Ortacii vânători cărășeni, dar și cei din Banatul Sârbesc s-au reunit la final de săptămână în localitatea Greoni la Festivalul Vânătorilor din Valea Carașului, un eveniment presărat cu momente artistice, de la care nu putea lipsi nici fala ortacilor din Banatul de Munte, interpretul de muzică populară Nicu Novac, gulașul la ceaun, răchia de prună, brâul bănățean și poveștile vânătorești. Acțiunea a fost organizată de Asociația de Vânătoare și Pescuit Sportiv Codrenii Văii Carașului iar despre scopul acestui eveniment ne-a vorbit Cristian Adam, principalul organizator al manifestării de la Greoni:

„Am organizat un festival al Văii Carașului, i-am zis noi așa, pentru a aduna cât mai multă lume, în primul rând vânătorii și în al doilea rând societatea civilă, pentru a demonstra că noi pe lângă vânătoare avem și alte preocupări, constructive. Intenția noastră a fost de a aduna vânătorii din această zonă și nu numai, la un eveniment, indiferent de asociație, de grupul din care fac parte și a se manifesta în văzul tuturor așa cum înțeleg ei să o facă cel mai bine.

Sunt prezenți în primul rând cei din zona Văii Carașului, este asociația Știrea, este AJVPS-ul, mai este o asociație de la Doclin, sunt reprezentanți și din Serbia, de la Coștei, de la Libunari și sunt plăcut impresionat de reacția pe care au avut-o la această inițiativă”.

La Greoni l-am surprins și pe președintele Asociației Județene a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din Caraș-Severin, Dorin Marescu:

„Este una dintre manifestările care se organizează de către vânătorii din Caraș-Severin. De această dată ea a fost organizată în faza actuală de către domnul Laurențiu Vâlcu și cu asociația pe care dânsul o reprezintă. Suntem și noi alături de dumnealui împreună cu o parte dintre grupele noastre de vânătoare, în principal cei de la Oravița, fiind gazde ale evenimentului, dar avem grupe și de la Cornereva și din alte zone ale județului,

Ne bucurăm că toți sunt în același spirit și toată lumea se simte bine, vânătorii sunt niște oameni care știu să relaționeze într-un mod civilizat, să se comporte așa cum trebuie și ne bucurăm că și de data asta lucrurile merg la fel de bine”.

Elena FRANȚ

În perioada 20-21 aprilie 2018 s-a desfășurat la Uzdin (Voivodina, Republica Serbia) un eveniment emblematic pentru viața culturală a românilor din Voivodina, Simpozionul internațional „Oameni de seamă ai Banatului” organizat „în folosul apărării și dezvoltării spiritualității românești”, după cum specifica organizatorul, sufletul evenimentului, scriitorul, poetul și publicistul Vasile Barbu, președintele Societății Literar-Artistică Tibiscus din Uzdin.

Aflat la cea de-a XXII-a ediție, simpozionul a întrunit și de această dată oameni de cultură din tot Banatul istoric și nu numai. Scriitori și publiciști din Timișoara, Lugoj, Reșița, Bocșa, Anina, Săcălaz, Bozovici, Baia Mare, Arad, Mesici, Uzdin, Scopie, Novi Sad, Sărcia, Șopotu Vechi, Satu Mare, Panciova, Vârșeț s-au întâlnit într-o minunată și însorită zi de primăvară pentru a pune pentru a XXII-a oară pe  harta culturală a Banatului istoric oameni de seamă și faptele lor.

Prima zi a Simpozionului a fost dedicată memoriei unor oameni ai locului. A fost dezvelită și sfințită o placă comemorativă dedicată omului de cultură și important promotor cultural Pavel Herendici-Pamela (1954-2017), a avut loc un „remember sportiv” și urmărirea ultimului meci de tenis de masă a redutabilului jucător Vasile Stoia, meci disputat cu Irinel Dalea; de asemenea au fost vernisate două expoziții: una de sculptură a profesorului Alexandru Oprici și o expoziție de cărți, afișe, invitații de la edițiile anterioare ale Simpozionului Internațional „Oameni de seamă ai Banatului”. Despre toate acestea s-au exprimat Gheorghe Rancu, Vasile Barbu, Florian Copcea, Daniel Susa, Florian Țăran, Ioța Bulic, pr. Moisă Lința și Adam Onciu.

