Fostul ministru al afacerilor interne, senatorul liberal Ion Marcel Vela nu pierde niciun moment atunci când vine vorba de promovarea pitorescului ce abundă județul Caraș-Severin. Despre frumusețile naturale ale Banatului de Munte, Vela a postat în nenumărate rânduri o serie de imagini, descrise în cuvinte alese, fiind cu siguranță unul din promotorii turismului din această zonă a României.

De la zona gugulanilor din Armeniș de unde s-a ridicat la vârful politicii, la Clisura Dunării, Cheile Nerei, muntele Mic sau Semenic, la Ochiul Beiului, Ion Marcel Vela încearcă să folosească notorietatea de care beneficiază pentru promovarea locurilor pitorești de care se bucură Caraș-Severin-ul. În cea mai recentă postare pe această temă, senatorul Vela a ținut să le transmită celor ce îi sunt urmăritori pe pagina de socializare despre proiectul său personal legat de realizarea unui videoclip de promovare realizat pe plaiurile pe care le intitulează generic „acasă“:

„Dragi prieteni,

Se vorbește mult despre turism zilele acestea, despre destinații de vacanță, locuri frumoase din România sau din afara granițelor, despre oferte avantajoase și pliante seducătoare.

Pentru că Dumnezeu a binecuvântat România cu locuri minunate, trebuie să le lăudam și noi pretutindeni, iar cei ce se întorc din orice destinație externă, să poată pune cărămizi pentru mai bine.

Aici, acasă!

Mi-am propus ca în perioada următoare să realizez un clip de promovare al județului Caraș-Severin, un fel de Elveție a României, pentru că mi-am dat seama că foarte mulți români, dar și cetățeni străini, nu au ajuns aici niciodată și nici nu știu ce comori turistice ascunde Banatul de Munte.

Deorece lucrurile mărețe nu se fac niciodată de unul singur, vă invit să îmi spuneți dumneavoastră locul favorit din Caraș-Severin și nu numai.

Vă încurajez să îmi trimiteți și fotografii…pentru ca la finalul clipului să avem cu toții o contribuție.

Voi reveni cu detalii pe parcurs“.

Salutăm inițiativa senatorului Ion Marcel Vela și considerăm că este de bun augur ca oamenii care s-au bucurat în peregrinările lor de frumusețile acestei mirifice zone a Banatului de Munte și care au reușit prin carierele lor să devină modele la nivel național și chiar internațional, să nu uite nicio clipă de obârșie, de vatra satului, de copilăria din Banatul de Munte și să promoveze aceste locuri minunate, binecuvântate de Dumnezeu.

Sergiu TABAN

Publicul reșițean, dar nu numai, este invitat la Muzeul Banatului Montan din Reșița pentru a lua parte la evenimentul internațional Noaptea Muzeelor 2021 care va avea loc sâmbăta, 12 iunie 2021, între orele 17:00 – 00:30 (intrarea ultimului vizitator).

Alături de expoziția permanentă dedicată istoriei industriale a Banatului, alte patru expoziții cu impact deosebit stau la dispoziția publicului:

• Tradiţie şi folclor românesc în Banat
• Picturi cu vârf și îndesat – expoziția artistului plastic Dumitru Gorzo
• Spații fluente. Hărţi ale spaţiului dunărean 1650-1800
• Reșița 250 ani de tradiție industrială.

Asociaţia Euroland Banat se alătură şi în acest an evenimentului. Alături de de la Muzeul Banatului Montan, Muzeul Cineastului Amator, Muzeul Comunității Evreilor din Reșița, Centrul Universitar UBB, Salonul de fotografie industrială (situat Vila/Biblioteca CSR de lângă Casa Judeţeană de Pensii) voluntarii Euroland Banat şi ai Asociaţiei Voluntariatul pentru Toţi vor asigura tururi ghidate la Muzeul Locomotivelor cu Abur Reşiţa şi suport pentru vizitele de la Sinagogă (aflată între Universalul Vechi şi Colegiul Naţional Diaconovici-Tietz).

