Consiliul Judeţean Caraş-Severin, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin şi Muzeul Banatului Montan Reşiţa organizează luni, 7 septembrie 2020, ora 17:00, un spectacol extraordinar intitulat sugestiv „Cântec în sărbătoare“.

„Vă invităm să luaţi parte la acest eveniment în limita celor 100 de locuri pentru a ne bucura împreună de Sfânta Sărbătoare creştină – Naşterea Maicii Domnului ce va fi marţi.

Nu demult, în 8 septembrie răsunau satele de muzică şi voie bună la vestitele rugi/nigei bănăţene.

Consiliul Județean Caraș-Severin, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin și Școala Gimnazială Nr. 8 și-au dat mâna pentru organizarea manifestării „1 Decembrie 1918 și Centenarul Bănățean”. Evenimentul, prin care instituțiile implicate își doresc să marcheze Ziua Națională a României, dar și o filă importantă din istoria spațiului în care trăim, va avea loc în data 29 noiembrie 2019, de la ora 9.00 la 10.00, la Școala Gimnazială Nr. 8 din Reșița (etajul 2, sala 4, prof. Corina Nedelcu).

Despre identitatea națională și locală, despre istoria trăită le va vorbi elevilor din clasele a IV-A și a IV-a B, profesorul de istorie și cercetătorul faptelor istorice și culturale din Banatul Montan, domnul Dan Obersterescu. Acest proiect face parte din programul „Educație cu tineri și pentru tineri“ al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin.

În aceeași zi, în cadrul aceluiași program pentru tineri, va avea loc la Colegiul Național „Mircea Eliade”, un alt eveniment dedicat Zilei Naționale, sub genericul „1 Decembrie 1918 la români”. Mai exact, joi, 29 noiembrie, începând cu ora 13:00, în Amfiteatru instituției de învățământ sunt invitați să marcheze această zi importantă alături de elevi, prof. dr. Nicolae Magiar și prof. Dan Obersterescu, dar și solista vocală Antonia Franț.

foto: slideplayer.com

Elena FRANȚ

Frumusețea și unicitatea iei românești vor fi din nou puse în valoare în  centrul civic al municipiului Reșița, în cadrul unei acțiuni inedite, ajunsă anul acesta la cea de-a șaptea ediție. Evenimentul se va desfășura joi după-amiază, organizatorii invitându-i încă de pe acum pe toți cei care iubesc tradițiile românești să nu lipsească de la întâlnire.

Proiectul „Presa cărășană promovează ia românească și brâul bănățean”, inițiat de soții Paula și Vasile Neamțu în anul 2013, a fost unul de impact încă de la prima ediție, reușind să strângă laolaltă pe toți cei interesați de punerea în valoare a celor două repere definitorii ale identităţii naţionale şi regionale.

„În anul în care sărbătorim 100 de ani de administrație românească în Banat, IA și BRÂUL BĂNĂȚEAN, transpuse ca TIMP și CONTRATIMP în identitatea Banatului de Munte ne vor aduna, împreună, joi, 13 iunie 2019, ora 18:00, în CENTRUL CIVIC al Reșiței. Ne vom prinde cocarde tricolore în piept mărturisind dragostea pentru această țară atât de frumoasă, leagăn de DOINĂ și plai de poveste. Ne vom prinde «cu fală» într-un brâu bănăţean, în semn de respect faţă de valorile naţionale, întru cinstirea moșilor și a strămoșilor noștri.

Pentru că toate DORURILE nostre sunt eternizate în IA românească şi toată FALA BĂNĂȚEANĂ este articulată în melodiile cântate pe «timp» şi jucate pe «contratimp» într-o relaţie desăvârşită între muzicanţi şi dansatori.
Veniţi îmbrăcaţi în ii sau cămăși populare să mărturisim demnitatea românească şi să arătăm lumii întregi că suntem BĂNĂȚENI, că suntem ROMÂNI”, transmit organizatorii, Societatea Culturală Metarsis, cea care s-a alăturat în urmă cu câțiva ani inițiativei soților Neamțu.

