Fostul ministru al afacerilor interne, senatorul liberal Ion Marcel Vela nu pierde niciun moment atunci când vine vorba de promovarea pitorescului ce abundă județul Caraș-Severin. Despre frumusețile naturale ale Banatului de Munte, Vela a postat în nenumărate rânduri o serie de imagini, descrise în cuvinte alese, fiind cu siguranță unul din promotorii turismului din această zonă a României.

De la zona gugulanilor din Armeniș de unde s-a ridicat la vârful politicii, la Clisura Dunării, Cheile Nerei, muntele Mic sau Semenic, la Ochiul Beiului, Ion Marcel Vela încearcă să folosească notorietatea de care beneficiază pentru promovarea locurilor pitorești de care se bucură Caraș-Severin-ul. În cea mai recentă postare pe această temă, senatorul Vela a ținut să le transmită celor ce îi sunt urmăritori pe pagina de socializare despre proiectul său personal legat de realizarea unui videoclip de promovare realizat pe plaiurile pe care le intitulează generic „acasă“:

„Dragi prieteni,

Se vorbește mult despre turism zilele acestea, despre destinații de vacanță, locuri frumoase din România sau din afara granițelor, despre oferte avantajoase și pliante seducătoare.

Pentru că Dumnezeu a binecuvântat România cu locuri minunate, trebuie să le lăudam și noi pretutindeni, iar cei ce se întorc din orice destinație externă, să poată pune cărămizi pentru mai bine.

Aici, acasă!

Mi-am propus ca în perioada următoare să realizez un clip de promovare al județului Caraș-Severin, un fel de Elveție a României, pentru că mi-am dat seama că foarte mulți români, dar și cetățeni străini, nu au ajuns aici niciodată și nici nu știu ce comori turistice ascunde Banatul de Munte.

Deorece lucrurile mărețe nu se fac niciodată de unul singur, vă invit să îmi spuneți dumneavoastră locul favorit din Caraș-Severin și nu numai.

Vă încurajez să îmi trimiteți și fotografii…pentru ca la finalul clipului să avem cu toții o contribuție.

Voi reveni cu detalii pe parcurs“.

Salutăm inițiativa senatorului Ion Marcel Vela și considerăm că este de bun augur ca oamenii care s-au bucurat în peregrinările lor de frumusețile acestei mirifice zone a Banatului de Munte și care au reușit prin carierele lor să devină modele la nivel național și chiar internațional, să nu uite nicio clipă de obârșie, de vatra satului, de copilăria din Banatul de Munte și să promoveze aceste locuri minunate, binecuvântate de Dumnezeu.

Sergiu TABAN

Mai bine de 160 de copii și tineri cu vârste între 6 și 18 ani din 8 localități rurale au beneficiat de taberele în comunitate organizate în prima săptămână de implementare a programului educațional „Împreună pentru copiii noștri”.

Povestea celei mai frumoase veri a început cu primele două tabere, organizate în perioada 26-30 iunie, la care au participat aproximativ 115 copii, desfășurate în localitățile Ticvaniu Mare, Grădinari și Greoni, de pe Valea Carașului.

Alte două tabere au debutat în această săptămână și sunt în curs de desfășurarea la Teregova și Răcășdia, acestea reunind aproximativ 50 de copii de pe raza acestor parohii.

Astfel, data de 30 iunie a marcat organizarea primelor două festivități de premiere, în cadrul cărora toți copiii participanți au primit premii, constând în diplome și cărți, din partea Episcopiei Caransebeșului.

Premiile au fost împărțite de către coordonatorii echipei de voluntari de la ATOR Banatul de Munte, tinerii frumoși și neobosiți care au asigurat desfășurarea activităților pe parcursul celor cinci zile.

Dacă tabăra de la Grădinari a reunit a reunit aproximativ 70 de copii din cele două sate componente (Grădinari și Greoni), cea din inima satului  Ticvaniu Mare a reunit a adus laolaltă 45 de copii din cele patru sate componente ale comunei: Ticvaniu Mare, Secășeni, Ticvaniu Mic și Cârnecea.

„Am avut cantonați peste 40 de tineri voluntari în zona Văii Carașului la aceste prime două tabere, dat fiind numărul mare de copii participanți (peste 110 copii) dintr-o arie geografică destul de compactă – e vorba de 6 sate din comunele Grădinari și Ticvaniu Mare. Au fost cinci zile extrem de solicitante și intense pentru noi, dar credem că efortul voluntarilor noștri a meritat, deoarece un număr mare de copii din această zonă a participat în premieră la activități educaționale și catehetice de o asemenea anvergură, organizate de către Biserică.

Merită, de asemenea, remarcată implicarea foarte bună a partenerilor locali – este vorba de cadre didactice și de reprezentanți ai primăriilor, care au primit cu mult interes programul nostru și au solicitat continuarea sa chiar și după începerea anului școlar 2021-2022”, a subliniat părintele Mihai Ciucur, coordonatorul proiectului „Împreună pentru copiii noștri”.