Anul acesta, organizatorii evenimentului vă invită la un concurs inedit!

„Ce trebuie să faceţi? Ridicaţi buletinul de vizitare fie de la Muzeul Banatului Montan, fie de la Salonul de fotografie industrială (număr limitat)

- Vizitaţi toate locațiile din circuitul de Noaptea Muzeelor Reșița – 2021

- Ștampilaţi buletinul în fiecare locație ( întrebaţi persoanele responsabile în fiecare locație)

- Când aveţi toate ștampilele pe buletinul de vizitare, lăsaţi-l fie la Muzeul Banatului Montan Reșița, fie la Salonul de fotografie industrială (nu uitaţi să treceţi numele, telefonul sau o adresă de email la care vă putem contacta).

Muzeul Cineastului Amator oferă 3 tricouri aniversare imprimate de Atelier Francois.

De asemenea, puteți câștiga una dintre cele 10 invitații de a vizita gratuit una din viitoarele expoziții organizate de Muzeul Banatului Montan Reșița”, explică președintele Euroland Banat, Andrei Szabo.

Lista locațiilor și orarul de vizitare:

– Salonul de Fotografie Industrială – 17:00-21:00 (Strada Traian Lalescu nr. 27)

– Sinagoga din Reșița – 17:00-21:30 (Strada Mihai Viteazu nr.8). Organizatori:  Comunitatea Evreilor Reșița și Asociația Euroland Banat.

Muzeul Cineastului Amator – 18:30-23:30 (Centrul Universitar UBB Reșița, Piaţa Traian Vuia nr. 1-4)

– Muzeul de Locomotive cu Abur Reșița – 16:00-20:30 (Calea Timișoarei, zona Triaj) – tur ghidat realizat de Asociația Euroland Banat.

– Muzeul Banatului Montan Reșița – 17:00-00:30 (Bd. Republicii nr. 10)

Organizatorii invită reşiţenii şi pe toţi cei dornici de o experienţă deosebită să facă o plimbare culturală la obiectivele deja menţionate.

Evenimentul şi vizitele se vor desfăşura cu respectarea regulilor stabilite de autorităţi şi a prevederilor legale privitoare la măsurile necesare combaterii pandemiei de COVID19.

Lorena POENARU

Poziția de coordonator de proiect este disponibilă în cadrul Fundației Comunitare Banatul Montan prin  programul Activism Civic în practică, o inițiativă ce oferă sprijin pentru cetățenii activi în susținerea unor servicii publice eficiente și transparente la nivel local.

„Știm, am cam fost pe mute în ultima vreme. Dar suntem încă aici, nu am plecat niciunde. Începutul de an e pentru noi o perioadă în care trebuie să ne gândim la ce urmează, să facem planuri, să hotărâm ce drumuri ar fi bine să urmăm, cu ce nevoi putem ajuta comunitatea, ce putem face acum, ce lăsăm pentru mai încolo.

Ne-am tot gândit. Și dintr-un gând în altul am ajuns la concluzia că avem nevoie de întăriri așa că am deschis aplicațiile pentru un job part-time de Coordonator de proiecte. Se poate aplica până pe 22 februarie, inclusiv. Dacă sunteți interesați sau știți pe cineva care ar putea fi, dați de veste!”, spun cei din echipa FCBM.

Toate detaliile se regăsesc accesând acest link:  https://fundatiacomunitarabanatulmontan.ro/cariere/

„Căutăm o persoană responsabilă, integră, cu atitudine proactivă, bine organizată, atentă la detalii, cu bune abilităţi de comunicare şi prezentare, capabilă să lucreze atât în echipă, cât şi individual”, mai spun coordonatorii fundației.