Formațiile participante la Alai se vor întâlni în curtea Universității Eftimie Murgu din Reșița la ora 17:00. La ora 17:45, acestea vor porni în alai spre Centrul Civic, marea scenă de joc a brâului bănățean.

Evenimentul este organizată în parteneriat cu Consiliul Judeţean Caraș-Severin şi Primăria Reşiţa.

Karina TINCUL

Este suficient să ascultăm, să privim, o singură zi, oricare post privat de radio sau televiziune bănățean, pe durata emisiunilor de așa zis folclor şi realizăm că titlul de mai sus devine o tristă, crudă, îngrijorătoare, disperată realitate. Aceasta  este cu prisosinţă confirmată dacă ascultăm muzica populară la aproape orice nedeie, nuntă, botez, sau în fiecare local din Banatul românesc. Extensia ariei afirmaţiilor mele către o bună parte din Ardeal o consider valabilă. Un amestec bizar de ritmuri de inspirație sârbească, ţigănească, orientală, într­-o simbioză parazitară perfectă cu cele mai banale şi simpluţe ritmuri locale, erupe zgomotos şi agresiv prin toate difuzoarele, boxele locului de petrecere, sau ”distracție”, ca să folosesc terminologia dragă contemporanilor. Iar despre „vorbele” cântecelor așa numiților ”soliști”, ce să mai spunem? Maşina, banii, duşmanii sunt termeni omniprezenţi. Există versificatori specializați în a face la comandă textele cântecelor, în scopul difuzării lor ca şi „dedicaţii”, mai mult sau mai puţin „speciale”. Instrumente de suflat şi orgi electronice sunt armele însoţitoare ale cântăreților, generatoare de puternice ritmuri monotone, chiar dacă alerte, imposibil de jucat cu adevărat după tacturile strămoșești,  dar foarte uşor de bâţâit corporal, într-o grotescă imitare a frumoaselor jocuri bănățene de altădată. În fapt, o penibilă, fudulă delimitare de acestea, adicătelea un fel de modernizare.

O analiză a cauzelor care au dus la această tristă stare de fapt este dificilă, folcloriştii, sociologii sunt specialiştii avizaţi care se pot ocupa de fenomen, autorul rândurilor de faţă îndrăznind doar a-şi plânge tristeţea cauzată de dispariția „freamătului vieţii” (după cum numea muzica Yehudi Menuhin) din ținutul în care s-a născut şi a copilărit, Valea Almăjului.

Este foarte greu de spus cum se naşte un cântec popular, mai ales de către un nespecialist. Mai simplu, deși foarte dureros, este să constaţi cum mor, cum dispar aceste cântece. Voi încerca doar a enumera câteva dintre cauzele pe care eu le socotesc a fi responsabile de această dramatică îngustare a ceea ce am putea numi simţirea cântecului bănățean românesc.

Primul pumnal, poate cel mai mare, a fost înfipt în folclor de către comuniști. Transformarea minciunii în adevăr, obligaţia de a cânta bucuria vieţii „noi” în loc de a-ţi cînta amarul pierderii averii şi traiului de sclav în colectivă, a dus la o duplicitate distrugătoare pentru cântecul din suflet. Una simţea omul şi alta era obligat să cânte pe scenă, la şcoală, la Căminul Cultural, sau la radio şi, mai târziu, la televizor, la „Cântarea României”!

Reacţia, din nefericire, pasivă, a bănățenilor, nu a întârziat să apară: tot mai mulţi iubitori de folclor au început să asculte muzică de la „sârbi”. Mai liberă oricum, tehnicizată mult mai rapid, transmisă prin staţii de emisie mult  mai puternice, această muzică sârbească a devenit după anii ´70 cvasiromânească. A existat şi există în continuare o complicitate a multor aşa ziși solişti de la noi, care, incapabili să cânte melodiile noastre pe cât de frumoase, pe atât de dificil de interpretat, au preferat ritmul sîrbesc, mai ales aşa numitul disco-folk, turbo-folk, nici pe departe folclor adevărat sârbesc.