Următoarele două tabere au debutat: joi 1 iulie la Răcășdia, unde participă 24 de copii din localitate și vineri 3 iulie la Teregova, tabără care reunește 26 de copii și tineri. Activitățile din cadrul acestor tabere sunt desfășurate cu ajutorul unei rețele de aproximativ 25 de voluntari, membri ai Asociației Tinerilor Ortodocși din Banatul de Munte care își sacrifică vacanța pentru a aduce multe zâmbete pe fețele copiilor din satele cărășene, mulți dintre copiii beneficiari luând contact pentru prima dată cu o tabără.

Activitățile la care participă copiii în cadrul programului de tabere intitulat generic „TDIS” sunt structurate pe trei direcții importante, astfel: ateliere de educație pentru viață, dezvoltare personală, lucru în echipă și comunicare (organizate în context non-formal), activități cu caracter duhovnicesc (care includ: participarea la Sfânta Liturghie și rugăciunile de dimineață și de seară, precum și cateheze tematice) și, desigur, activități cu caracter ludic (jocuri, concursuri, seri tematice cultural-artistice și de divertisment).

Și în acest an, în toate taberele, sunt organizate ateliere pentru părinți, în cadrul cărora sunt discutate probleme de interes despre gestionarea provocărilor tot mai mari care apar în relația părinte-copil, dar și despre pericolele care apar la copii, tot mai frecvent și la vârste tot mai fragede.

În total, începând cu data de 26 iunie 2021 și până în prezent, peste 160 de copii și tineri proveniți din 8 localități rurale au participat sau participă la activitățile propuse de programul „Tabăra din Inima Satului”, program derulat de Departamentul de Tineret al Episcopiei Caransebeșului, alături de ATOR Banatul de Munte și Asociația Învățătorilor Caraș-Severineni. Până acum, în primele patru tabere au participat peste 60 formatori și voluntari de la ATOR Banatul de Munte, cei care susțin activitățile din tabere pe baza unui concept special de tabere – conceptul TDIS – implementat pentru al treilea an consecutiv în eparhia Caransebeșului.

Astăzi se încheie tabăra de la Răcășdia, iar mâine cea de la Teregova, urmând ca în data de 7 iulie să se deschidă tabăra din comuna Mehadia și în 12 iulie cea din comuna Sasca Montană.

Lorena POENARU

Banatul de Munte poate deveni destinația anului 2021 pentru români, zona fiind inclusă într-o campanie demarată la nivel național prin care se dorește alegerea celei mai frumoase și interesante destinații turistice din România. Pentru ca Banatul Montan, locul care ar trebui descoperit și redescoperit de români datorită unui buchet extraordinar de destinații care sunt adevărate minuni ale naturii, să beneficieze însă de atenția pe care o merită este nevoie de sprijinul cărășenilor și al bănățenilor în general, care sunt îndemnați să voteze în cadrul campaniei derulate online.

„Banatul de Munte are șansa să primească atenția mediatică pe care o merită. Pentru asta este nevoie ca toți cei ce iubim aceste locuri să ne unim forțele și să votăm pentru ca acest fabulos ținut, unde natura a fost atât de darnică cu pământenii, să poată deveni destinația anului 2021.

Spectaculosul nostru Banat de Munte este locul care ar trebui descoperit și redescoperit de toți românii datorită unui buchet extraordinar de destinații care sunt adevărate minuni ale naturii. Campania demarată de o televiziune națională și zece din cele mai importante bloguri de turism din România este oportunitatea prin care toată țara să cunoască adevăratul potențial al acestor locuri.

Accesează linkul https://www.destinatiaanului.ro/ și votează Banatul Montan, pentru că sub această sintagmă se regăsesc toate destinațiile pe care noi cărășenii le îndrăgim și cu care ne mândrim atât de mult!”, transmite primarul municipiului Reșița, Ioan Popa.

Reprezentanții Primăriei Reșița amintesc și câteva din motivele pentru care Banatul Montan merită această nominalizare:

Banatul Montan e locul cu cea mai veche cale ferată montană din România – Calea ferată Oraviţa – Anina – dată în funcțiune la 15 decembrie 1863. Denumită şi Semeringul bănăţean, ea este cea mai frumoasă şi spectaculoasă linie ferată de munte din sud-estul Europei.

Este locul unde Clisura Dunării este cel mai lung și mai spectaculos defileu al fluviului care traversează Europa, cu obiective de unii încă nedescoperite: Stânca Babacaia, Microdelta Nerei – cea mai nouă deltă din Europa, Ostrovul Dunării, Morile de apă cu ciutură și butoni din Sicheviţa, Muzeul sătesc Ion Dragomir din Gornea, Piatra Trescovăţ, Cataracta Greben, satele tradiţionale cehe şi sârbe şi satul lacustru din Berzasca, Cazanele Dunării, Tabula Traiana, cetăţi dacice şi medievale, castre romane, cea mai înaltă statuie în stâncă din Europa – Statuia lui Decebal (40,45 m), Peştera Ponicova, Peştera Veterani şi Mănăstirea Mraconia – cu o asemănare atât de izbitoare cu mănăstirile de pe Muntele Athos.