Fundația Comunitară Banatul Montan este o organizație independentă, apolitică, transparentă și sustenabilă ce vine în întâmpinarea nevoilor comunității din zona Banatului Montan. Obiectivul FCBM este acela de a mobiliza resurse din interiorul comunității pentru a susține cauze care răspund nevoilor identificate și care pot produce schimbări pozitive pentru comunitatea locală.

Lorena POENARU

Istoria unei comunități se identifică adesea cu parcursul membrilor săi. Pentru istoria Reșiței, și pentru aceea a județului Caraș-Severin, studiile și cărțile profesorului dr. Rudolf Graf concură la creionarea și înțelegerea istoriei comunității reșițene, dar și a întregii regiuni a Banatului Montan.

În anul jubiliar Reșița 250, avem oportunitatea de a lectura în limba română o carte ce integrează transformările bănățene în marea metamorfoză pe care o suferă Imperiul Habsburgic în secolul revoluției industriale, în secolul națiunilor. Este o traducere mai mult decât binevenită nu numai pentru specialiștii istorici interesați ci mai ales pentru cititorul interesat să înțeleagă evoluția orașului nostru în contextul mai larg, economic, politic, demografic și al dezbaterii ideilor din Europa secolului al XIX-lea.

Acest prim volum, Monarhia habsburgică (1848-1918), face parte dintr-o serie editată de Alois Brusatti, Adam Wandruszka și Peter Urbanitsch sub egida  Comisiei pentru Istoria Monarhiei Austro-Ungare din cadrul Academiei de Științe din Austria. Ideea editării în limba română a volumelor din această serie aparține profesorului Rudolf Gräf care, de altfel, coordonează și îngrijește ediția. Munca de traducere a unei astfel de lucrări nu este una facilă, pentru că alăturat cunoștințelor de limbă este necesară o calibrare a inadvertențelor lingvistice și o cunoaștere temeinică a fenomenului istoric, a terminologiei adoptate în istoriografie.Din volumul inițial, editat în 1973, editorii români au selectat texte privitoare la trei domenii esențiale ale vieții unui stat: Dezvoltarea economică, Administrația și sistemul juridic și Forța armată. Incursiunea bine condusă de către autori, extrem de documentată, pornind de la informația documentară, statistici și indicatori economici, legislația epocii și conexiunile instituționale, face din această carte o lectură necesară.

Analiza istorică a fost realizată în cadrul volumului în limba germană de către șapte autori, nume de referință în domeniu, din Austria, Ungaria, Polonia: Nachum Th. Gross, Herbert Matis, Josef Wysocki, Robert Kann, Bela Sarlos, Johann Cristoph Allmayer-Beck și Tibor Papp. Recunoașterea existenței dar și a rolului major a grupurilor de interese în cadrul economiei Imperiului Habsburgic, evidențierea concurenței dintre Imperiul German și cel Austro-Ungar dar și recunoașterea deficiențelor acestuia din urmă, sunt coordonate care dau obiectivitatea cu care au privit autorii această ultimă perioadă din existența Imperiului Austro-Ungar. Identificarea și analiza problemelor economice cu care s-a confruntat Monarhia, dintre care poate cea mai importantă fiind echilibrarea diferențelor de dezvoltare, imposibilitatea balansării diferențelor  economice  în acest secol al revoluției industriale dintre regiunile Imperiului, au evidențiat o concluzie clară: până la finalul Marelui Război, în 1918, Monarhia Austro-Ungară a fost o țară industrială „în curs de dezvoltare”.

Conceptul de „stat supranațional” argumentat de Robert Kann aduce în dezbatere principiile care au stat la baza guvernării Monarhiei Habsburgice în ultimele sale decenii de existență. Studiul lui Robert Kann coroborat cu cel al lui Bela Sarlos despre sistemul juridic al Ungariei în acești 70 de ani pot „construi” în gândirea cititorului imaginea veridică a raporturilor dintre cele două componente ale Monarhiei. Nu în ultimul rând abordarea asupra istoriei armatei regale ungare este una specială prin exemplele oferite de autorul Tibor Papp și prin surprinderea momentelor cheie atât din punct de vedere logistic, precum producția în masă a armelor, cât și din punct de vedere al instrucției trupelor după pierderea campaniei din Italia din 1859 sau schimbarea modului de  împărțire a trupelor.