A treia cauză, absolut contemporană, apărută după Revoluţie, o reprezintă invazia muzicii tembele promovată de noile televiziuni-tembeliziuni: aşa numitele manele populare, palidă, dar zgomotoasă imitație de ritmuri orientale, o muzică  de țopăit, de buric şi nimic mai mult, adică nimic mai sus.

A patra cauză este de fapt ceeace ar trebui să fie contracararea fenomenului: lipsa de reacţie a autorităţilor, a celor plătiţi de noi toţi să apere, să sporească, dacă este posibil, melosul românesc. Încremenite în festivismul de tip ceauşist cu periodicitate anuală, maximum bianuală, autorităţile alese şi numite îşi fac datoria, una două, cinci ore, la diferite zile sau festivaluri locale, când se cântă muzică populară autentică.Or, nu de puţine ori, ”protocolul” de după manifestare este asortat cu acelaşi tip de ne-muzică încriminat de noi. În  majoritatea școlilor, studiul folclorului românesc este ignorat, depinzând doar de bunăvoința și pasiunea unor dascăli. Dansul și cântecul popular românesc, etnografia românească ar trebui să fie materii obligatorii, măcar opționale, în ciclul primar și/sau gimnazial.

A cincea cauză ar putea fi firea noastră care, niciodată în istorie, deşi nu s-a frânt pe de-a întregul, nici nu a apucat să se întărească aşa puternic încât să fie nepăsătoare, respingătoare a tuturor murdăriilor aduse de apele tulburi ale vremurilor schimbătoare.

Ce-i de făcut, prin urmare?

Dacă posturile bănăţene românești trăiesc din beneficiile „muzicii la cerere” şi a „dedicaţiilor”, nu ne rămâne decât să ascultăm emisiunile de folclor românesc de la Radio Novi Sad! Cu speranța că măcar acei români minunați, trăitori de veacuri în Serbia vecină, vor păstra frumusețea cântecelor străbune! Ştiaţi că ultimii mohicani ai muzicii bănăţene adevărate din România își înregistrează cântecele în studioul din Novi Sad, cu orchestra românească din Banatul sârbesc?

Să ne resemnăm şi să spunem „asta e!”?! Să chemăm la nedei, nunţi, botezuri, petreceri,maneliştii pe noul stil bănăţean, adică pseudo sârbesc, pseudo țigănesc, vag  turcesc, vag indian, care cântă pe la mai toate posturile, chiar cu difuzare națională, plătindu-și aparițiile, în scop de reclamă? Și care, dacă îi întrebi de ce cântă așa, îți răspund că asta ”se cere”. Nota bene: balanța între ce ”se dă” și ce ”se cere” la români este o obsesie națională, în toate domeniile vieții, greu de analizat…

Sau să ne bucurăm de ieftinitatea muzicii „pe computer”?

Să ne întristăm resemnați şi să mai bem un pahar la pomana ultimului lăutar?

Să privim ultimele fanfare țărănești românești, care mai supraviețuiesc miraculos în Banat, ca pe nişte relicve vii, bune de scos la festivităţi şi nimic mai mult?

Se poate juca, se poate doini cu telecomanda în mână şi celularul la gât?

Viitorul este imprevizibil pentru cine îşi uită trecutul şi se lasă purtat de valurile prezentului „de tranziție”!!!! Adică, altfel zis, dacă zicala „apa trece, pietrele rămân” este perenă, ea este adevărată  acolo unde mai există pietre!

Prof. Univ. Dr. Sorin Pescariu

P.S. Se ”dedică” acest articol comitetului de organizare cât și participanților la „Balul Almăjenilor”, care va avea loc anul acesta în 8 martie, la Timișoara.

O poveste veche cu ramificații în zona folclorului bănățean din ultimele trei decenii, un conflict mocnit a fost din nou „resuscitat” printr-o postare făcută recent de artista cântecului bănățean Nicoleta Voica, în care aceasta o atacă pe Georgiana Vița, o tânără interpretă care este fiica unei alte recunoscute artiste al aceluiași gen muzical, Ramona Vița. Desigur, pentru a ne face o imagine de ansamblu asupra ceea ce se întâmplă în acest conflict de-acum deschis, ar trebui să ascultăm punctele de vedere ale celor implicați. Cu siguranță, nu este străin de postarea făcută de Nicoleta Voica, în fapt cea care a deschis „cutia Pandorei”, nici soțul și managerul artistei Alin Bagiu, cel care, așa cum vom vedea din acest foileton și-a manifestat în trecut disponibilitatea de a deveni PR-ul Georgianei Vița, cu alte cuvinte omul care să se ocupe de imaginea artistei. Și probabil nu în regim pro-bono…Acum însă să dăm citare postării integrale făcute de Nicoleta Voica.