Cheile Nerei din Parcul Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa sunt cele mai lungi chei din România (22 km) şi cele mai spectaculoase din Banat. De la Șopotu Nou la Sasca Montană, pe cele trei trasee turistice principale, se pot vizita: Lacul Dracului, Izbucul Iordanului, şi cascadele Beuşniţei, Cascada La Văioagă, Cascada Şuşara, cele 7 Tunele şi Sfinxul Nerei.

Dar în Banatul Montan mai sunt și alte locuri extraordinare. Lacul Ochiul Beiului, care nu îngheață niciodată, format de confluența Beuşniţei cu pârâul Beiul Sec. Apa cu nuanțe albastru-verzui lasă să se vadă fundul stâncos din care ţâșnesc firicele de apă care împing cu putere în sus particule fine de nisip, care urcă și coboară mereu, ca într-un dans fermecat.

Cascada Bigăr, considerată de americani „cea mai frumoasă cascadă din lume”, creată de un râu subteran, prin forma ei de „rochie de mireasă” a Zânei Munţilor Banatului. Denumirea cascadei vine de la cuvântul în grai bănățean „bigăr” care înseamnă izbuc – un izvor puternic de apă ieșit din pământul de sub muntele calcaros.

Zona turistică Băile Herculane este „emblema” turismului din Banat și zona cea mai cunoscută atât prin stațiunea balneoclimaterică Băile Herculane cu renume european, cât și prin Parcul Național Domogled – Valea Cernei. Aerul puternic ionizat negativ (între 2000 şi 6400 de ioni negativi pe cmp), generat de cele 20 de izvoare termominerale, de cascadele Cernei, dar mai ales de pădurea de fag, de pin negru și vegetația de ferigă din zonă.

Morile de apă cu ciutură de la Rudăria (Eftimie Murgu) reprezintă o rezervație mulinologică unică în Europa. Atracția turistică principală este salba de 22 mori de apă cu ciutură care se întinde pe 3 km de-a lungul râului. Este un loc în timp fără timp. Fiecare moară are un nume și este protejată de o stâncă. Ele sunt botezate fie după numele „fondatorului” (Roșoanea, Viloanea, Trăiloanea), fie după numele locului (Moara de la tunel, Îndărătnica dintre râuri).

Teatrul Vechi Mihai Eminescu din Oraviţa (1817), cel mai vechi teatru din România și o copie fidelă a „Burgtheater” din Viena.

Muzeul în aer liber de locomotive cu abur din Reşiţa (1972), unic în sud-estul Europei prin cele 16 locomotive expuse în aer liber sub forma de piramidă (1-2-4-9). Unicitatea lui este dată de faptul că aproape toate exponatele sunt fabricate în Reşiţa, locul unde este şi muzeul. Din cele 16 locomotive prezente în muzeu, 13 locomotive au fost realizate în uzinele reșițene. La Reșița, între anii 1872 și 1964, timp de 92 ani, s-au fabricat 1461 de locomotive cu abur. Vedeta expoziției este locomotiva Resicza (nr. 2) construită în anul 1872 după modelul denumit Szekul (nr.1) adus de la Viena.

Karina TINCUL

Consiliul Județean Caraș-Severin, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin, Consiliul Județean Timiș și Centrul de Cultură și Artă Timiș în colaborare cu Asociația „Pentru Vorbirea Bănățană“ (președinte Vasile Linția) și Asociaţia Culturală „Lunca Pogănişului“ (președinte Daniela Crainic) organizează în data de 27 mai 2021, ora 15:30 Simpozionul on line „Laleaua Pestriţă“. Acţiunea face parte din proiectul de promovare şi conservare a culturii urbane şi rurale din Banatul de Munte.

Manifestarea se va desfășura pe Google Meet.

Sunt invitaţi să participe reprezentanţi ai Consiliilor Judeţene Caraş-Severin şi Timiş,  personalităţi culturale implicate de-a lungul timpului în acest demers, reprezentanţi ai unor ONG-uri,  precum şi specialişti care au ca obiectiv promovarea patrimoniului natural şi cultural.

Lorena POENARU

Pentru că demnitatea umană a victimelor pandemiei de Covid-19 trebuie în continuare recunoscută, în ciuda măsurilor dure, dar justificate din punct de vedere al siguranței sanitare, Asociația Tinerilor Ortodocși din Banatul de Munte propune instituirea zilei de 8 aprilie ca Zi Comemorativă a Respectării Demnității Umane a Victimelor Pandemiei de Covid-19.

Cum a fost aleasă această zi și de ce este important ca o zi din an să devină prilej de aducere aminte și prețuire a demnității umane celor care au plecat dintre noi în acest mod tragic, explică reprezentații ATOR  Banatul de Munte într-un comunicat de presă.