Prin detaliile surprinse de autori și prin analiza obiectivă asupra evoluției a trei domenii de importanță vitală a Monarhiei Habsburgice, volumul de față se poate constitui pentru cititor în „bornă” de lectură și poate schimba percepția asupra istoriei marelui imperiu.

– prezentare realizată de Livia Magina, cercetător științific la Muzeul Banatului Montan din Reșița.

Lorena POENARU

Există 3 locuri unde se poate schia în Banatul Montan: Muntele Semenic, Muntele Mic și Gărâna. Pentru cei care își propun weekenduri pe munte, administratorii paginii „Banatul Montan” informează informații despre cât ar costa o zi pe pârtie cu skipassul.

MUNTELE MIC:

1. telescaun Valsanu + teleski Nordica (9:00-16:30 / 17:30-20:30)

– 140 lei adult, 90 lei copii pe zi

– 90 lei adult, 70 lei pentru 4 ore

– 50 lei nocturna

2. teleski Borlova 1 + Borlova 2 + Felix + telescaun Isai (9:00 -17:00 / 17:30-21:00)

– 120 lei adult, 80 lei copii pe zi

– 65 lei adult după ora 14

3. doar Borlova 1/ Borlova 2

– 90 adult, 70 lei copii pe zi

SEMENIC (9:00-17:00):

– 80 lei adult, 60 lei copii pe zi (vineri, sâmbătă, duminică),

– 60 lei adult, 40 lei copii pe zi (luni, marți, miercuri, joi)

– 60 lei adult după ora 13 (vineri, sâmbătă, duminică),

– 40 lei adult după ora 13 (luni, marți, miercuri, joi)

GĂRÂNA (9-17) (funcționează doar sâmbăta și duminica)

– 60 lei adult, 40 copii pe zi

4- 0 lei adult, 25 copii pentru 4 ore, după ora 13:00

Toți administratorii de pârtie oferă și posibilitatea cumpărării de urcări individuale, mai informează „Banatul Montan”.

foto: facebook Banatul Montan

Lorena POENARU

Via Transilvanica – proiectul asociației Tășuleasa Social, inițiat în anul 2018, urmărește marcarea și amenajarea unui traseu turistic și de pelerinaj de peste 1.000 km. Acesta străbate 10 județe – Mehedinți, Caraș-Severin, Hunedoara, Alba, Sibiu, Brașov, Harghita, Mureș, Bistrița-Năsăud și Suceava. Pornește de la Putna, în Bucovina, străbate Transilvania și se încheie la Drobeta Turnu-Severin.

Scopul proiectului este de a pune în valoare bogățiile culturale, etnice, istorice și naturale ale României, cu reflectare atât în comunitățile locale, cât și cu ecou internațional. Fiind un traseu public, este destinat tuturor iubitorilor de drumeție, natură și sport, care vor putea să îl străbată la pas, cu bicicleta ori călare.

Odată cu inaugurarea noilor tronsoane a fost lansată și aplicația pentru mobil Via Transilvanica. Aceasta este disponibilă pentru descărcare gratuită în AppStore și PlayStore, cu versiuni pentru Android, respectiv iOS.

Drumul urmează să fie marcat cu elemente de identificare specifice, din materiale durabile, care să permită orientarea călătorului pe parcurs. Traseul este marcat în culorile specifice: portocaliu și alb (săgeată portocalie pentru direcția Drobeta Turnu‑Severin și albă pentru direcția Putna). Marcajul specific este un T portocaliu, într‑un cerc de aceeași culoare, pe un fundal alb. Trecerile de drumeți (pietoni) vor fi semnalizate cu tăblițe specifice, la fel ca avertismentele întâlnite pe traseu. La fiecare kilometru, o bornă kilometrică din andezit, cu logoul VT și o sculptură (realizate de sculptori studenți) va arăta kilometrul la care se află călătorul. Proiectul include și un ghid turistic detaliat pentru cei care vor să parcurgă traseul.

