Dacă anul trecut, 2018, debuta cu un eveniment deosebit al revistei „Bocșa culturală” și anume apărea numărul 100 al acestei reviste trimestriale de cultură, anul acesta, 2019, a debutat cu un alt eveniment, și anume împlinirea celor 20 de ani de apariție neîntreruptă a revistei. Aniversarea  celor 20 de ani de revistă „Bocșa culturală” va fi în 19 iulie 2019, în cadrul Zilelor Orașului, moment când vom lansa și cel de-al treilea volum al Bibliografiei revistei Bocșa culturală, perioada 2014 – 2018, inclusiv.

Ne amintim că în luna martie a anului 2.000 apărea primul număr al revistei „Bocşa culturală”, publicaţie redactată pe calculator de către Biblioteca Orăşenească „Tata Oancea”, cu sprijinul Primăriei Oraşului Bocşa.

De asemenea, trebuie să precizăm că meritul apariţiei acestei reviste îi revine bibliotecii, dar că fondatorul publicaţiei este ing. Victor Creangă, primarul de la acea vreme, cel care a avut ideea înfiinţării unui periodic la Bocşa încă din 1997. Astfel, la 30 septembrie 1997 apărea primul număr din „Bocşa 2000 – buletin informativ”. Acest buletin informativ se dorea a fi o punte de legătură între administraţia locală şi cetăţenii oraşului Bocşa, un mod de informare, deoarece Victor Creangă situa cultura şi informaţia înainte de toate. Iar misiunea realizării acestui buletin informativ revenea bibliotecii, deoarece este instituţia care are legătură cu foarte mulţi oameni, care are ce spune, care găseşte cu uşurinţă subiecte, teme, colaboratori, instituţia cea mai la-ndemâna cetăţenilor. Iar în directorul acestei instituţii Victor Creangă a crezut încă de la început, acordându-i încredere şi sprijin. Iar timpul a demonstrat că a avut dreptate.

Din acest buletin informativ apar 9 numere în perioada 1997-1998. Apoi, în aceeași perioadă, a fost înfiinţată o foaie culturală menită să promoveze aspectele culturale din oraşul Bocşa. Această publicaţie purta numele „Ramuri”, dar din cauza fondurilor insuficiente, dar şi din cauză că nu exista o echipă închegată, nu rezistă nici această publicaţie, apărând doar 5 numere în perioada 1997-2000. Ambele publicaţii erau realizate la editura „Timpul” din Reşiţa, dir. Gheorghe Jurma.

Deoarece primarul Victor Creangă a renunţat la buletinul informativ din lipsă de fonduri, a dat mână liberă directorului bibliotecii să continue publicaţia culturală, dar sub altă denumire. Astfel, din martie 2000 revista „Ramuri” devine „Bocşa culturală”, nume ales împreună cu Victor Creangă. Această publicaţie nu mai apare în format tipărit, ci este redactată pe calculatoarele Primăriei de către angajaţi din instituției, coordonaţi de Gabriela Tiperciuc, şefa bibliotecii.

La alegerile din 2000 Victor Creangă pierde funcţia de primar, locul fiindu-i luat de Ioan Petru Moldovan. Însă biblioteca duce mai departe „Bocşa culturală” bucurându-se de sprijin din partea noului primar şi al noului Consiliu Local.

Mai mult, în decembrie 2001, bibliotecii i se permite achiziţionarea unui calculator propriu, cu imprimantă şi scanner, tocmai în vederea realizării acestei publicaţii, care devine foarte apreciată la nivel local, fiind percepută ca o publicaţie a oraşului. În acest moment revista „Bocşa culturală” intră într-o anumită normalitate, deoarece biblioteca începe să-şi redacteze singură publicaţia.

Astfel, în anul următor Bocşa culturală primeşte ISSN, apare lunar şi este distribuită în toată ţara. Se bucură de sprijin din partea autorităţilor locale, atrage colaboratori de valoare, se bucură de înţelegerea specialiştilor în domeniu, care ofereau sfaturi Gabrielei Tiperciuc pentru a reuşi să realizeze o revistă cât mai bună din punct de vedere profesional.