„Învățătura de credință a Bisericii Creștine, de orice confesiune, recunoaște importanța inegalabilă a conceptului de demnitate umană. Demnitatea umană, credem noi, este recunoașterea realității că toate persoanele – și fiecare în parte – dețin o valoare specială, intrinsecă, strâns legată de natura lor umană. Pentru simplul fapt că cineva este om, acest lucru îi conferă această demnitate aparte, care izvorăște din credința că noi toți am fost creați „după chipul și asemănarea lui Dumnezeu” (Geneza, 1:26-27). Pentru veacuri, acest concept de demnitate umană a fost în special promovat de comunitățile religioase din toată lumea – fie ele creștine, iudaice, musulmane, budiste, șamd. – fiind una dintre realitățile pe care, fără echivoc, toate aceste comunități le împărtășesc. Valoarea umană a fiecărei persoane este intrinsecă și ea nu are legătură cu nicio caracteristică a persoanei, alta decât a fi om – sexul, vârsta, etnia, statutul social sau financiar, sau orice altă realitate, nu poate deteriora – și cu atât mai puțin influența – realitatea demnității umane.

În acest spirit, de-a lungul istoriei, dar în special în ultimul secol, toate statele democratice au evidențiat această caracteristică extinsă către toate persoanele rasei umane, transpunând-o în practică prin legislație și recunoaștere faptică – onoare și respect pentru fiecare persoană în parte. Onoarea și respectul sunt virtuți atemporale – acestea încep de la concepție și nu se încheie niciodată, extinzându-se inclusiv după moartea persoanei.

Pandemia de Covid-19 a adus înaintea noastră o realitate crudă, care a adus atingere inclusiv respectului față de persoanele care au decedat în urma infecției cu noul coronavirus. Din motive obiective, protocoalele de înmormântare a acestor victime au pus mai mult preț pe siguranța persoanelor care pot ajunge în contact cu corpurile neînsuflețite ale acestora, decât pe respectul și onoarea pe care cei plecați o au intrinsec, prin demnitatea umană de care aceștia se bucură. Astfel, multe dintre înmormântările victimelor de Covid-19 au fost organizate fără oficierea serviciilor religioase (indiferent de confesiunea din care victimele făceau parte), cu trupurile neînsuflețite dezbrăcate, închise în saci, și cu participarea extrem de limitată a celor dragi.

Credem, așadar, că demnitatea umană a victimelor pandemiei de Covid-19 trebuie în continuare recunoscută, în ciuda măsurilor dure, dar justificate din punct de vedere al siguranței sanitare.

În acest context,  Asociația Tinerilor Ortodocși din Banatul de Munte propune instituirea zilei de 8 aprilie ca Zi Comemorativă a Respectării Demnității Umane a Victimelor Pandemiei de Covid-19. Propunem această zi ca prilej de aducere aminte și prețuire anuală a demnității umane celor care au plecat dintre noi în acest mod tragic.

În această zi, invităm toate comunitățile religioase să se alăture nouă prin oficierea de slujbe de pomenire sau servicii religioase in-memoriam pentru victimele Covid-19. De asemenea, invităm instituțiile publice și orice alte entități cu caracter privat sau persoane să desfășoare activități cu caracter de comemorare și conștientizare a modului tragic în care aceste persoane au plecat dintre noi. Compasiunea și solidaritatea pentru cei dragi rămași în viață, precum și respectul și onoarea de care fiecare victimă a Covid-19 se bucură, sunt principiile care să ghideze organizarea acestor manifestări publice și acțiuni.

Alegerea datei de 8 aprilie nu este aleatorie. Pe data de 8 aprilie 2020, în urma unui accident casnic, asistenta medicală, preoteasa și mama Corina Radics a plecat din viața aceasta. După decesul fulgerător, aceasta a fost confirmată cu Covid-19, fiind înmormântată după protocoalele specifice acestor cazuri. Rudele dragi, prietenii, precum și comunitățile din Măureni, Șoșdea și Gherteniș, pe care aceasta le-a slujit îndelung din dubla ei misiune de asistentă medicală și preoteasă, nu au putut să îi fie alături pe ultimul drum. De asemenea, aceasta nu a beneficiat de o slujbă de înmormântare după rânduiala Bisericii pe care a slujit-o timp de aproape 30 de ani. Sprijinul pe care l-a arătat față de lucrarea Bisericii în combaterea efectelor pandemiei a fost neîncetat, fiind mereu alături de soțul său, părintele Aurel Radics, în toate demersurile de ajutorare a celor afectați de această situație sensibilă. Corina Radics a fost, în excelență, un om al oamenilor și un slujitor neîncetat al aproapelui, pe care, de fiecare dată, l-a pus mai presus de propria persoană, valoare pe care, ca mamă, a insuflat-o și copiilor Emanuel și Anita. Anita Radics a fost unul dintre pionii importanți ai implicării ATOR Banatul de Munte în sprijinirea persoanelor afectate de pandemia de Covid-19 în Reșița și împrejurimi, prin campania umanitară „Mâinile Bucuriei”.