„În această seară am avut o „discuție” pe mess cu o tânără “cântăreața” de muzică populară din Banat, mai exact din Reșița care trăiește acum în Timișoara, cu părinți muzicanți și soț la fel. I-am scris un mesaj și am rugat-o să nu îmi mai cânte piesele și să le posteze și pe youtube fără acordul meu. Știți ce mi-a răspuns? Că sunt o PENIBILĂ, împreună cu soțul meu (care apropo i-a promovat ani de zile părinții la televiziune absolut GRATUIT!). I-am spus că o să transmit mesajul ei către voi și mi-a spus că nu o interesează. Ce e ciudat, e că eu am ajutat-o la început de carieră și că aveam impresia ca ma respecta. Mai mult decat atat, a spus ca de acum inainte nici nu o sa imi mai asculte piesele, iar când o să apar pe tv o să mute postul. Acea persoana este și profesor activ în învățământul românesc (fereasca Dumnezeu de elevii care îi pică pe mana)….Voi ce credeti despre asta? Sunt penibila ca am rugat pe cineva care imi canta piesele fara macar sa imi ceara acordul (apropo, poate ca i-l dădeam fără nici o pretenție, de drag), să nu o mai facă? Vă rog să îmi spuneți și voi părerea!
Vă mulțumesc…”.

Și chiar dacă nu este nominalizată „tânăra cântăreață” în textul postat pe social-media de Nicoleta Voica, reacțiile care au urmat au scos în evidență faptul că nu poate fi o altă persoană în afara Georgianei Vița, cea care a răspuns la acuzațiile ce i s-au adus:

„Până aici a fost ! De ce nu le-ați spus oamenilor cum a decurs cu adevărat discuția și de ce le dați oamenilor informații eronate despre mine și familia mea ? De ce nu dați nume ? Despre mine este vorba să știe toata lumea … Consider că părinții mei nu au nici o legatura cu fapta mea … cum ca mi-am permis sa spun ca sunteti penibili . Asta consider eu , sunt majora și -mi asum …. daca vreti sa ajungeți din nou la parintii mei si nu aveti cu ce , apelati la alte mijloace josnice . Soțul dumneavoastra m-a abordat pe Facebook de mai multe ori dar am să vă arat totul . Cu ce m-ați ajutat dumneavoastră pe mine Doamna Nicoleta ? As vrea să știu ? Alin Bagiu a fost în trecut un prezentator la o emisiune tv în Reșița …. a fost un simplu angajat. A invitat artiști in emisiuni pentru că așa a fost formatul emisiunii , de aceea au fost si părinții mei acolo asa cum mergeați și Dumneavoastră din cate știu eu dar și mulți îndrăgiți soliști tineri dar și consacrați din Banat … era totul gratis pentru toata lumea … nu cred ca a platit cineva ceva pentru promovare . Doamna Nicoleta … eu v-am respectat mereu . Am vazut că afirmați că ne este frică. Nu îmi este frică și nu ne este frica de nimeni decat de Dumnezeu pentru că nu am facut rău voit cuiva . Nu aș vrea să facem o telenovelă pentru că intre familiile noastre în trecut au mai fost telenovele și nu aș vrea . Nu e cazul. Nu doresc reclama pe spatele nimănui și nu sunt dornică să apar la tv asa cum procedați voi în ultima perioada . După cum vedeți eu am stat și nu am postat … puteam sa fiu eu prima care postez asa ceva …păcat ! Ne provocați la maxim … ne abținem … dar până la un moment dat. Încerc să mă abțin maxim pentru că oamenii nu știu că “binele “ acela pe care presupuneți că l-ați făcut familiei mele …. nu a fost așa bine, a fost invers și totul a fost o prefăcătorie. Nu doresc să spun mai mult. Mama lui Alin Bagiu mi-a fost dirigintă la un moment dat … respect pentru Doamna Bagiu dar pentru el nu mai pot spune nimic . Nu vă dați seama că toată lumea e înverșunată pentru faptul că acest individ vă spală creierul?! Legat de discuția mea cu Alin Bagiu … vă pot spune că a găsit o melodie rătăcită în repertoriul pe care eu îl abordez la evenimente, o melodie foarte veche care aparține Nicoletei Voica. Deci ei ma ascultă , îmi urmăresc evoluția . Eu am cântat această melodie cu tot dragul, a fost live , nu am furat nimic și pe lânga mine sunt mulți soliști consacrați din Banat care îi cântă melodiile la evenimente …. acum vă întreb eu … de ce nu v-ați luat de ei ? Vă este frică ? Încă ceva … soțul doamnei îmi interzice să cânt live melodiile Vioricăi de la Clejani pe care o iubesc . Dar am să revin și am să vă spun și părerea ei și mai ales că acest individ imi interzice să cânt melodiile lui GICĂ PETRESCU live … eu nu mi-am permis să-mi însușesc melodiile altor interpreți . Eu sunt curioasă dacă este cu adevărat Nicoleta cea care scrie. Cam atât . De acum am sa postez toate conversațiile … astazi din pacate nu am timp pentru ca am multe lucruri mult ma importante , eu sunt cu toata familia acasa si ma bucur sa-mi petrec timpul alaturi de ei . Am fost la biserica pentru ca este Duminica și nu stau să mă cert pe Facebook . Nu doresc sa fiu rea si incerc pe cat pot sa fiu un om mai bun și să nu devin un om rau doar pentru simplul fapt ca cei din jurul meu sunt rai . Cei care ma cunosc stiu bine despre ce vorbesc . Astăzi este o zi importantă și sărbătoare în familia noastră dar de mâine vă rog să așteptați conversațiile”, este declarația Georgianei Vița, fiica artiștilor Ramona și Petrică Vița.

Aceeași artistă avea să revină câteva ceasuri mai târziu, cu o altă postare, pe marginea aceluiași subiect fierbinte: „La cererea colegilor de cântec am să postez mai repede convorbirea cu Alin Bagiu, soțul Nicoletei Voica. Nu-mi doream niciodata în viața să ajung să fiu nevoită să fac aceste lucruri .
Tot aici am să postez momentul de la un spectacol din Sibiu în care Nicoleta Voica ne lăuda pe noi ca și generație . Eram și eu pe scenă … și ea spunea cât ne ajută ea pe noi, pe cei tineri . Acest lucru se întâmplă înainte să fie căsătorită cu Alin Bagiu .
Tot aici am să postez și momentul în care Nicoleta Voica interpretează live un cântec care îi aparține lui Puiu Codreanu. Am să vă arăt și conversațiile pe care le am din trecut cu Alin Bagiu … înainte sa fie căsătorit cu Nicoleta. Îmi spunea ca este onorat să îi accept cererea de prietenie si multe altele. M-au invitat la emisiunea lor și acum am ajuns sa fiu bătaia lor de joc. Aici este tot ce am eu . Sper sa încheiem aici cu tot . Repet! PENIBILITATEA E LA EA ACASA!”, a pus punctul pe i Georgiana Vița, soția lui Andrei Muntean oferind publicului posibilitatea să urmărească dialogurile cu soțul Nicoletei Voica, Alin Bagiu și declarațiile înregistrate ale incontestabilei vedete a anilor 80, într-o evidentă contradicție cu poziția ei actuală față de tânăra Vița.