În anul 2003, Biblioteca Orăşenească „Tata Oancea” Bocşa a aniversat 50 de ani de la înfiinţare; cu acest prilej a fost organizat un complex de manifestări culturale şi au fost editate câteva publicaţii. La acest eveniment, revista „Bocşa culturală” a apărut în format nou, tipărit şi copertat, deoarece se dorea un număr aniversar, special. Însă toţi participanţii la manifestare au fost foarte încântaţi de revistă, iar primarul Mirel Patriciu Pascu, dar şi prieteni ai bibliotecii precum Octavian Doclin şi Gheorghe Ţunea, au venit cu ideea ca revista „Bocşa culturală” să apară sub această formă, însă trimestrial, ţinând cont că financiar nu am putea face faţă unei apariții lunare.

Aşadar, din iunie 2003 revista „Bocşa culturală” apare trimestrial, redactată de bibliotecă, editată la editura „Timpul” – astăzi TIM – din Reşiţa şi coordonată de Gabriela Tiperciuc-Şerban şi Gheorghe Jurma.

Revista „Bocşa culturală” oferă informaţii de interes public pentru comunitatea locală şi este cuprinsă în activitatea de informare a utilizatorilor, de animaţie culturală şi comunicare a colecţiilor, de atracţie a nonpublicului spre lectură, spre bibliotecă.

După atâtea „cărări” cu suişuri şi coborâri, după atâta trudă a noastră a tuturor celor care am pus umărul la urnirea acestei reviste, în sfârşit mergem pe „cărarea” cea bună: revista „Bocşa culturală”, revistă trimestrială de cultură, şi-a găsit loc între revistele consacrate ale Banatului.

Astăzi revista „Bocşa culturală” se află în cel de-al 20-lea an de apariţie şi adună în paginile sale istoria locului, promovează oameni şi fapte care fac cinste comunităţii. Este o oglindă a activităţii bibliotecii, dar şi o contribuţie originală la construcţia spirituală a zonei. Din acest motiv, utilizatorii serviciilor bibliotecii, care lucrează la elaborarea unor lucrări de referinţă cu privire la istoria şi cultura locală, la personalităţile locului, la fapte şi evenimente  de importanţă locală, zonală sau naţională, apelează adesea la această publicaţie a bibliotecii.

Dincolo de faptul că adună în paginile ei întreaga activitate a unei instituţii, promovează actul cultural şi lectura, valorile locale şi zestrea spirituală locală, stimulează creativitatea şi talentul.

20 de ani de Bocșă culturală! E mult? E puțin? Nu știu. Știu doar că nu este ușor să realizezi peste o sută de numere de revistă culturală astăzi când mor atâtea publicații și când ne lovim de atâta ignoranță. Când câștigul material este mai presus decât sufletul. Iar noi, la Bocșa, am reușit!

Am reușit pentru că avem alături oameni de nădejde, oameni care cred în spiritul culturii și care consideră importantă și valoroasă apariția unei reviste. Și nu orice fel de revistă, ci una de cultură.

În paginile revistei există câteva rubrici permanente. Nu multe. Suficiente pentru a ilustra caracterul enciclopedic al publicației: literatură, istorie, religie, muzică, folclor, educație, biografii și monografii, evenimente, toate acestea sunt surprinse în paginile celor 104 numere.

Am dovedit că suntem receptivi la noutate, însă nu am uitat nici tradițiile, istoria, trecutul. Pe toate le-am descoperit împreună și le-am pus în cele peste 2500 de pagini.

Avem satisfacția de a obține câteva colaborări importante, astfel crescând valoarea revistei: scriitori, muzicologi, istorici, sociologi, filologi. Însă fiecare semnatar din paginile publicației noastre este deosebit de important. Este unic în felul său, iar contribuția sa este esențială.

Revista „Bocşa culturală” apare  la editura TIM din Reşiţa cu ISSN 1582-9375, în format A4, coperta color, în peste 200 de exemplare şi circulă în ţară şi străinătate. Se bucură de aprecierea unor importanţi colaboratori din Bocşa, Reşiţa, Caransebeş, Timişoara, Lugoj, Cluj, Bucureşti, dar şi din Banatul Sârbesc, Norvegia, Germania, SUA.

Prin rubricile permanente deţinute, revista promovează tinere talente, turismul (local, zonal, naţional şi internaţional), activităţi literare, sportive şi educaţionale, arta, profesionalismul, talentul şi excelenţa.