Imagini rare cu animalele din Banatului Montan, surprinse cu ajutorul unor camere de supraveghere instalate în pădurile și munții din zonă au început să fie făcute publice în ultimii ani de diverse instituții sau asociații. Iubitorii de natură au fost răsfățați cu poze sau filmări cu căprioare, mistreți, zimbri, cerbi, râși, bursuci, șacali sau chiar cai sălbatici. Asociaţia Wild Caraş-Severin a prezentat săptămâna această o nouă filmare în care poate fi admirat un mistreț alb, un exemplar întâlnit foarte rar în zonă.

„În natură surprizele nu întârzie să apară. Zilele trecute am surprins pe o filmare un mistreț alb (albinos). Se pare că e un fenomen destul de rar întâlnit la noi. Este al doilea caz pe care noi îl întâlnim în județ.

Se pare că vecinii noștri maghiari se confruntă mai des cu acest fenomen. În zonele din vestul și nord-vestul țării se vorbește deja de o migrație a acestora din Ungaria. Cazuri similare au fost semnalate și în județul Vrancea, de o asociație care monitorizează fauna din zonă”, precizează cei de la Wild Caraş-Severin.

Conform specialiștilor, astfel de exemplare ar putea fi rezultatul unui defect genetic sau a unei hibridări între porcul domestic şi cel mistreţ.

Citește și INEDIT! Căprior surprins de camere în Munții Banatului! Imagini superbe, făcute publice de Asociația Wild Caraș-Severin!

Karina TINCUL

Una din nenumăratele destinații de poveste de pe meleagurile bănățene este Lacul Dracului. Situat pe Cheile Nerei, la aproximativ 6 km de la intrarea dinspre Șopotu Nou, lacul are o culoare albastru-verzui, care poate varia însă în funcție de culoarea cerului care este oglindit în apă. Localnicii spun că lacul nu are fund și că mulți din cei care s-au aventurat să facă baie în apele acestuia nu s-au mai întors. Lacul Dracului  are o formă ovoidală (35×18 m) şi este cunoscut ca fiind cel mai mare lac carstic din țară, cu o suprafaţă de 700 m2.

„Deşi se spune că adâncimea lui este de 9,3 m, localnicii povestesc că «lacul n-are fund», fiind format prin prăbuşirea tavanului peşterii alăturate şi mereu alimentat cu apa Nerei prin fisurile carstice.

În anul 1981, speologii scafandri C. Lascu şi C. Vântu au descoperit pe fundul lacului o galerie care pătrundea în masivul calcaros. Culoarul înecat are o lungime de 25 m, pentru ca apoi să pătrundă într-o splendidă sală, unde calcarul alb şi spălat alternează cu straturile negre de silex, cu forme de viaţă posibile numai în mediul subacvatic. Este un ochi de apă cu o frumuseţe plină de mister, care intră într-o pâlnie de piatră şi cu boltă de stâncă deasupra. Ochiul de apă limpede îşi schimbă mereu culoarea de la margine până în centru pâlniei, de la reflexele verzi-albăstrui la bleumarin închis, în funcţie de seninătatea cerului.

Priveliştea pe care o oferă lacul este impresionantă, iar turiştii pot privi în linişte cum peştii înoată vioi în această minune a naturii cu valoare de unicat”, povestesc realizatorii ghidului Banatul Montan.

Citește și Descoperă Banatul Montan! Buhui, lacul sub formă de vultur, o destinație de neratat din Munții Aninei

Legenda Diavolului păcălit de cioban!

Și de numele acestui lac se leagă o legendă. Se spune că însuși dracul s-a aruncat în lac după ce a pierdut un pariu cu un păstor și de aici i-a rămas și numele.