La rândul ei, intepreta Ramona Vița, mama Georgianei, a simțit nevoia să își exprime un punct de vedere extrem de dur, firesc în apărarea fiicei, lăsând deoparte etichetele pe care le-ar fi presupus dialogul între două doamne:„ Doamna Nicoleta Voica, vă dovediți nu numai penibilă , ducând în absurd acest subiect , dar și senilă, uitând ceea ce ați cântat dumneavoastră, nu în tinerețe, până mai ieri, adică până să vă măritați . Există pe Youtube repertoriul dumneavoastră “ foarte rafinat” și “ doar al dumneavoastră”.  Apropo: Ieși muiere de sub pat / că să mor dacă te bat este tot creația dumneavoastră ? Parcă așa -mi amintesc că o cântați dvs. cu Petrică Moise , nu de alta dar mi-o mai cer unii pe la nunți și nu aș vrea să vă plagiez“ superbul repertoriu , ca să mă acuzați și pe mine de furt . Cine se face , doamnă vedetă cu melodiile dvs. Georgiana Vița ? Georgiana își promovează melodiile ei, că le are , slavă Domnului , sau pe ale mele. Nu vorbim de evenimente , unde cum bine știți se cântă un repertoriu vast , mai autentic ,sau mai comercial , la fel faceți și dumneavoastră și inclusiv respectabila dvs. fiică , cea mai tare din parcare“, pardon din țară. De ce relatați , doamnă doar partea conversației care vă este favorabilă și vă avantajează, dar nu-i nimic că va relata Georgiana toată conversația ca să vadă întreaga lume adevărata dvs. față . A și aș putea să știu și eu cu ce ați ajutat-o sau susținut-o pe Georgiana și pentru ce ar trebui să vă fie recunoscătoare , sau noi pentru ce ar trebui să-i mulțumim , scumpului dvs. soț? Pe vremea aceea era doar un simplu moderator de emisiuni de muzică populară și nu avea propria televiziune , nefăcând altceva decât să-și realizeze emisiunile cu toți soliști de muzică populară , nu numai cu noi . “ Stimată doamnă” ați uitat un lucru respectul se câștigă nu se pretinde . Cert este că ați stârnit împotriva dvs. întreaga generație tânără , care paradoxal cu ceea ce sunteți dvs. astăzi vă respecta și vă iubea cântecele . Georgiana nu vă cântă repertoriul, decât poate răzleț, vreo melodie cerută de cineva , cum dealtfel s-a întâmplat și în cazul relatat cu atâta ardoare și atâta îndârjire și asta întâmplându-se prin vară , cu mult înainte de avertismentul cu pricina. Cea căreia i-ați fost idol am fost eu, nu Georgiana, iar dacă vă folosiți de ea pentru a lovi în mine este un lucru cât se poate de josnic , asta spunând încă odată multe despre calitatea dvs. umană . Și dacă tot ați recurs la amenințări cu televiziunile și cu spectacolul de marți , care apropo este caritabil și nu troaca de spălat a rufelor dvs. aș vrea să vă spun că și noi avem o opinie și nu ne jenăm deloc să o facem publică , să vedem cine iese curat din mocirla în care fără voia noastră am fost nevoiți să intrăm. A și să nu uit ; marți la spectacol să veniți cu cd-ul și cu portavoce-a , că nici stația și cu atât mai puțin orchestra profesionistă Virtuozii Semenicului , condusă de Petrică Vița nu vă va acompania. Iar în legătură cu cântecele dvs”deosebite și unice” stați liniștită că nici dracu nu vi le va mai cânta nici cu permisiune nici fără permisiune. Rageți-le dvs. că la fel ca dvs. nu le rage nimeni , regină neîncoronată a marelui fâs! Regret că am fost nevoită să vă răspund , dar pentru copilul meu mor cu dvs. de gât , Ooops, dar de unde să cunoașteți dvs. sentimentul matern , când ați dat greș pe toate planurile și acum , în prostia dvs. dărâmați tot ceea ce ați clădit o viață ,păcat”, a lovit cu toată puterea cuvintelor Ramona Vița. E clar că Ramona, așa cum o cunoaștem, nu va da înapoi niciun centimetru de la cele declarate mai sus. Ba mai mult, s-ar putea ca ceea ce a declarat public să fie doar începutul unei declarații de război pe față!

