Am stat pe margine, domnule Dunca, și am privit; am observat evoluția dvs. în calitate de administrator al banilor și problemelor județului Caraș-Severin. Nu v-a forțat nimeni (sau cel puțin așa cred) să candidați pentru această funcție de președinte al Consiliului Județean Caraș-Severin. Om de afaceri prosper cu sute de șoferi de TIR în subordine, cu multe alte afaceri bănoase, cu casă în Dumbrăvița și elicopter la scară. Oamenii și-au zis probabil „el e alesul“ și au mizat pe saturația dvs. în ceea ce privește subtilizarea banului public.

Majoritatea celor care s-au prezentat la vot în toamna anului trecut, cărășeni cu acte în regulă, trăitori în acest județ cu frumuseți naturale, dar dezorganizat, abandonat de autorități și căpușat de firme cu legături clare cu politicul, v-au votat. Promisiunile dvs. au fost nenumărate și m-aș opri acum la cele 5 făcute cărășenilor la doar câteva minute după ce BPJ-ul liberal v-a desemnat candidatul PNL la funcția de președinte al CJ-ului: „Valorificarea potențialului turistic al Banatului Montan; grija față de bogățiile județului (păduri seculare, Clisura Dunării, stațiuni balneare); economie și chibzuință în cheltuirea banului public; crearea de locuri de muncă bine plătite și aducerea românilor care au emigrat, acasă; o analiză economică țintită, pe ultimii 10 ani“. Sunt promisiunile dvs; vă amintiți? Noi DA.

De la vorbe la fapte acum: în ultimele 9 luni (de când conduceți destinele cărășenilor) nu am văzut nicio acțiune din cele stipulate chiar de domnia voastră. Am observat în schimb că sunteți un om activ în ceea ce privește răfuielile: vă certați cu Știka și faceți trimiteri la Mocioalcă; vi-ați tras DJ timișorean pe post de administrator, care și-a pus poalele-n cap și dus a fost; vă certați cu consilierii PSD și PMP și îi bălăcăriți ca la ușa cortului; vă luați de presă și o faceți psd-istă, în timp ce vă trageți consilieră din aceeași formațiune politică și exemplele pot continua. Păreți, în multe dintre momente, încrâncenat să deveniți un personaj recalcitrant, frustrat și răutăcios, în care amenințați cu dosare penale și plângeri la Coana Justițica.

Poate că aș fi tăcut și pe mai departe dacă nu mă loveați acolo unde mă doare mai tare: la sistemul sanitar mediocru cum îi spuneți din Caraș-Severin. V-ați luat de medici, i-ați făcut șpăgari, ați amenințat managerul că faceți și că dregeți, v-ați lăsat influențat de cei care vă mai sunt apropiați din motive lesne de știut și care vă cântă în strună cât de frumos, deștept și bun organizator sunteți. Atunci când ați spus că nu mai cârpiți drumurile, că nu mai faceți lucrări de mântuială, că renunțați la firmele căpușă ale politicienilor, nu m-aș fi gândit că exact asta o să faceți; adică nu mai faceți nimic pe drumurile noastre județene, sau aproape nimic. Ce facem cu gropile în care sute de șoferi își distrug mașinile; ce facem cu turiștii care aplică dictonul veni, vedi, valea, a doua oară nu mai calcă pe aici. Din păcate, pulimea nu are elicopter și e obligată să meargă pe ceea ce există, pe care cineva l-a denumit impropriu, carosabil; mă rog.

Acum vreți să stopați un proiect cu finanțare europeană care prevede reabilitarea celor 3 staționale ale Spitalului Județean Caraș-Severin. Motivul invocat este acela că nu vreți să aruncați banii pentru „tunarea unui trabant“; vreți probabil merțan. Corect! Și eu vreau, dar de la dorință la putință e cale lungă. Nu vreți să vă îndatorați pentru lucrările la cele 3 spitale din Reșița, dar nici nu puteți spune dacă și când se va construi o altă unitate sanitară. Nu știți nici cu ce bani veți dota cu echipamente medicale o eventuală nouă construcție de acest gen.