Moartea fulgerătoare și modul în care aceasta a fost condusă pe ultimul drum, precum și rana adâncă pe care aceste realități au imprimat-o asupra tuturor celor care au cunoscut-o, sunt motivele care ne determină să facem acest demers. Credem cu tărie că, printre celelalte zeci de mii de decese în urma infecției cu Covid-19, se regăsesc multe alte persoane care s-au asemănat Corinei Radics și vrem ca memoria acestora și demnitatea lor umană să nu fie date uitării.

Organizațiile, instituțiile sau persoanele publice care doresc să se alăture demersului nostru, sunt rugate să ne contacteze la numărul de telefon: 0784.983.382 (George Lăpădat)”, precizează tinerii de la ATOR Banatul de Munte.

Lorena POENARU

Peste 100 de suflete triste și chinuite au avut parte anul acesta de un Crăciun mai bogat decât de obicei, chiar dacă traversăm cu toții o perioadă dificilă, prin efortul voluntarilor de la ATOR Banatul de Munte și bunăvoința donatorilor, surprinzător fiind numărul mare al celor dispuși să își deschidă larg inima pentru semenii lor care așteptau sărbătorile în case reci și goale.

„Aș vrea să transmit un cuvânt de mulțumire celor care în zilele dinaintea Crăciunului au sărit efectiv în sprijinul nostru pentru că au fost foarte mulți oameni de bine, mult mai mulți decât în alți ani. Am fost copleșiți de numărul mare de donatori care au ajutat fie prin donații în bani, fie prin produse. Au fost destul de mulți care au donat dulciuri, alimente, a fost o mobilizare nesperată și aș vrea să transmit un cuvânt de mulțumire celor care au dovedit această compasiune și bunătate față de cei în nevoi, în special față de copii și de familiile lor, în preajma Crăciunului!

Noi organizăm de mulți ani campanii umanitare, în preajma Crăciunului mai ales, dar în niciun an nu am avut atât de mult sprijin și atât de mulți oameni care să fie dornici să ajute. Am fost impresionat de dorința atâtor oameni de a veni în ajutorul celor mai necăjiți”, sunt cuvintele de mulțumire ale pr. Mihai Ciucur, coordonatorul Centrului de Tineret Moniom în cadrul căruia activează tinerii voluntari implicați în această campanie.

Cum ar fi, dacă ar fi sărbătoare în fiecare zi? Crăciunul a trecut, și odată cu el și dorința multora de a fi mai buni și mai darnici. Lipsurile celor ajutați de toată lumea în decembrie se vor simți mai acut în lunile care decurg acestei sărbători, pentru că mulți din cei care au dăruit în această perioadă vor uita de existența celor în nevoi începând cu ianuarie, o lună de-a dreptul critică pentru ei.

„Crăciunul a trecut, dar ar trebui să învățăm să facem acest bine, să fim darnici, nu doar de Crăciun pentru că acești copii, aceste familii și acești oameni în vârstă nu mănâncă și nu ar trebui să se bucure de atenția noastră doar de Crăciun. Pentru foarte mulți dintre ei perioada lunii ianuarie este o perioadă în care suferă foarte mult, pentru că dacă în decembrie se îngrămădesc foarte mulți să îi ajute, în ianuarie nu-i mai vizitează aproape nimeni.

Eu i-aș îndemna pe toți cei care pot și vor, ca împreună să învățăm să facem binele constant, să dăruim constant pentru că este nevoie în permanență și de mâncare și de un cadou, dar și de o vorbă bună, o mângâiere, nu doar de Crăciun. Poate ar fi bine să ne motivăm și noi ca popor, dacă tot trăim în vremurile astea foarte grele în care suntem încercați cu toții, să fim mai solidari și de ce nu, să învățăm să trăim permanent într-o cultură a binelui. Copiii și cei nevoiașii au nevoie permanent de sprijin și de atenție și îndemnul ar fi să nu ne oprim.

Noi ca și biserică, în primul rând, și ca și organizație, suntem dispuși să ne facem mesageri ai binelui permanent, cum de altfel am și făcut în decursul anului, prin „Mâinile bucuriei”, aproape 10 luni. Măcar o dată pe lună să facem gesturi de felul celor pe care le-am făcut în ajunul Crăciunului”, ne îndeamnă părintele Mihai Ciucur.

Darurile oferite de Crăciun au fost din cele mai diverse, voluntarii reușind să ofere cadouri personalizate, printr-o o muncă laborioasă, pentru că s-a luat fiecare familie în parte, fiecare copil și s-a personalizat un dar în funcție de vârstă, de numărul de frați.

60 de copii din 15 familii, alături de părinții lor, au primit alimente, dulciuri, fructe și tot felul de bunătăți, hăinuțe, jucării și cărți, dar și cosmetice, produse de igienă personală și pentru curățenia casei.