Se spune ca în timp ce un cioban bătrân își plimba turma de animale lângă apele Nerei, în apropiere de Poiana Meliugului, i-a apărut în cale dracul deghizat într-un omuleț. Dracul l-a provocat pe cioban să-i prăjească un pește fără să îl îndoaie. Viclean, bătrânul a acceptat, dar i-a cerut omulețului să prăjească la rândul său un cap de țap, fără ca acesta să își arate dinții. Ciobanul a tras peștele în țeapă de la coadă la cap, l-a ținut deasupra focului și a reușit să-l prăjească fără ca acesta să se îndoaie. La rândul său, omulețul a legat botul țapului cu funie de tei, însă aceasta a ars și, prăjindu-se, țapul și-a arătat dinții. Furios că a fost păcălit de cioban, omulețul s-a aruncat în apa lacului, iar bătrânul și-a dat seama că acesta era însuși Diavolul. De atunci lacul poartă acest nume.

foto copertă: planiada.ro

Citește și Descoperă Banatul Montan! Cinci cascade din Caraș-Severin, pe care le putem vedea într-o singură zi

Citește și Descoperă Banatul Montan pe două roți! Zonele cele mai apreciate și căutate de iubitorii de cicloturism

Karina TINCUL

Situat la aproximativ cinci kilometri de orașul Anina, lacul Buhui, este o destinație de neratat pentru cei care vizitează județul Caraș-Severin sau de ce nu, pentru cărășenii care își doresc câteva ore sau zile de relaxare în mijlocul naturii. Indiferent de anotimp, unul din cele mai frumoase lacuri din România, situat în Munții Aninei, are ceva de oferit pentru cei care iubesc natura și doresc să o observe în toată splendoarea ei.

„Lacul Buhui este primul lac de acumulare din România construit pe calcare. Situat la o altitudine de 640 m, la 6 km de oraşul Anina, lacul Buhui a fost amenajat încă din 1884 ca un mic lac subteran prin bararea cursului râului Buhui la ieşirea din peştera Buhui. Apoi, în anii 1907 şi 1908, în amonte de lacul subteran s-a construit actualul baraj, lung de 60 m şi lat de 4 m. Lacul Buhui, sub formă de vultur, are lungimea de 1 km şi se întinde pe o suprafaţă de aproape 10 ha, având o adâncime maximă de 7 m. El este înconjurat de o frumoasă pădure de brad în amestec cu fag, fiind un loc unde natura s-a întrecut pe sine în frumuseţe”, povestesc realizatorii ghidului Banatul Montan.

Conform Centrului Național de Informare și Promovare Turistică Anina, lacul Buhui ar fi chiar mai adânc de atât, putând atinge chiar și o adâncime de 27 de metri. Apa strânsă de de baraj serveşte pentru alimentarea localității Anina. Pentru excursionişti, lacul Buhui oferă o romantică priveliște, pitorească şi fermecătoare, brazii de pe marginea lacului oglindindu-se perfect în apă, unde par ca fiind răsturnaţi spre fundul albiei. În zona lacului se întâlnesc peisaje deosebite în orice anotimp, dar mai cu seama iarna când oglinda apei îngheață parțial sau chiar în întregime. Și bineînțeles cei care ajung în zonă, nu trebuie să rateze peștera Buhui sau lacul Mărghitaș.