„E scump și nu ne permitem să ne îndatorăm“ – ați afirmat deunăzi la șueta de la CJ. Eu vă întreb altceva, dl Dunca: Cu o vechime de peste 50 de ani (cel mai nou din cele 3) unitățile medicale sunt depășite din punct de vedere al circuitelor, al siguranței la incendiu, al circuitelor electrice și tot așa. Cine răspunde pentru victimele unui eventual incendiu, ca în cazul altor zeci de spitale din țară, aflate în aceeași situație? Ce le veți spune familiilor dacă necazul va lovi aceste spitale (spun dacă și nu când)? Pe cine veți arunca vina, iar pe Mocioalcă, Hurduzeu și Crina? Să vă fie clar, dl Dunca, eu nu sunt PSD-ist, PNL-ist sau PMP-ist. Eu sunt reșițean prin adopție de peste 50 de ani. Trăiesc și muncesc aici, iar ceea ce faceți dvs prin renunțarea la niște fonduri europene e tragic, nu trist.

Vreți ceva nou să puteți tăia o „pamblicuță“? Adoptați un salon cum au făcut și alții, la Staționarul 3; puneți mâna și vopsiți un perete sau cumpărați un sac de glet ori de ciment din banii dvs dacă tot nu are CJ-ul fonduri pentru așa ceva. Creați ceva, fiți inventiv și lăsați în urma deținerii acestei funcții și ceva concret și frumos, nu doar ură, răzbunare și răutate. Cred că locuitorii județului merită așa ceva.

Și încă ceva; dacă tot ați venit din Timiș și ați lăudat Carașul pentru potențialul turistic, vă spun eu dacă nu ați știut. Există mii de locuri frumoase, cu potențial nepus în valoare, pentru că dvs aveți în minte o idee fixă: Muntele Mic. Atenție însă, chiar dacă e mic, să nu vă ia cu amețeală de la el.

Dan AGACHE

În fiecare zi, România pierde bani mulți din cauza incompetenței ministrului Cristian Ghinea, sunt de părere social-democrații, ministrul responsabil cu fondurile europene, fiecare zi a liberalului la butoanele ministerului pe care-l conduce însemnând, după opinia PSD, pierderi imense din fondurile europene și scufundarea în abisul austerității.

„În decembrie 2020, când domnul Ghinea a fost numit ministru, alocarea pentru PNRR era de 30,5 miliarde euro.

Șase luni mai târziu, la 31 mai 2021, când, după două eșecuri, Cristian Ghinea a depus a treia variantă de PNRR la Bruxelles, alocarea pentru România s-a redus la 29,2 miliarde euro. Cu alte cuvinte, nici nu a respirat bine și s-au evaporat 1,3 miliarde euro.

Alte două miliarde de euro au dispărut din fondurile viitoare pentru coeziune unde România a mai rămas cu aproximativ 28 de miliarde euro din cele 30 de miliarde de euro câte erau în decembrie 2020”, afirmă secretarul Senatului, parlamentarul Ion Mocioalcă.

Senatorul cărășean susține că autoritățile locale nu își pot deconta proiectele, pentru care s-au supraîndatorat, deoarece ministrul Ghinea blochează absorbția.

„La acest moment, ministrul Ghinea a reușit contraperformanța să atragă doar 0,2 miliarde de euro pe programele de coeziune deși România trebuie să aibă în conturi de 16 ori mai mult, respectiv 3,5 miliarde de euro, din absorbția curentă, a anului 2021, aferentă exercițiului financiar 2014-2020.

Jalnică evoluție! De la ministrul zero al Fondurilor Europene din guvernul Cioloș, la ministrul zero virgulă, în guvernul Cîțu. Atât s-a putut!”, precizează senatorul PSD de Caraș-Severin, Ion Mocioalcă.

PSD afirmă că ministrul Cristian Ghinea a atins nivelul maxim al incompetenței sale prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Spre deosebire de țările europene, unde PNRR-urile înseamnă redresare și dezvoltare, în România, cu Ghinea la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, PNRR-ul – ținut la secret și despre care nu știe ce conține – aduce sărăcie și austeritate, „respectiv taxe mai mari, înghețări și tăieri de venituri, deghizate propagandistic în reforme”.

Lorena POENARU

Reabilitată din bugetul primăriei, cu costuri minime și executată în regie proprie, Casa Satului din Bolvașnița a prins din nou viață. Fost centru de colectare a laptelui și ulterior un magazin sătesc, clădirea a primit o nouă destinație, aceea de a fi folosită atât pentru evenimente religioase cât și culturale ori festive. Despre acest obiectiv, primarul localității Petru Mihăilescu a declarat pentru Reper24:

„Am executat lucrările în regie proprie cu angajații primăriei și cu sprijinul locuitorilor din sat. Am cheltuit bani doar pentru materiale necesare. Am reușit ca dintr-o clădire dezafectată să reușim să o transformăm într-un centru multifuncțional. Avem bucătărie, grupuri sanitare, loc de depozitat alimente și o sală mare de până la 100 de persoane. Lucrările sunt executate în proporție de 95%“ a mai precizat ediulul.