Lorena POENARU

Advertorial: Fundația EUROLINK – Casa Europei, împreună cu profesorul Miroslav Tașcu-Stavre, expert în evaluarea politicilor de dezvoltare regională organizează o sesiune de lucru Empowering Banatul de Munte în data de 21.11.2020 în intervalul 11-16, la Moldova Nouă, cu suportul Asociației Dunărea Moldova Nouă.

Regiunea istorică Banat, în genere, dar mai ales zona Banatului Montan reprezintă, în sine, o mină de aur prin capitalul uman, capitalul natural și cultural-istoric pe care îl deține și care, până în prezent, a fost într-o prea mică măsură valorizat și promovat.

Cu atât  mai puțin în contextul racordării la resursele zonale în domeniul economiei montane, apartenența ei la Strategia Dunării, precum și la Rutele Culturale Europene, create de Consiliul Europei și Comisia Europeană.

În această nouă etapă, aparent marcată de numeroase vicisitudini și sfidări, noul Plan de Redresare UE, cât mai ales Pactul Ecologic European deschid nebănuite perspective privind regândirea procesului de integrare, valorificare, conform specializărilor inteligente deja desemnate, cât și cel de promovare a specificului său aparte, inclusiv din unghiul de vedere al reinventării turismului și a altor oportunități social-economice încă insuficient explorate.

Reuniunea de lucru cu principalii decidenți și factori interesați (autoritățile locale, antreprenori, asociații civice – stakeholderi) din regiune își propune să aprofundeze bazele cooperării locale în județul Caraș- Severin.

În acest sens, din perspectiva mai largă a autonomiei decizionale și financiare, referitoare la cheltuirea banilor europeni, Regiunea de Vest se va bucura începând de anul viitor de:

1. Pregătirea eficientă a proiectelor și a parteneriatelor public-private prin care se vor putea accesa sumele aferente zonei prin noul cadru financiar și prin creditele pe termen lung cu dobândă subvenționată ale Băncii Europene de Investiții, precum și a altor investitori publici sau privați.
2. Regândirea și reproiectarea strategică a dezvoltării și promovării turismului, în special turismul “alternativ” (cultural, gastronomic sau chiar experimental), alături de turismul de sănătate, îndeosebi în Clisura de Caraș, Banatul Montan sau zona balneo-climaterică Herculane, dar și în contextul transformării graduale în Destinație de Excelență a Ospitalității, conform criteriilor și recomandărilor promovate de CED – World Centre for Excellence of Destination, membru afiliat al Organizației Mondiale a Turismului.

III. Având în vedere parteneriatul deschis prin acordul cu Timișoara în cadrul programului

”Capitala Europeană a Culturii”, organizarea unei competiții de proiecte cultural-artistice,

transparente și cuprinzătoare, aptă să pună în valoare și obiectivele, tradițiile și resursele umane din Caraș-Severin.

După un scurt sumar tematic al discuției, din partea Catedrei Internaționale Onorifice „Jean Bart”, proiect fondat de Fundația EUROLINK-Casa Europei în parteneriat cu Academia Română (2012) și a gazdelor evenimentului, Asociația Dunărea Moldova Nouă (ADMN), va avea loc o dezbatere interactivă,desfășurată în sistem hibrid, live și online, preferabil prin modalitatea ”întrebări și răspunsuri”, profitând de prezența invitaților de onoare ai evenimentului.

În partea finală va fi lansat un document de tip Apel Deschis în sprijinul consolidării obiectivelor de cooperare și dialogului în cadrul ”Alianței Vestului”.

Miroslav Tașcu-Stavre, cadru universitar și expert în evaluarea politicilor de dezvoltare regională va prezenta o analiză  a strategiei de dezvoltare a județului Caraș-Severin și sugestiile de îmbunătățire a viitoarei strategii de dezvoltare în perioada 2021-2025.

Redacția 

Lumea culturală cărășeană plânge trecerea la cele veșnice a celui care a fost prof.dr. Vasile Ioniță, lingvistul renumit și scriitorul adoptat de Banatul de Munte.

Născut în 24 martie 1932, la Dolhasca (Suceava), Vasile C. Ioniță și-a dedicat întreaga viață cercetării, studiului și scrisului.

A absolvit Facultatea de Filologie din Timișoara (1971), urmând apoi un doctorat la Facultatea de Filologie din Cluj, iar din 1983 devine doctor în filologie.

Debutul editorial se produce în 1972 cu un Glosar toponimic Caraș-Severin, apărut la Reșița, la Casa Corpului Didactic.

în 1976, sub egida Bibliotecii Județene Caraș-Severin, realizează o plachetă în 40 de pagini „Banatul, parte integrantă și individualitate distinctă în contextul istorico-geografic și al spiritualității românești”.

Chiar dacă se pensionează în anul 1990, scriitorul, publicistul, dialectologul, etimologul Vasile C. Ioniță își continuă bogata activitate culturală fiind colaborator al unor publicații, dar și colaborator al unor instituții. Printre acestea se numără Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin, având rubrici în două publicații ale instituției de cultură, revistele ,,Reflex” și ,,Nedeia”.