Iar pentru amatorii de povești, se pare că lacul Buhui ar fi fost una din una dintre destinaţiile preferate ale regelui Ferdinand I al României, care a venit pentru prima dată în zona în anul 1926 pentru a vizita mina din Anina și a rămas fermecat de frumusețea lacului din Munții Aninei, loc vizitat de atunci de mii și mii de turiști.

foto copertă: Munții Carpați

Karina TINCUL

Timpul petrecut în mijlocul naturii are numeroase beneficii asupra sănătății, este un lucru cunoscut. Nimic nu ne ajută mai mult să ne încărcăm bateriile și să ne revenim după oboseala și stresul cotidian, ca o ieșire în aer liber. Iar la acest capitolul, Banatul Montan este cu adevărat binecuvântat și nu duce lipsă de locuri pe care să le vizităm și în mijlocul cărora să ne revenim după o săptămână de muncă. Există câte ceva pentru fiecare, de la cei care preferă să fie activi, să facă o excursie pe cărări de munte sau o plimbare prin pădure, până la cei care iubesc să se relaxe pe marginea unei apei, la un picnic sau grătar. Iar cei cărora le place o plimbare cu bicicleta au la dispoziție nenumărate variante și trasee, de la cele ușoare și accesibile pentru întreaga familie, până la cele mai grele, potrivite pentru cei care au puțină condiție fizică.

Conform realizatorilor ghidului Banatul Montan, cele mai apreciate și căutate cinci zone din Caraș-Severin pentru mountainbike, unde atât începătorii, cât și avansații pot găsi un traseu pe placul lor, sunt:

• Zona Văliug – Semenic – Gărâna – Brebu Nou
• Zona Gârnic – Ravenska – Bigăr – Eibenthal
• Zona Sasca Montană
• Zona Poiana Mărului
• Zona Reșița

„Pentru fiecare zonă, poți avea un ghid de mountainbike, ce să îți facă un traseu perfect. Cei de la Romountainbike (Cătălin Gavrilă) fac așa ceva și oferă și biciclete de închiriat. Sau, poți să iei hărțile de cicloturism ale zonei și să mergi pe cont propriu: goo.gl/Q6psx7. Există și o aplicație web a zonei https://app.banatul-montan.ro/ , unde găsești mai multe trasee de cicloturism”, recomandă autorii ghidului, care vorbesc și despre fiecare din cele cinci zone în parte:

Zona Văliug – Semenic – Gărâna – Brebu Nou este favorita pasionaților și oferă cele mai multe trasee. Sunt zeci de drumuri forestiere și poteci ce leagă cele patru localități.

Zona Gârnic – Ravenska – Bigăr – Eibenthal este zona satelor de pemi din Banatul Montan, cu o frumoasă tradiție și cu multe peisaje ce îți taie răsuflarea. Satele au mai multe drumuri de căruță, numai bune pentru mountainbike, dar și poteci ce coboară până la Dunăre.

Zona Sasca este poate cea mai ușoară zona de mountainbike din Banatul Montan, deorece traseele nu urcă la altitudini foarte mari. Sunt recomandate traseele spre Cetatea Beiului, Lacul Ochiul Bei, Cascadele Beușnita, Cascada Șusara, dar și o vizită la satul Cărbunari.

Citește și Descoperă Banatul Montan! Cinci cascade din Caraș-Severin, pe care le putem vedea într-o singură zi

Zona Poiana Mărului este cea mai dificila zona de mountainbike din Banatul Montan, deoarece localitatea este înconjurată de Munții Țarcu, ce au o altitudine de peste 2000m. Aproape toate traseele includ porțiuni serioase de push-bike. Totuși, 3 trasee (Valea Șucului, Valea Bistra Mărului și traseul din jurul lacului) sunt mai ușoare și necesita doar o condiție fizica medie.

Zona Reșița a devenit foarte apreciată pentru mountainbike, după ce asociația Bike Attack Reșița a realizat 8 poteci în jurul orașului pentru Cupa Națională de Enduro. Ca alternativă, pentru cei ce sunt la început, cei de la ghidul Banatului Montan recomandă o plimbare până la lacul Secu sau până la Peștera Comarnic, pe ruta ce trece prin satul Iabalcea.

foto: Bike Attack Reșița

 Citește și Descoperă Banatul Montan! Vizitează cea mai frumoasă vale din România, unde se respiră un aer la fel de pur ca cel din Alpii elveţieni

Karina TINCUL