată ajunse în noua patrie.

Scenografie: Francesca Cioancă

Ilustrația muzicală: Alexandru Istudor

Light design: Dodu Ispas

Distribuția (pe roluri):

• Irina – Romanița IONESCU
• Windisch – Adrian ANDONE
• Albert / Thomas – Ștefan CEPOI
• Katharina – Gabriela BACIU
• Căpitanul Piele / Agent BND – Marian POLITIC
• Dana – Corina DRUC
• Franz / recepționerul / cerșetorul – Vlad UDRESCU
• Poștărița beată / pielarul / om al străzii – Raluca PĂUN

Ziua a IV-a

Ora 19:00, Sala Mare, Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian” din București a susținut spectacolul ” London- a new story”, un text de Bianca Ionescu-Ballo, în regia lui Andei Cruceanu “London – A New Story” tratează cu mult umor și uneori autoironie subiecte de actualitate. În contextul recentului Brexit, acaparați de mirajul scenei, personajele ne invită în universul lor folosindu-se de sintagme motivaționale la modă. Trei vecini, locuitori cu aspiraţii diverse ai unui imobil londonez, sunt puşi prin intermediul poştaşului într-o situaţie căreia sunt nevoiţi să-i facă faţă fiecare în felul lui. Sub pretextul unei invitaţii la casting, viaţa protagoniştilor înregistrează o schimbare care le perturbă existenţa monotonă. Ambiţia, nostalgia, nevoia de a arăta că încă mai sunt competitivi îi aduce pe toţi în situaţia de a reevoca şi interpreta melodii superbe, de mare succes. În final, însuşi poştaşul este cooptat în această vâltoare şi sunt şanse să se înfiripe chiar şi câteva idile! Distribuţie: Bianca Ionescu-Ballo, Gabriela Daha, Tony Zidaru, Valentino Tiron. La pian: Alexandru Burca. Coregrafie: Andreea Toma. Scenografie: Oana Letiţia Grigore.

Ziua a V-a

Data de 5 octombrie a fost una foarte importantă în istoria teatrului. Primul spectacol este montat pe scena teatrului la 5 octombrie 1817 (data imprimată pe afiş este 8). O „eine Dilettanten Gesellschaft” propune piesa în trei acte „Die beschämte Eifersucht” („Gelozia umilită”) semnată de J. Franul von Weissenthurm, banii aduşi de spectacol urmând a fi donaţi „Fondului Săracilor.” Din păcate nu ştim numele actorilor ci doar pe acela al personajelor piesei.

Tot în această dată, la ora 16:00, pe Platoul din fața Teatrului Vechi, tineri liceeni din Oravița au prezentat spectacolul Calamburia, ca rezultat al workshop ului susținut la Caca de Cultură Motoia Craiu din Oravița, susținut de Vadim Rusu și Cornel Mihalache.

La ora 19:00, la Teatrul Vechi „ Mihai Eminecu” din Oravița, Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București a susținut scopectacolul „ ActOrchestra”, creație colectivă, în regia lui Horia Suru. Producție realizată sub auspiciile Centrului de Creație și Cercetare “Ion Sava” în cadrul programului TNB pentru Noua Generație de creatori (9G).

ActOrchestra este un spectacol muzical care nu e Music Hall, ci unul de muzică și pantomimă. Nu este concert, nici teatru muzical, nici improvizaţie muzicală, nici exerciţiu de actorie… dacă vrem să definim genul. Este doar un joc la care se rîde… serios, cu 3 actori şi încă 20 de parteneri… sau instrumente muzicale. ActOrchestra transformă concertul într-un spectacol de teatru, pentru că luptele de culise sunt mai spectaculoase decât spectacolul din scenă. Instrumentele o iau razna, iar artiştii devin o prelungire a sunetelor. O poveste plină de umor, cu trei personaje pornite pe (mereu) imprevizibilul drum al supremaţiei pe scenă. Un concert împachetat într-o poveste veselă, sonoră, ritmată. Distribuția: Petre Ancuța, Florin Călbăjos, Emilian Mârnea. Costume: Alina Herescu.

În cele 5 zile de manifestări de până acum, în foaierul Teatrului Vechi „ Mihai Eminescu” din Oravița au avut loc lansări de carte și simpozioane.