Cea mai mare parte a bibliotecii sale o dăruiește orașului Bocșa în anul 2012, iar  în anul 2013 a fost inaugurată Sala „prof. dr. Vasile C. Ioniță” de la Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa, sală în care se găsesc volume importante donate de prof. Vasile Ioniță.

Toți cei care l-au cunoscut îi vor purta o veșnică amintire! Dumnezeu să îl odihnească în pace!

Lorena POENARU

Placheta de Onoare a Ministerului Afacerilor Interne a fost oferită Asociației Tinerilor Ortodocși din Banatul de Munte, pentru întreaga activitate de voluntariat, din cadrul celor 4 ani de existență, în folosul semenilor, a ajutorării sau creșterii și formării acestora, cu ocazia aniversării unui deceniu de la sfințirea Catedralei Episcopale.

Prezent la acest eveniment marcant, ministrul caransebeșean le-a făcut o surpriză, dar și o mare bucurie tinerilor de la ATOR Banatul de Munte prin oferirea acestei distincții, ca o recunoaștere a efortului, muncii, implicării, perseverenței și determinării acestor tineri curajoși.

„Încă de când am început campania „Mâinile Bucuriei” și am început să colaborăm cu Inspectoratul Județean de Jandarmi Caraș-Severin, ministrul Marcel Vela a aflat cumva mai ușor de activitatea noastră și ne-a transmis în mai multe rânduri mesajul lui de apreciere spunându-ne că dorește să ne întâlnească la un moment dat, iar în acest moment de aniversare pentru Episcopia Caransebeșului, reprezentat de un deceniu de la sfințirea Catedralei a fost un moment potrivit, a considerat domnul ministru, să ne înmâneze această distincție, nouă, tinerilor de la ATOR Banatul de Munte.

Chiar dacă știam că la un moment dat va fi această întâlnire cu noi, doar duminică dimineața am aflat că vom primi această distincție și bucuria a fost cu atât mai mare. A fost o adevărată surpriză pentru noi!”, a declarat Anita Radics, președintele ATOR Banatul de Munte.

Coordonatorul Centrului de Tineret Moniom, în cadrul căruia activează și tinerii din ATOR, pr. Mihai Ciucur, afirmă că distincția vine ca o încununare a unor parteneriate și a unor acțiuni comune pe care tinerii le-au desfășurat de mai mulți ani împreună cu structurile MAI.

„Au fost multe proiecte social-filantropice pe care tinerii le-au derulat împreună cu Jandarmeria, dar și cu structurile Poliției, chiar și cu Poliția de Frontieră. Pe lângă proiectele caritabile au fost și o serie de proiecte cultural-artistice în care structurile MAI din județ au fost partenerii noștri, așa că placheta se referă în primul rând la campania „Mâinile Bucuriei” în care ATOR-ul a lucrat cot la cot cu Jandarmeria, în primul rând, dar și cu celelalte autorități ale statului, însă cred că se referă în ansamblu, pentru că în prezentarea făcută atunci când s-a acordat placheta, s-a vorbit despre toate proiectele pe care ATOR-ul le-a derulat în ultimii ani de zile: „Ghiozdanul cu bucurii”, „Ghetuțele lui Moș Nicolae”, „Împreună dăruim viață”, inclusiv Taberele din Inima Satului și aici am avut parteneriat inclusiv cu cei de la antidrog care sunt tot structuri ale MAI.

Consider că distincția este meritată și, desigur, este în primul rând meritul voluntarilor de la ATOR, dar este și meritul angajaților Ministerului Afacerilor Interne din județ care au răspuns de fiecare dată atunci când au fost solicitați să devină parteneri în diverse proiecte pe care ATOR-ul le-a desfășurat.

Cred că pentru ator-iști este o onoare, care îi va responsabiliza și îi va încuraja să meargă mai departe. Tinerii au nevoie de încurajări, au nevoie ca cineva să le valideze și să le recunoască eforturile și cred că această distincție vine într-un moment foarte potrivit pentru ATOR Banatul de Munte pentru că anul acesta a fost printre puținele organizații din Caraș-Severin care a rămas activă și în starea de urgență și ulterior, în starea de alertă, este o motivare, dar și o recompensă pentru că au fost acolo în linia întâi alături de polițiști, jandarmi, cei care au fost lângă oamenii în nevoi în prima parte a acestei pandemii”, a declarat părintele Mihai Ciucur.

Lorena POENARU

Cel de-al X-lea păstor al Episcopiei Caransebeșului a împlinit cinci decenii de viață, dintre care 14 ani dedicându-i slujirii în eparhia Banatului de Munte.

Preasfințitul Părinte Lucian Mic s-a născut în anul 1970 în cartierul Gai din Arad, în familia lui Teodor și a Mariei, localitatea natală fiind și cea în care și-a făcut studiile primare şi gimnaziale între 1977-1987, apoi cele teologice la Seminarul din Caransebeş între anii 1987-1992 şi la Facultatea din Arad – 1992-1996. A făcut cursurile de doctorat la Facultatea de Teologie din Oradea, iar în anul 2009, cursurile de doctorat ale Facultății de Teologie din Craiova.