A fost necesară o astfel de construcție a mai precizat primarul din Bolvașnița pentru că în comunitate lipsește Căminul Cultural: „De doi ani de zile există un proiect de reabilitare a Căminului din Vârciorova, proiect care are toate aprobările, a fost introdus pe AFIR și de doi ani de zile ne tot amână, spunându-ne că nu au bani de finanțare. Pentru cel din Bolvașnița, am făcut un proiect de reabilitare prin Grupul de Acțiune Locală – GAL, care de asemenea are aprobare dar nu există bani pentru finanțare. Tot stau și mă întreb de ce ne-au pus să facem astfel de proiecte, să cheltuim din bruma de bani pe care o aveam și acum să nu ne aprobe finanțarea pentru ele“ – se întreabă primarul localității Petru Mihăilescu.

Ne întrebăm și noi: să fie oare de vină culoarea politică a primarului sau alte interese considerate prioritare? Reamintim factorilor decizionali că și în Bolvașnița, la fel ca în toate celelalte localități cărășene există locuitori, iar aceștia sunt și votanții PSD-ului dar și ai PNL-ului și a altor formațiuni politice. Să-i privezi pe toți, deopotrivă de o serie de facilități doar pentru că nu are primarul culoarea politică pe care ți-o dorești e absurd și inuman. Poate că se va găsi acea sumă minimă de bani să se finanțeze și proiectele mici din localitățile care nu au altă sursă de venit, decât aceste proiecte și alocările Consiliului Județean.

Dan AGACHE

După ce a câștigat încă un mandat, primarul comunei Ramna, Magdalena Ciurea demonstrează că e făcută pentru șefia administrației locale, fapt vădit prin mulțimea proiectelor implementate în comunitatea pe care o conduce.

Printre proiectele aflate în derulare se numără și reabilitarea drumului comunal 86.

„Drumul comunal 86 este în lucru. După ce în toamnă s-a frezat și s-a pus piatră, s-a terminat de turnat primul și al doilea strat, mai am de făcut căile de acces în Ramna pe proprietăți, în intravilan. Căile de acces în extravilan le-am făcut dar urmează să le asfaltez”, explică primarul Magdalena Ciurea.

Fără bani însă orice efort venit din partea unei administrații locale poate fi în inutil, dar primăria Ramna pare să fie în avantaj în acestă direcție.

„Am avut ședința de CL și am rezolvat cu bugetul. Am stat destul de bine cu bugetul, am primit bani de la bugetul de stat, am avut și excedent bugetar, am primit și de la Consiliul Județean 240 de milioane, am și pentru investiții, am și pentru co-finanțarea proiectelor” a mai declarat edilul comunei Ramna.

Dar asta nu e tot, pentru că neobosita primăriță are în portofoliu și alte proiecte în derulare.

„Am făcut SF pentru extindere alimentare cu apă în satul Bărbosu, am fost acceptați la CNI pentru 3 km de asfaltare în satul Bărbosu și drumul comunal 87 Bărbosu – Valea Pai, care au fost calamitate, și drumul și străzile. Am alocat o sumă de bani ca să asfaltez la Bărbosu până aproape de drumul județean, să se poată circula.

Am primit răspunsul favorabil la CNI pentru construirea unui dispensar medical în satul Ramna, totodată am depus și o cerere la CNI pentru un cămin cultural, am înțeles că este aprobată dar trebuie să apară lista sinteză. Aștept și răspunsul la lista sinteză pentru canalizare, am înțeles că sunt cuprinsă în acea listă pentru canalizare în comuna Ramna.

S-a finalizat licitația pentru drumul comunal 87 Valea Pai –  hotar Vermeș. Urmează ca cei de la CNI să-mi comunice ordinul de începere a lucrărilor.

Și nu în ultimul rând, am finalizat sistemul de supraveghere în comuna Ramna și am alocat în acest an să pun camere și în satul Valeapai. 13 sunt la Ramna și 5 camere la Valeapai”, a declarat pentru Reper24, primarul comunei Ramna, Magdalena Ciurea.