Se cuvine să-i prețuim pe cei care au contribuit la făurirea și menținerea revistei, pe cei care încă trudesc pentru continuitate: fie ca autori, fie ca finanțatori, fie ca redactori, editori, cititori.

Revista „Bocșa culturală” este una dintre cele mai frumoase „întâmplări” culturale ale bibliotecii și pentru cele 104 numere care s-au scris, și pentru altele care se vor scrie, vă mulțumim tuturor celor care, într-un fel sau altul, ne-ați fost și ne sunteți alături. Parafrazând filosoful, în final putem  aclama: nimic nu e prea greu pentru cei îndrăgostiți… de carte și cultură!

La mulţi ani, Bocşa culturală, mândria bibliotecii bocşene!

Gabriela ȘERBAN

Concursul județean de creații literar – artistice „Gânduri către Dumnezeu”, organizat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” din Bocșa, se află la cea de-a XII-a ediție, iar vineri, la sediul instituției bocșene a avut loc festivitatea de premiere a celor mai reușite lucrări, festivitate care s-a bucurat de o participare numeroasă și de frumoase aprecieri venite din partea unor parteneri fideli, dragi prieteni ai instituției gazdă: prof. Stela Boulescu, pr.prot. Gheorghe Șuveți, pr.dr. Daniel Crecan și prof. Cornel Boboescu, directorul Liceului „Mathias Hammer” din Anina.

La această a XII-a ediție s-au prezentat 77 participanți: 37 la secțiunea creații literare și 40 la secțiunea creații artistice. Dintre aceștia, 19 au primit premii de participare, deoarece, deși nu foarte numeroși, concurenții înscriși în această ediție au fost foarte buni, foarte talentați, reușind să obțină fie unul dintre premiile I, II, III, fie o mențiune sau un premiu special.

Încă de la prima ediție, concursul se desfășoară pe două secțiuni – creații literare și creații artistice, pe cicluri de învățământ, de la preșcolari, până la liceeni. De altfel, și premiile sunt acordate după aceleași criterii. Există premiile I, II, și III, mențiuni, premii speciale și premii de participare la fiecare secțiune și la fiecare ciclu de învățământ, pentru că ne dorim să încurajăm și să răsplătim fiecare trudă și fiecare gând al celor care se încumetă și se înscriu în concurs.

Și de această dată juriul a fost format din profesori, preoți, artiști plastici și personalități locale, care, în mod voluntar, au analizat și notat toate lucrările concurenților. La această a XII-a ediție în componența juriului s-au aflat: prof. Stela Boulescu, președinte; membrii: prof. Manuel Lațcu, prof. Adrian Sperneac, prof.drd. Liana Ferciug, prof. Nicoleta Marcu, director Casa Corpului Didactic, pr. prot. Gheorghe Șuveți, pr. insp. Mihai Ciucur, pr.prof.dr. Ionel Petrică, pr. Daniel Crecan, pr. Valentin Costea, prof. Clara Maria Constantin, manager Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, pr. drd. Silviu Ferciug, dir. Ionel Pau, artist plastic Viorel Coțoiu și artist plastic Nicolae Potocean.

Premiile au constat în jucării, rechizite și cărți și au venit din partea unor parteneri de nădejde: „Humanitas” Bocșa, dir. Mircea Grecu (partener de la prima ediție), Crucea Roșie Caraș-Severin, dir. Alin Cica, Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin și ANBPR Caraș-Severin, manag. Clara Maria Constantin, TransProtector, dir. Ionel Pau, SC Oldboys SRL, dir. Corina Marta și Direcția pentru Cultură Caraș-Severin, dir. Liubița Raichici.

Lucrările tuturor premianților se vor regăsi în volumul 12 al cărții „Gânduri către Dumnezeu”, volum lansat la finele anului, mai precis în 6 decembrie la sărbătoarea „Sf. Nicolae”.