Evident că și mesajul Ramonei Vița este dublat de o altă postare, pe pagina aceleiași Nicoleta Voica, în care soția lui Petrică Vița apelează la „remodelarea corporală și spirituală” de care ar fi beneficiat cea care a declanșat conflictul.

„Nu știu, doamna Nicoleta Voica Bagiu, ceva nu vă face bine. Ori micșorarea stomacului v-a topit nu numai grăsimea dar și creierul, ori “dragostea nu vă priiește și în loc să vă înnobileze vă dezumanizează . Mă gândesc cu oroare că odată îmi doream să ajung ca dumneavoastră. Ferească Dumnezeu!”

Câteva întrebări sunt îndreptățite a fi lansate după aceste refulări în social-media online, în care protagoniste sunt unele din cele mai cunoscute artiste ale Folclorului Bănățean:

• Dacă acei artiști, interpreți, cântăreți care au în repertoriul susținut la diverse evenimente „cântări, piese, partituri” care aparțin de drept altor artiști ar trebui ca de mâine să fie condamnați de Alin Bagiu la temniță pentru plagiat și furt al dreptului de autor, cine va mai cânta la cumetrii în perioada imediat următoare?
• Să fi uitat cei consacrați că tot fredonând doine și alte partituri ale înaintașilor, pe ici, pe colo, pe la câte-un chef sau pe vreo bină mai șubredă, au ajuns, ulterior, pe marile scene ale cântecului popular românesc?
• De ce nu intervine Andreea Voica, fiica Nicoletei Voica, în apărarea argumentată a uneia dintre părțile acestui scandal, fiind vorba de o voce avizată, e o artistă de top a cântecului din Banat? Nu dorește Andreeasă aibe parte de cancan-ul acestei situații, ceea ce e de înțeles, sau încă nu și-a revenit din șocul provocat de oficializarea relației Nicoleta Voica – Alin Bagiu, pe care știm cu certitudine că o dezavuează?
• Ce a împins-o pe Nicoleta Voica să publice un dialog privat între domnia sa și Georgiana Vița, fără a se gândi că va redeschide cutia Pandorei, din care nu avea cum să nu răsune vocea hotărâtă a unei mame, Ramona Vița, provocându-l, în aceeași măsură, pe cel alături de care evolua pe scenă în anii 80, taragotistul Petrică Vița, iubitul de la acea vreme al fiicei Andreea Voica? Să fi rămas încă o doză de frustrare din cauza faptului că relația Andreea Voica – Petrică Vița nu s-a concretizat prin oficializarea în fața ofițerului stării civile, la fel ca și în cazul dumneavoastră cu Alin? Vedeți doamnelor, eu am curaj să întreb și să ridic probleme, pentru că nu am nimic de ascuns și nici avantaje de pe urma faptului că am fredonat în mașină „Bage băgrini-s în floare..! Uppss, dacă mă prinde Alin, am ..lit-o!

Cunoașteți, doamna Nicoleta Voica, faptul că v-am respectat întotdeauna și v-am promovat cu bucuria iubitorului de folclor în emisiunile de folclor realizate la postul regional al Societății Române de Radiodifuziune, la fel cum am făcut-o și cu celelalte artiste implicate în acest scandal. Până când a trebuit să zbor de acolo, cu dedicație din partea prietenului Dvs. de suflet Mihai Stepanescu, primarul care s-a dovedit în final…penal. Doar că eu, personal, atât cât vă cunosc pe dumneavoastră, consider că NU acesta este modul prin care trebuie să vă promovați, nu aceste cancan-uri scabroase reprezintă IMAGINEA ARTISTEI NICOLETA VOICA! Iar dacă Alin Bagiu, alesul și managerul dumneavoastră, vă propune această cale de promovare „spre binele dumneavoastră”, atunci cu siguranță el se face vinovat de distrugerea cu bună știință a imaginii clădite cu trudă și sacrificii a unui artist monumental al Banatului! Pentru Dumnezeu, doar n-ați înnebunit?