Lorena POENARU

Cu toate că au trecut aproape două săptămâni de la împărțirea bugetului Consiliului Județean Caraș-Severin, nemulțumirile unor primari social-democrați continuă în presa cărășeană. Acestor voci s-a alăturat recent și cea a președintelui interimar al organizației județene PSD, Silviu Hurduzeu. În cadrul unei conferințe de presă, acesta a declarat între altele:

„Romeo Dunca a ratat ocazia de a demonstra că este președintele tuturor locuitorilor din județul Caraș-Severin, nu doar a unora. Sigur, poate nu-ți dă o satisfacție foarte mare această calitate; sigur, poate primești telefoane în care ești criticat, admonestat pentru prima împărțire, dar nu ești veșnic președinte de Consiliu Județean, se termină. Un om normal își pune întrebarea înainte de a nu mai fi președinte: «Totuși, eu cu ce rămân? Ce va spune lumea despre mine când nu voi mai fi pe funcția respectivă?»

Nu știu ce gândește domnul Dunca, dar repet: a ratat o ocazie, sigur vor mai fi și altele, de a demonstra că este președintele cărășenilor; a tuturor locuitorilor din județul Caraș-Severin. Pentru că și în localitățile care au primari PSD, au fost locuitori care au votat cu PNL-ul. De fiecare dată când făceam repartizarea banilor, tocmai la aceste lucruri mă gândeam. Sigur că au existat discuții, dar haideți să ne gândim: unde vom ajunge dacă tot așa vom proceda“?, a mai adăugat președintele interimar al PSD Caraș-Severin, Silviu Hurduzeu, fost președinte al Consiliului Județean în mandatul anterior.

Dan AGACHE

După aproape patru ore de dezbateri, consilierii locali ai comunei Păltiniș au reușit aseară să-și aleagă un viceprimar, la aproape 7 luni de la alegerile locale, în persoana lui Dorel Bocșan. Acesta este originar din comună, familist, are 54 de ani și a fost ales consilier local pe listele PRO România. Atribuțiile de viceprimar vor fi atribuite noului ales, începând cu luna mai. Cu aceeași culoare politică ca a primarului, noua echipă de la Păltiniș își propune multe obiective de investiții, dar șansele sunt destul de slabe din cauza insuficientei finanțări. Edilul Ioan Popovici explică:

„Aproximativ jumătate din sumele disponibile pentru acest an 2021 sunt consumate pe capitolul social. Mai avem cam 2 miliarde (lei vechi n.r.) de achitat facturi restante. Ne rămân cam 4 miliarde de lei până la sfârșitul acestui an pentru investiții. E o sumă mică pentru toate nevoile comunității, dar dacă atât avem, cu ei trebuie să ne descurcăm. Ar mai fi prioritar niște străzi de asfaltat, dar acestea doar pe proiecte pentru că nu pot să mă apuc eu să asfaltez, pentru că nu ne ajung banii. Putem să facem câteva proiecte mici, în niciun caz proiecte mari. Nu știu cum o să facem; mai mergem, mai solicităm, mai cerem și sper să se rezolve.

Mai avem de încasat cam 3 – 4 miliarde de la locuitori, reprezentând  datorii la bugetul local de la cetățeni, impozitul pe clădiri și alte proprietăți. Dar e vorba de rău platnici și cu toate că le-am trimis somații și înștiințări, aceștia nu achită. Dacă vine Curtea de Conturi în control mă întreabă pe mine ce am făcut pentru recuperarea banilor. Păi ce pot să fac decât să-i tot înștiințez și să-i somez, nu pot să fac nimic altceva; apelăm la spiritul lor civic și la responsabilitate“, a precizat primarul comunei Păltiniș din Caraș-Severin, Ioan Popovici.

Dan AGACHE

Edilul comunei Bănia, Alexandru Albu e supărat nevoie mare. Are și motive. Banii alocați de Guvern și cei primiți în urma alocării Consiliului Județean de zilele trecute nu-i ajung nici pentru cheltuielile curente, darmite pentru proiectele de investiții aflate în derulare, ori pentru cofinanțarea celor propuse la Compania Națională de Investiții.