În data de 19 februarie 2013, cel care este astăzi păstorul eparhiei din Banatul de Munte a susținut teza de doctorat în teologie la Universitatea din Craiova, domeniul istorie bisericească, cu lucrarea intitulată „Relațiile Bisericii Ortodoxe Române din Banat cu Biserica Ortodoxă Sârbă în a doua jumătate a secolului al XIX-lea”.

A fost ieromonah la Mănăstirea Hodoş-Bodrog (1992-1994), eclesiarh al catedralei mitropolitane din Timişoara (1994-1995), stareţ al mănăstirii „Izvorul Miron” – Româneşti (1995-2000), apoi protosinghel şi exarh al aşezămintelor monahale din Arhiepiscopia Timişoarei (1999). În anul 2000 a fost ridicat la treapta de arhimandrit, la 1 octombrie fiind hirotonit arhiereu-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, cu titlul „Lugojanul”.

Activitatea sa pastoral misionară în eparhia noastră a început în 8 februarie 2006 când a fost episcop la Caransebeş, pe scaunul rămas vacant după plecarea Preasfinţitului Laurențiu Streza ca Mitropolit al Ardealului, întronizarea ca episcop titular făcându-se la 26 februarie.

Cu 10 ani în urmă, în 12 septembrie 2010, PS Lucian Mic a sfințit noua catedrale din orașul Caransebeș, unde se află și centrul eparhial, având în grijă de 282 de parohii şi filii din eparhie. De asemenea, a hirotonit peste 220 de clerici pentru mănăstirile, parohiile, unitățile misionar-filantropice și școlare din eparhie, târnosind mai multe biserici vechi, netârnosite niciodată, unele cu peste 200 de ani de existenţă, dar și mai multe biserici noi construite în eparhie (biserici, capele, paraclise) și a binecuvântat lucrările de restaurare și reamenajare a peste 190 de biserici. Totodată, a acordat peste 210 ordine eparhiale pentru implicarea clericilor și credincioșilor în viața pastoral-misionară a eparhiei și mai multe distincții clerului (arhimandrit, protosinghel, sachelar, iconom, iconom stavrofor și arhidiacon) în semn de apreciere și răsplătire a activității desfășurate.

Din activitatea culturală a Episcopiei Caransebeșului sub cârma Preasfințitului Părinte Lucian face parte și tipărirea a 68 de cărţi de teologie, istorie bisericească şi albume de artă în Editura Episcopiei Caransebeşului. 12 din aceste cărţi îl au autor pe Preasfinţitul Părinte Episcop Lucian. Pe lângă aceste publicaţii, s-au tipărit şi numeroase broşuri şi pliante de promovare a episcopiei sau de evidenţiere a obiectivelor cultural-religioase ale eparhiei.

Odată cu renovarea Centrului Eparhial, s-au pus bazele colecției muzeale „Episcop dr. Elie Miron Cristea” ce cuprinde icoane, cărți și obiecte bisericești, colecție inaugurată în acest an.

În curtea bisericii „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“ din Caransebeş, se află Seminarul Teologic „Episcop Ioan Popasu” unde sub îndrumarea ierarhului s-a realizat o infrastructură corespunzătoare pentru desfăşurarea în condiții optime a activităţii administrativ-didactice din învăţământul teologic seminarial, cu săli de clasă, dormitoare, cantină, săli de meditaţii şi de recreere. Biserica „Sfinţii Împărați” a devenit paraclis episcopal cu destinaţie pentru practica de specialitate a elevilor.  De asemenea, a sprijinit în mod substanțial activitatea din instituţia de învățământ prin alocarea unor noi posturi suportate de episcopie şi prin ajutoare materiale şi în bani.

De remarcat este și implicarea ierarhului în viața socială a Eparhiei, care s-a concretizat prin înfiinţarea, în colaborare cu mai multe instituţii, a Centrului de servicii sociale „Sf. Vasile cel Mare” din Caransebeş. Au fost încheiate parteneriate de colaborare cu mai multe ONG-uri din judeţ, dar şi cu diverşi furnizori de servicii sociale ai administraţiei locale, în prezent, pe întreg cuprinsul eparhiei, își desfășoară activitatea mai multe centre de tineret, atât în mediul urban, cât și în mediul rural, centre care dezvoltă programe educative, culturale și artistice cu caracter duhovnicesc, parteneriate cu diverse instituții, voluntariat în Biserică, forme prin care mai mulți de 200 de tineri din Episcopia Caransebeșului s-au apropiat de Dumnezeu și de dreapta credință, ori s-au implicat în mai multor campanii de voluntariat privind ajutorarea spitalelor, a celor defavorizați din punct de vedere financiar, a celor bătrâni sau aflați în imposibilitatea de a-și procura cele necesare traiului zilnic.

Sursa: episcopiacaransebesului.ro

Lorena POENARU