În cea de-a doua zi a evenimentului s-au desfășurat lucrările Simpozionului, lucrări organizate pe secțiuni, dar și lansări și prezentări de cărți și reviste ale invitaților prezenți.

În Sala Căminului vânătorilor a avut loc deschiderea oficială a celei de-a XXII-a ediție a Simpozionului Internațional „Oameni de seamă ai Banatului“ și cuvinte de salut adresate de către oficialități și importanți invitați.

Deosebit de interesant și cald s-a dovedit a fi cuvântul de salut adresat de dl. Gheorghe Dinu, consul general la Consulatul României din Vârșeț; de asemenea, un prietenesc cuvânt a fost adresat de dna. Anișoara Țăran, coordonator în cadrul Departamentului pentru învățământ al Consiliului Național Român; evident, frumoase și frățești cuvinte au venit din partea celor doi scriitori organizatori: Vasile Barbu din Uzdin  și Gheorghe Rancu din Șopotul Vechi.

Laureații acestei ediții a Simpozionului Internațional „Oameni de seamă ai Banatului” au fost: Ioan Cipu – post mortem; Nicolae Secheianu din Baia Mare și Gheorghe Rancu din Șopotul Vechi.

Au fost lansate câteva volume și publicații: „Din Pantheonul Banatului istoric”, volum semnat de Gheorghe Rancu și prezentat de Vasile Popuța; „Sacramentul singurătății”, volum de poezie semnat de Vasile Barbu și prezentat de Nicu Secheianu; „Restituiri istorice”, volum semnat de Mihai Suru și prezentat de Gheorghe Rancu. De asemenea, a fost prezentată o nouă publicație, o „foaie pentru românii emancipați de pretutindeni” numită „Talpa țării”, fondator și redactor-șef Nicolae Toma, publicație apărută sub egida Asociației Publiciștilor Presei Rurale din Banat.

Evident că și acest eveniment, ca și alte evenimente care se desfășoară în acest an, s-a aflat sub semnul sărbătorii centenarului Marii Uniri. Așadar, invitații au luat parte la câteva comunicări în plen dedicate sărbătorii centenarului Unirii. „Octavian Goga, poetul născut pentru România Mare” s-a intitulat comunicarea prezentată de prof.univ.dr. Vasile Popuța (Timișoara); „Dr. Atanasie Popovici și dr. Ion Sârbu la Conferința de pace de la Paris în anul 1919” a fost comunicarea dlui. Gheorghe Rancu Bodrog și „Laureații de până-n prezent ai Premiului „Dr. Gligor Popi” s-a intitulat prezentarea dnei. Elena Maria Murgu (Timișoara).