Și această a XII-a ediție a concursului „Gânduri către Dumnezeu” a fost organizată de Biblioteca Orășenească ”Tata Oancea” Bocșa, organizator principal, Episcopia Caransebeșului și Protopopiatul Reșița, pr. protopop Gheorghe Șuveți, Casa Corpului Didactic, dir. Nicoleta Marcu, cu sprijinul Liceului Teoretic „Tata Oancea” Bocșa, președinte juriu prof. Stela Boulescu, cu sprijinul tuturor  instituțiilor școlare de pe raza orașului Bocșa și, nu în ultimul rând, cu sprijinul Centrelor de tineret (Bocșa, Reșița, Anina), a preoților și a profesorilor de religie din orașul Bocșa, dar și din Reșița și Anina.

Evident, și la această a XII-a ediție am beneficiat de binecuvântarea Prea Sfințitului Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, deoarece Episcopia  Caransebeșului susține cu mare bucurie activitatea pe care parohiile din jurisdicția sa o desfășoară în colaborare cu alte instituții de cultură. Și, pentru că Biserica Ortodoxă Română a dedicat acest an satului românesc, consider cu atât mai importante și mai bine venite activitățile cu tinerii prin care acestora le este stimulată și valorificată creativitatea, prin care este evidențiată importanța cărții și a lecturii, a educației și a modelării frumosului sub diferite forme. Iar, eu, ca inițiator și organizator, nu pot decât să mulțumesc tuturor celor implicați, în mod voluntar, în acest proiect, tuturor celor care sprijină acest proiect de suflet al urbei noastre, iată, cu voia lui Dumnezeu, al județului nostru, tuturor celor care au întins o mână de ajutor truditorilor: creatori și organizatori.

Concursul „Gânduri către Dumnezeu” a devenit, la Bocșa, o tradiție, a devenit un brand al orașului. Este concursul de suflet al bocșenilor mici și mari, de toate confesiunile și fără nici un fel de restricționare. Singurele condiții care se impun sunt: respectarea temei și sinceritatea/autenticitatea creațiilor. Devenit județean, organizatorii își doresc să crească și să evolueze frumos, devenind reprezentativ pentru cărășeni.

În încheiere, pentru că ne aflăm încă în lumina Învierii Domnului și avem în minte cuvintele Prea Sfințitului Părinte Lucian, voi consemna din scrisoarea pastorală a ierarhului:

„În aceste vremuri tulburi, pline de provocări la adresa Bisericii și credinței dreptmăritoare, suntem chemați la praznicul Învierii Mântuitorului Hristos și în toate zilele vieții noastre să fim și să rămânem prieteni credincioși ai lui Hristos, împreună cu Lazăr, Marta și Maria din satul Betania, ca să ne învrednicim fiecare de iubirea milostivă și veșnică a Celui Care pentru Lazăr a lăcrimat și l-a înviat din morți, ca noi să credem că toți vom învia în ziua cea de apoi. De asemenea, acum, când întunericul a fost spulberat de lumina Învierii lui Hristos, când pacea și bucuria mântuirii noastre se sălășluiesc în sufletul deschis al creștinului practicant și disponibil să-L recunoască pe Domnul în Pâinea care pentru noi și pentru mulți se frânge spre iertarea păcatelor, suntem îndemnați să călătorim duhovnicește cu ucenicii fideli Luca și Cleopa, spre satul Emaus, care se poate identifica cu fiecare sat românesc, unde Biserica strămoșească își are locul ei bine definit și unde Hristos ne tâlcuiește Scriptura și rămâne cu noi și în mijlocul nostru, oferindu-ne spre hrană veșnică Trupul și Sângele Său. Ar fi bine ca și inima noastră să ardă când Domnul, prin glasul Sfintei Evanghelii, ne vorbește pe calea acestei vieți și ne tâlcuiește Scripturile, căci „Noul Testament în cel Vechi se ascunde. Și cel Vechi în cel Nou se descoperă”. Așa cum Mântuitorul a iubit satele Betania și Emaus, să iubim și noi, creștinii ortodocși din această țară, satele noastre românești, să le vizităm, să le binecuvântăm și să le ajutăm. Să alergăm cu bucurie la sfânta biserică din satul nostru natal, să ne rugăm intens, să-I mulțumim lui Dumnezeu pentru toate și să credem că Hristos Cel Înviat este prezent pe masa fiecărui altar, „lăcrimează” pentru noi, ne iartă și ne primește pe toți la „ospățul credinței” și ne îndeamnă să ne „împărtășim cu toții din bogăția bunătății” și a iubirii Sale milostive, jertfelnice și veșnice.”