„Pentru noi, primăriile mici contează și cei 50 – 60 de mii de lei, cât ne-au tăiat de la o ședință la alta; chiar contează. Bugetul care l-am primit de la Ministerul Finanțelor este mai mic decât cel de anul trecut și din an în an, primim tot mai puțini bani, iar acum și Consiliul Județean ne-a alocat mai puțin. În 22 aprilie am stabilit ședința de Consiliu Local pentru împărțirea bugetului, dar tot ce putem face este să punem strict cheltuielile de funcționare și dacă mai rămâne ceva facem, dacă nu…stăm și ne uităm.

Trebuie să ținem cont de foarte multe lucruri: școala trebuie să funcționeze, avem serviciile lunare care trebuie să le plătim lunar, iluminatul public, cel de la unitățile care sunt în subordinea noastră, etc. E rău că nu se întrevede o sursă de finanțare pentru diferite proiecte. Noi vorbim că am depus la CNI trei proiecte, dar cine știe când vor fi aprobate. Mai sunt proiectele în derulare, e greu“, a explicat edilul.

Proiectele de care amintea primarul Alexandru Albu sunt menite să facă viața comunității mai ușoară; e vorba de canalizare în Bănia, alimentare cu apă în Gârbovăț și o suplimentare pentru Bănia și un drum vicinal între comuna noastră și Eftimie Murgu.

„Dacă ne vine aprobarea de la Ministerul Mediului pentru proiectul privind iluminatul public, avem doar acolo cofinanțarea noastră de 100 de mii de lei, adică un miliard de lei vechi, plus proiectul tehnic pe care tot nai trebuie să-l facem. Avem de ales între a ne împrumuta la bancă și a renunța la proiect. În plus eu mai am niște probleme care vin din urmă, cu o firmă pe care am plătit-o pentru o lucrare, a intrat în faliment și asta e. Degeaba îi dau în judecată că nu am cu cui să-i mai cer rambursarea banilor“ , a mai precizat primarul comunei Bănia.

Asemeni domniei sale și alți primari de localități mai mici, fără putere economică, se confruntă cu aceleași probleme: pe deoparte dorința de face ceva pentru comunitățile lor, pe de altă parte lipsa banilor necesari pentru cofinanțările proiectelor de investiții.

Dan AGACHE

Cu toate că ședința de împărțire a bugetului pe acest an va avea loc abia în cursul zilei de astăzi la Consiliul Județean, cifrele au transpirat, iar suma de 200 de mii de lei, 2 miliarde vechi, este total insuficientă pentru nevoile de dezvoltare edilitară din comuna Păltiniș.

„Am avea nevoie de cel puțin 3 ori mai mult“ – afirmă primarul Ioan Popovici. „Nevoi sunt multe și numeroase. Din ceea ce avem am plătit studii topo, studii de fezabilitate pentru proiectele pe care le avem pe diferite surse de finanțare și nu avem garanția că vor fi finanțate. Mai avem câteva străduțe de asfaltat, reabilitarea căminului, am avea unde să cheltuim banii cu folos pentru cetățean.

Stau în dubiu cu privire la alimentarea cu gaz metan a comunei și a satelor aparținătoare. Va trebui să cheltuim bani, mulți bani, pentru partea noastră de finanțare precum studii topo, SF-uri și toate celelalte și ne trezim că vin cei de la gaz și ne spun că „Nu sunteți rentabili deocamdată“; au mai fost cazuri și ne trezim doar cu banii cheltuiți și fără gaz, iar când vor reveni peste 4 – 5 ani și vor spune „da, acum se poate“, toate aceste cheltuieli trebuiesc făcute din nou pe tot felul de studii. Da, pot spune că suntem între ciocan și nicovală“ – a mai afirmat primarul comunei Păltiniș, Ioan Popovici.

Dan AGACHE

Primarii din localitățile județului Caraș-Severin au prins gustul banilor europeni; au înțeles de asemenea că nu poate exista dezvoltare locală doar din fondurile alocate de către Consiliul Județean. În consecință au încercat să atragă finanțări atât pe proiecte europene cât și pe cele guvernamentale: alimentări cu apă, canalizare, modernizare drumuri comunale, reabilitarea școlilor și a grădinițelor, cămine culturale, cabinete medicale, centre de permanență, terenuri de sport, parcuri, locuri de joacă și câte și mai câte.