Apoi, pe secțiuni, s-a dat startul lucrărilor Simpozionului Internațional „Oameni de seamă ai Banatului” ediția a XXII-a: o secțiune s-a desfășurat la Casa de Cultură „Doina”, la umbra monumentului dedicat poetului nepereche Mihai Eminescu și a fost moderată de Gheorghe Rancu și Viorel Cioloca. Secțiunea a cuprins comunicări deosebit de interesante despre oameni de seamă ai Banatului: Ioța Bulic (Panciova) – „Actori celebri ai Uzdinului: cei șapte magnifici”; Gabriela Șerban (Bocșa) – „Pictorul bisericesc Filip Matei”; Ionel Stoiț (Novi Sad) – „Doru Trifu: fondator al revistei Tribuna tineretului”; Vasile Morar (Chelința) – „Surorile lui Corneliu Coposu”; Gheorghe Rancu (Șopotul Vechi) – „Eftimie Murgu și Lugojul la 1848”; Angelica Herac (Reșița) – „Velișcu Boldea, promotor al unei activități de excepție”; Aurel Pop (Baia Mare) – „Vasile Lucaciu”; Viorel Cioloca (Timișoara) – ”Adam Neamțu”; Ioan Traia (Timișoara) – Teologul Gheorghe Cotoșman”; Ghiță Blejușcă (Săcălaz) – „Înv. Ioan Damian, un dascăl român din Săcălaz”; Ion Ionescu (Timișoara) și pr. Horia Țâru (Timișoara) despre revista „Lumina Divină”; O altă secțiune  – „anul unui veac de la Unire: Cinstiți-l…” – s-a desfășurat la Primăria din Uzdin și a fost moderată de Teodor Rămianț și Ioța Bulic. A cuprins comunicări pe tema Marii Uniri susținute de: Ioan Ciama (Timișoara), Teodor Groza Delacodru (Mesici), Mihai Chiper (Anina), Ioan Atnagea (Timișoara), Iancu Murărescu (Sărcia), Vasile Barbu (Uzdin), Gheorghe Lungu (Timișoara), Cornel Juică (Mesici), Nicolaie Secheianu (Baia Mare), Florica Ranta Cândea (Arad); Iar cea de-a treia secțiune s-a desfășurat la Căminul vânătorilor și i-a avut moderatori pe Constantin Claudiu Murgu și Ghiță Blejușcă, iar între cei care au prezentat comunicări s-au aflat: Maria Chiper (Anina), Tiberiu Șerban (Bocșa), Linți Tămaș (Scopie), Daniel Susa (Uzdin), Nicolae Toma (Timișoara), Mircea Anghel (Lugoj), Ionel Petrișor (Timișoara), prof. Ioan Benga (Reșița), Ghiță Blejușcă (Săcălaz).

Simpozionul Internațional „Oameni de seamă ai Banatului” ediția a XXII-a a fost, și de această dată, la înălțime, fiind tratat cu seriozitate atât de către  organizatori cât și de către invitați. Discuții intense, uneori contradictorii, dar întotdeauna bine susținute și cu interes analizate, puncte de vedere și propuneri care au dat naștere unor noi discuții și viitoare cercetări, astfel s-au derulat lucrările Simpozionului atingându-și scopul: acela de a uni oameni cu aceleași preocupări, mânați de aceleași sentimente de dragoste pentru limbă, pentru cultura acestui Banat istoric, pentru ca, în final, să poată exclama precum Poetul: „limba română este Patria mea”…

Evenimentul s-a dovedit a fi și unul de suflet încheindu-se cu diplome și cu o agapă frățească la Casa românească din Uzdin, o întâlnire ca între vechi și buni prieteni; mai mult, o întâlnire între frați pe fondul galbenelor lanuri de rapiță ițite dintr-un pământ negru și roditor și dintr-o iarbă de un verde crud care ne duce din nou cu gândul la poezie: „Verde crud, verde crud/ Mugur alb, și roz, și pur/ Vis de-albastru și azur/ Te mai văd, te mai aud!” …

Gabriela ȘERBAN

Bănățenii au bătut palma cu vecinii din Serbia pentru a duce Banatul pe buzele întregului mapamond.Cum se va întâmpla acest lucru? Cu ajutorul filmului de scurtmetraj și al fotografiei.

În acest sens, Fundația Rubin și Centrul Cultural Kikinda au demarat proiectul „VISITBANAT – Inițiativă integrată de marketing pentru promovarea regiunii Banat”, finanțat de Uniunea Europeană în cadrul proiectului INTERREG IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia, Axa Prioritară 4 „Atractivitate pentru turism durabil”.

Proiectul are în vedere organizarea unui festival unic de scurtmetraje și fotografie, care se va desfășura atât în România cât și în Serbia, în cadrul căruia vor fi prezentate cele mai interesante destinații turistice din regiune și potențialul turistic extraordinar al Banatului.

În acest sens,  atât în Timișoara cît și în Kikinda vor fi dotate două centre foto-video, care vor funcționa ca centre logistice pentru dezvoltarea ulterioară a mijloacelor de promovare turistică, și vor fi organizate sesiuni de training pe trei teme specifice – e-marketing, fotografie și video.