Gabriela ȘERBAN

„ Portretul unui gând” (Suceava: Alexandria Publishing House, 2015) și „Tu ce-ai făcut astăzi?” (Suceava: Alexandria Publishing House, 2017) sunt cele două volume semnate de poetul Ovidiu Scridon și prezentate joi, 10 mai 2018, la Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” din Bocșa.

Primul volum – „Portretul unui gând” –  se bucură de o excelentă prefață semnată de scriitorul dr. George Stanca și intitulată „Ovidiu Scridon – un poet de muzică”. De asemenea, poeta, publicista și important om de televiziune Clara Mărgineanu semnează, în același volum, o veritabilă prezentare intitulată „Un destin numit Ovidiu Scridon”.

Cel de-al doilea volum – „Tu ce-ai făcut astăzi?” – are în deschidere o excepțională prefață a prof. Daniela Toma, care poartă ca titlu o propoziție: „Ritmul febril al scrisului vine ca un vulcan din cer…”

Așadar, poezie de calitate propusă „la pachet” cu un miniconcert de muzică folk. Excelent! Dar, cine este cel care propune? Cine este Ovidiu Scridon? El, însuși, se prezintă:

„Sunt un om liber şi de-aici pleacă totul. Am dobândit acest spirit de mic; … am fost, pentru mai mulţi ani, paraşutist sportiv, iar primele performanţe sunt legate de această opţiune. Mă pot lăuda chiar că mi s-au împlinit aproape toate visele importante. N-am de gând să vă dezvălui secretul, dar cred că ţine de universul în care trăiesc şi din care fac parte chitara, poezia, călătoriile şi alte câteva vicii inofensive. Obişnuiesc să privesc oamenii în ochi, mă bucur uneori de lucruri aparent nesemnificative, caut firescul în relaţiile cu semenii şi întotdeauna îmi place să savurez partea plină a paharului. Toate acestea îmi permit să am un fond pozitiv şi mai mult decât atât, să rămân un om liber.”

Cantautorul Ovidiu Scridon trăiește acum în București, dar are o fascinantă poveste de viață.

Potrivit site-ului său, s-a născut în 06 octombrie 1970 în oraşul Tîrnăveni din judeţul Mureş. Fascinat de mic de manifestările Cenaclului Flacăra, motiv pentru care este atras de chitară de foarte tânăr.

După absolvirea liceului din Cluj-Napoca, este militar în termen într-o unitate de parașutiști prezentă în primele linii ale evenimentelor din 1989, din capitală.

În 1993 devine student al Academiei de Studii Economice din Bucureşti, loc în care de-altfel debutează în cadrul manifestărilor cultural artistice studenţeşti; festivaluri, cenacluri, baluri, tabere, etc. În 1996 una din piesele lui este declarată oficial Imnul studenţilor din România. În toţi aceşti ani scrie versuri, compune muzică şi pentru o scurtă perioadă de timp este membru al Cenaclului „Totuşi Iubirea”.

În 1996 face primele înregistrări în studioul B`inişor al lui Valeriu Sterian şi editează albumul “Într-o zi…”, album ce se bucură de-un succes neaşteptat.

În perioada 1994-1998 este extrem de activ, fiind prezent atât în majoritatea spectacolelor studenţeşti din capitală şi din celelalte centre universitare cât şi în majoritatea concursurilor şi a festivalurilor de folk. După absolvirea facultăţii devine coordonatorul de antenă al postului Radio Total, moment în care priorităţile urmează o altă cale, mai puţin cea a muzicii folk.

După cinci ani petrecuţi în Radio Total, urmează alţii aproape trei în grupul MediaPro, iar intre noiembrie 2006 si iunie 2011 a fost Coordonatorul Traffic-ului de publicitate al grupului de presă Realitatea-Caţavencu.

Este absolvent al unui master de Comunicare şi Relaţii Publice în cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative “David Ogilvy” din Bucureşti şi al unui master de Management în cadrul Universităţii Penn State din State Colege, Pennsylvania, USA.

Mulţumită internetului, a promovării pieselor sale în cadrul grupurilor montane şi-n diverse alte medii, anii 1993-1998, de vârf, din punct de vedere componistic şi concertistic, au fost de fapt ani de investiţii. Chiar cu o absenţă considerabilă, Ovidiu Scridon este un nume cunoscut printre iubitorii muzicii folk şi nu numai.