Dar chiar dacă grosul banilor vine prin ADR Vest, prin Compania Națională de Investiții, prin programul PNDL sau din diverse alte surse de finanțare, există o componentă de cheltuieli neeligibile care cuprinde studii de fezabilitate și prefezabilitate, proiecte tehnice, intabulări unde este cazul și multe altele, care necesită bani, de cele mai multe ori peste posibilitățile bugetare ale unei primării, în special a celor din mediul rural. În acest caz, singura soluție rămâne Consiliul Județean care este nevoit să împartă „sărăcia“ cât mai echitabil.

Prezent în cadrul unei emisiuni Reper 24 live, deputatul PSD de Caraș-Severin, Marius Damian, a vorbit și despre alocările bugetare din acest an: „Din ceea ce cunosc eu, bugetul județului Caraș-Severin a venit mai mic cu 10 procente față de cel de anul trecut; dacă mai pui și inflația care este mai mare de 3, 7 – 3,9 procente, ajungi la un minus de 14% față de bugetul de anul trecut, ceea ce nu e normal. Acum cred că este important să se țină seama de proiectele pe care UAT-urile din județ le au în derulare. Aceste primării cred că trebuie ajutate, indiferent de culoarea politică a primarilor, pentru că acolo edilii s-au chinuit să le prindă, au cheltuit niște bani să le poată începe și dacă nu îi ajuți de la Consiliul Județean înseamnă să-ți bați joc de banii cheltuiți până în acel moment, bani care se vor pierde“.

„Chiar dacă PNL are majoritatea în Consiliul Județean, sper că vor avea înțelepciunea să împartă echitabil banii în acest an, astfel încât fiecare primărie să-și poată finaliza proiectele demarate, dar și pe cele depuse spre finanțare. Nu e corect să omori o primărie și pe altele să le ridici în slăvi. Chiar dacă banii nu sunt suficienți, sper să fie distribuiți de așa manieră încât fiecare UAT-eu să se poată descurca“ – a mai precizat deputatul Marius Damian.

Ședința Consiliului Județean Caraș-Severin, în care va fi votat bugetul pentru acest an, se va desfășura astăzi, începând cu ora 10:00. Din mai multe informații, venite pe surse desigur, am aflat că distribuirea banilor către primăriile din județ s-a făcut corect și nu sunt motive de nemulțumire din partea primarilor. Acest fapt va însemna până la urmă, posibilitatea ca edilii să-și ducă proiectele până la capăt și să dezvolte localitățile pe care le păstoresc, indiferent de culoarea lor politică.

Dan AGACHE

În așteptarea banilor de la Consiliul Județean Caraș-Severin fiecare primărie ăși face planuri pentru investițiile din acest an: drumuri, alimentări cu apă și canalizare, reabilitări de unități de învățământ, Cămine Culturale, dispensare medicale și câte altele, absolut necesare unui trai decent al locuitorilor. Este și cazul comunei Bolvașnița care la începutul acestui an, a aprobat în Consiliul Local planul de investiții pe 2021. Chiar dacă nevoile sunt multe, sumele necesare se pare că vor fi total insuficiente, după cum a afirmat pentru Reper24 Petru Mihăilescu – primarul comunei:

„Din toată lista noastră de investiții nu știu dacă vom reuși să realizăm în acest an 5% și asta dacă ne apucăm de măruntaie, de lucruri mai micuțe. Avem aproape de finalizare un fost centru de lapte din comună, la care lucrăm pentru transformarea ei în Casă Mortuară pentru toată comuna. Am făcut modificările necesare, toate în regie proprie, pentru că nu ne ajung banii să angajăm o firmă de construcții“.

„Cea mai mare problemă a noastră este drumul județean 608C, pentru că în urma sezonului rece, au sărit toate plombele de pe el și acum lumea se ia de mine, chiar dacă nu sunt eu cel care ar trebui să facă reparații la acest sector de drum județean. La ultima ședință în care s-a discutat despre posibilele investiții în infrastructura județului, se pare că acest drum nu a fost prins în lucrările din acest an. Noi mai insistăm, măcar să se poată face o plombare. Sunt gropi de jumătate de metru și dacă ai intrat cu mașina în ea, acolo rămâi“.

„Mai avem niște drumuri comunale pe care vrem să intervenim când ne va permite vremea,. Sunt drumuri de pământ, iar lucrările de întreținere le facem tot în regie proprie, chiar dacă am depus spre finanțare drumul din Bolvașnița, dar până acum nu am primit finanțare“ – a mai precizat Petru Mihăilescu, primarul comunei Bolvașnița.

Dan AGACHE