Proiectul se va derula până în luna iulie a anului viitor, iar pe lângă festival se vor desfășura diferite activități destinate poziționării Banatului și a valorilor sale ca destinație turistică majoră. Proiectul urmărește, de asemenea, și dezvoltarea economiei locale în zona turistică de graniță.

Potrivit Pressalert, activitățile derulate în cadrul proiectului vor crea oportunitatea de angajare a 40 de persoane din comunitățile locale și vor dezvolta abilitățile a 20 de antreprenori, deținători de afaceri mici și medii din domeniul turistic, de o parte și de alta a graniței care separă Banatul istoric.

Bugetul total al proiectului este de 170.054,85 euro, din care 144.546,61 euro, respectiv 80%, reprezintă finanțarea din partea Uniunii Europene, bugetul de stat va cofinanța proiectul cu 17.487,15 euro, beneficiarul român va contribui cu 2.690,34 euro, iar cel sârb cu 5.330,75 euro.
 

Diana RADU

În Banatul Sârbesc s-au derulat în ultimele săptămâni „Zilele de teatru ale românilor din Voivodina”, manifestare ajunsă anul acesta la cea de-a 43-a ediție. Evenimentul a debutat pe data de 18 aprilie la Uzdin și s-a încheiat aseară la Coștei, cu o reprezentație a Teatrului de Vest din Reșița. 

Tot la Coștei a fost prezentată sâmbătă, în sala Căminului Cultural, piesa „Cu ușile închise”, de Jean Paul Sartre , în regia directorului Teatrului de Vest din Reșița, Nicolae D. Vlădulescu. Din distribuție au făcut parte actori amatori, membri ai trupei de teatru Neica, a Asociației Culturale Mihai Eminescu: Mariana Stratulat, Violeta Borca, Marius Savu și Viorel Bălăgean. Spectatorii, veniți în număr mare să își admire consătenii pe scenă, i-au răsplătit cu aplauze călduroase, deși unii dintre ei nu au înțeles cu exactitate mesajul piesei, concluzionând că „nu a fost nici de râs, nici de plâns”.

Actorii au fost însă mulțumiți de prestarea lor pe scenă și de piesa aleasă: „Noi ne-am dorit de foarte mulți ani să jucăm ceva diferit. La ultimele ediții, am pus în scenă comedii, pentru a avea priză la publicul nostru din sat, dar anul acesta a fost ideea tuturor membrilor grupei să încercăm ceva diferit”, explica Viorel Bălăgean.

Mulțumit de piesă și de muncă cu actorii s-a declarat și regizorul Nicolae Dumitru Vlădulescu. „Trupa de la Coştei are actori extrem de dedicaţi. Textul ales a fost greu, Sartre nu este ușor, Sartre este extrem de profund și de complex, este vorba de lecția orgoliului aici, este vorba de moarte. Având în vedere că ei nu sunt doar practicieni ai scenei, ei au treabă, au gospodării, fac agricultură, imaginaţi-vă cât de dedicat trebuie să fii misiunii acesteia, ca să faci teatru de la ora opt, nouă, seara, până la ora zece sau unsprezece. Eu sunt mulţumit de spectacol, la fel ca și de cel de anul trecut. Sper să mai fac cu ei spectacole, să nu rupem legătura cu Coşteiul”, a declarat Vlădulescu, după terminarea piesei. Regizorul a mai precizat că acest festival de teatru amator din Serbia i se pare mult mai autentic decât multe evenimente de gen derulate în România, deoarece nu este deloc elitist, ci extrem de profund și natural.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157651939467160″]

Piesa „Cu ușile închise” a fost precedată de reprezentaţia „Cum se scrie o piesă de teatru”, în regia Marianei Stratulat, piesă cu și pentru copii.

„Zilele de teatru ale românilor din Voivodina” au fost organizate de Uniunea Teatrelor de Amatori ale Românilor din Provincia Autonomă Voivodina.

Karina TINCUL