Dacă nu ați reușit să ajungeți în primele cinci zile la spectacolele de la Teatrul Vechi „Mihai Eminescu” din Oravița, o puteți face în următoarele zile, programul fiind următorul:

Vineri, 6 octombrie 2017

Ora: 17:00 – Sala Casino

Zilele Editurii Eikon, București, director: Valentin Ajder

1. DRAMATURGIE, TEATROLOGIE ȘI ISTORIA TEATRULUI :

• Evocarea unui impresar al giganților Teatrului Românesc – GABY MICHAILESCU
• Lansări de carte: Maria cea fără de moarte, Birlic – tăvălugul râsului eclatant, tordantă năvalnică molipsitoare veselie la scenă, când la trap, când la galop… de Gaby Michailescu; Capriciile destinului – Vera Molea în dialog cu regizorul Lucian Giurchescu; Sala de așteptare – teatru, de Constantin Eretescu; Capitalul lui Marx se întoarce ca eveniment cuantic și ucide pisica lui Schrӧdinger, de Cornel Teulea- ediție bilingvă româno-engleză (traducere de Ligia Tomoiagă), De ce nu dispare teatrul? Arta dramatică între dislocare și consolidare, de Eugen Păsăreanu, Anatomia ambiguității. Procesul estetizării corpului în balet, de Denisa Badea

Prezintă: Vera Molea, Ionel Bota, Valentin Ajder.

Ora 19:00- Sala Mare

Teatrul Național „Mihai Eminescu” Timișoara – Aeroport, de Ștefan Caraman, regia Ion-Ardeal Ieremia.

Sâmbătă, 7 octombrie 2017

Locație : Teatrul Vechi „Mihai Eminescu” Oravița

Ora: 16:30-Sala Casino

Zilele Editurii Eikon, București, director: Valentin Ajder

• CONFERINȚELE EIKON: Christian Crăciun despre Poezia carcerală;
• Lansări de carte: Experimentul Pitești – Spălarea creierului și reeducarea prin tortură în România comunistă/ Pitești experiment – Brainwashing and Re-Education through Torture in Communist Romania, de Dr. Nicu Ioniță, Istorie, etnocid, genocid, de Petru Ursache; Surghiunul – Drumul pătimirilor prin Siberia de gheață – Mărturisiri ale victimelor regimului comunist de ocupație – 76 de ani de la prima deportare în masă din 13 iunie 1941, de Maria Nestor-Șoimu și Elena Șoimu-Postolachi; Soarele cenușiu al dimineții. Iubire și teroare în vremea mineriadei, de Adriana Gurău; Aprilie, luna florilor de mai. Carte despre Ion Negoițescu și alți prieteni de demult, de Marian Dopcea, Suferințele tânărului Blecher, de Radu G. Țeposu.

Prezintă: Christian Crăciun, Ionel Bota, Valentin Ajder

Ora 18:30 –Platoul din fața Teatrului Vechi

Check Street Art- Spectacol stradal cu statui vivante, mimi și bufoni

Ora 19:00- Sala Mare

Florin Piersic Jr. – Freack Show, one-man-show de Florin Piersic Jr.

Ora 21:00- Platoul din fața Teatrului Vechi

Check Street Art- Spectacol stradal cu statui vivante fluorescente

Duminică, 8 octombrie 2017

Locaţia: Teatrul Vechi „Mihai Eminescu” Oravița

Ora 15:00 – Sala Casino

Lansare de carte și sesiune de autografe-caricaturi: POPA’S printre mai marii lumii. Ion Jianu în dialog cu ȘTEFAN POPA-POPA’S

Invitați: Ștefan Popa-Popa’S, Ion Jianu, Ionel Bota.

Moderator:Valentin Ajder

Ora 19:00-Sala Mare

Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași, UNU+UNU , de Lucian Dan Teodorovici, regia Lucian Dan Teodorovici

Luni, 9 octombrie 2017

Locaţia: Teatrul Vechi „Mihai Eminescu” Oravița

Ora 17:00 – Sala Casino

Zilele Editurii Eikon, București, director: Valentin Ajder

• CONFERINȚELE EIKON: Mariana Sipoș – Destine de scriitor: Marin Preda, 95 de ani de la naștere; Paul Goma, 40 de ani de exil;
• Lansări de carte: Marin Preda – viața și moartea unui scriitor în anchete, procese-verbale, arhive ale Securității, mărturii și foto-documente, Destinul unui disident – Paul Goma; Mersul pe ape, roman, ediția a III-a, de Mariana Sipoș.

Prezintă: Mariana Sipoș, Ionel Bota, Valentin Ajder

Ora 19:00 – Sala Mare

Teatrul Național Târgu Mureș, Limba maternă- Mameloschn, de Sasha Salzmann, regia Olga Macrinici.

Marți, 10 octombrie 2017

Locaţia: Teatrul Vechi „Mihai Eminescu” Oravița

Ora 18:00- Sala Casino

Ora 19:00-Sala Mare

Filarmonica Banatul din Timișoara, Anotimpurile, de Antonio Vivaldi, solist Gabriel Popa.

Trebuie să știți că intrarea la spectacole se face pe bază de bilet sau abonament. Dacă nu ați achiziționat un abonament pentru cele 10 zile ale Galei Teatrelor Naționale, prețul unui bilet este 30 de lei. Rezervări se pot face la numărul de telefon 0773 955 208.

John GAVRILESCU