A reapărut pe scena românească la-nceputul anului 2007, plin de optimism, energie şi bucuria de-a împărtăşi din emoţiile lui, alături de chitara şi muzicuţele sale, însă n-a renunțat nici la job-ul din America și nici la prieteniile legate acolo.

De asemenea, este membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România participând, astfel, la multe concerte și evenimente susținute atât în țară cât și în străinătate (SUA, Italia, UK). Totodată, este și un răsfățat al emisiunilor radio și televiziune, fiind adesea prezent ca invitat.

În 2012 îi apare la Editura Tritonic volumul de versuri „Portretul unui gând”, reeditat în 2015 la Editura Alexandria Publishing, apoi, în 2017, la aceeași editură, în același format, îi apare volumul de versuri „Tu ce-ai făcut astăzi?”. De asemenea, îi este în curs de apariţie cartea de aventură şi călătorie „Cum am descoperit America”, dar și volume de proză precum: „Bucuriile ne sunt la-ndemână” și „Doi ani și șase luni”.

Întors în țară, una dintre dorințele și plăcerile sale râvnite a fost călătoria. Și-a dorit dintotdeauna să poată „lua țara la picior”, să cunoască locuri și oameni, să-și bucure sufletul cu astfel de întâlniri.

Om cald, ardelean meticulos și foarte ordonat, Ovidiu Scridon deține magistral arta seducției. Nu-i posibil să nu te cucerească prin felul său de-a fi. Caracteristic oamenilor valoroși, este deosebit de modest și foarte corect.

Pornit într-un astfel de tur de promovare a cărțiilor sale, dar, după cum spuneam și pentru a se întâlni cu oamenii, pentru a cunoaște noi locuri și oameni, Ovidiu Scridon a ajuns și-n Caraș-Severin, ducând versul și muzica lui în mai multe localități: Caransebeș, Reșița, Bocșa, Anina, Oravița.

Joi, 10 mai 2018, Biblioteca Publică din Bocșa a fost onorată să fie gazda unui astfel de eveniment: prezentarea unui scriitor și muzician, dar și audiția unui recital de muzică și poezie.

În public au fost prezenți și tineri ai Liceului Teoretic „Tata Oancea” însoțiți de dna. prof. drd. Liana Ferciug, tineri care au recitat din volumele invitatului și au intonat alături de acesta melodii cunoscute din muzica folk. Timp de două ore sala Biblionet s-a transformat într-o adevărată sală de concert.

Despre cel mai recent volum semnat Ovidiu Scridon „Tu ce-ai făcut astăzi” a vorbit prof.drd. Liana Ferciug, insistând pe talentul autorului și frumusețea versurilor, menționând, de altfel, și prefața grăitoare a dnei. prof. Daniela Toma.  „…Ovidiu Scridon posedă secretul echilibrului și succesului, așa cum muzica lui restaurează lumi esențiale într-un mod tandru. Și, dacă există și o altă față a acestui lucru, atunci, cu siguranță avem de-a face cu cele mai proaspete câmpii de cuvinte!” conchide prefațatoarea.

Un volum frumos, cu un titlu expresiv, care ne îndeamnă la meditație, pentru că, nu-i așa, fiecare dintre noi, la sfârșitul unei zile ar trebui să ne punem fireasca întrebare: ce-am făcut astăzi? Și, pentru ca răspunsul să fie unul mulțumitor, ar trebui să acordăm mai multă atenție fiecărei zile, să facem lucruri bune, să putem sta cu fruntea sus și „să ne-ndreptăm spre dormitor cu pacea-n suflet” pentru că „am salvat lumea cu un zâmbet”.

Evenimentul s-a dovedit a fi unul reușit, unul al bucuriei și al prețuirii calității de a fi Om. Vorba poetului: „Ai privit oamenii în ochi cu seninătate?/ Ai lăsat adevărul să evadeze/ Din încleștarea gândurilor tale?/ Ai simțit bucuria clipei, firescul emoțiilor…” Noi am făcut toate acestea și ziua noastră a fost una minunată! Mulțumim, Ovidiu Scridon!

Gabriela Șerban