Poate că viitorul folclorului bănățean nu este pe cele mai bune mâini, voci, portative, instrumente, poate că Georgiana nu va ajunge niciodată să beneficieze aprecierile pe care le-ați primit dumneavoastră din partea publicului, este și mai greu pentru că astăzi nu mai este o singură televiziune de stat, cu regretata Mărioara Murărescu la Tezaurul Folcloric și un singur post de radio cu celebra Antena Satelor, dar astfel de postări, ca cea de față, n-or să vă aducă aprecierile dorite decât din partea fariseilor și a celor ce au legături cu folcorul bănățean cam pe cât are la ora asta Celine Dion cu el. Acest text propus pe pagina dumneavoastră, în care vorbiți despre dreptatea ce vă revine pe drepturi de autor, nu face să vă aducă decât prejudicii! Necuantificabile, dar prejudicii? Știți cum scriu pe mess și în spatele ușilor închise o seamă de interpreți care vă dau sărut-mâna pe la toate întâlnirile muzicale? „Bine i-a făcut la Nicoleta!” sau „Trebuia să i se înfunde!” „Ce mai vrea și asta, nu vede că nici vocea nu o mai ajută?” „Bravo Georgi! Suntem alături de tine!” Sunt nume grele, poate de la care nici nu v-ați aștepta că pot să vă atace în acest mod.

De aceea vă transmit ca prieten, care n-a cerut și nici nu așteaptă nimic de la dumneavoastră. Fiți o mamă înțeleaptă a celor ce vă calcă pe urme, nu cred că mai e timpul răfuielilor ieftine iar dumneavoastră, fiică adoptată și încoronată a Banatului, demonstrați-ne că nu v-ați schimbat atât de mult în timp, încât să vă fi însușit caracterul miticilor de București. Știu, veți produce o listă lungă de argumente în apărarea dumneavoastră și veți spune cât de licențios a „vidanjat” la adresa dumneavoastră Ramona Vița sau chiar „tânăra cântăreață”, dar oare, de pe pagina cui a fost declanșat „de bună voie și nesilit de nimeni” acest război?

Să aibă, oare și Nucu acces la parolele dumneavoastră sau chiar el să fi „glăsuit” cele urcate pe Feisbuk?  (mă joc, știu că se scrie Facebook) . Pentru că dacă e așa, (mai) aveți ocazia să vă postați un mesaj în care să reglați lucrurile, chiar dacă expozeul nu este produs de o minte iscusită a unui manager și PR-ist care vă supune în fiecare zi regulilor din caietul său de imagine.

În rest, nu vă putem promite decât să urmărim desfășurarea unor evenimente la care, fără de voie, ne-ați făcut părtași. Spectatori resemnați ai unei piese triste…

 

Săptămâna dedicată împlinirii celor 50 de ani ai Muzeului Banatului Montan a început în forță, prin prezentarea unor proiecte de către specialiștii arheologiei de la Direcția Județeană pentru Cultură Timiș, ai Muzeul Banatului din Timișoara, Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș și desigur, a gazdelelor de la Muzeul Banatului Montan din Reșița.

„Patrimoniul cultural bănățean, încotro?”, constituie o dezbatere publică care s-a bucurat de un interes al celor dedicați acestui domeniu și care au demonstrat prin sintezele prezentate că își desfășoară cu pasiune fiecare ceas de activitate. Muzeele din Banat se confruntă cu probleme legate de lipsa acută a specialiștilor, dar și de o finanțare care să facă atractivă această ramură intrinsecăa culturii.

Așa cum afirma dr. în istorie Livia Magina, „Patrimoniul cultural, prin componentele sale materiale şi imateriale, constituie baza moştenirii unui popor, fiind o consecinţă directă a evoluţiilor socio-economice şi politice, cu specificităţi datorate apartenenţei la o comunitate, etnie, naţiune, religie. Cu toate acestea, importanţa socială, dar mai ales economică a patrimoniului cultural, este prea puţin cunoscută şi valorificată. Patrimoniul cultural este componentă fundamentală a diversității culturale și a dialogului intercultural“.

La rândul său, proaspătul director al Muzeului Banatului Montan, Flavius Bozu, a ținut să remarce la deschiderea săptămânii care marchează jumătate de veac de existență ai Muzeului Banatului Montan:

Specialiștii de la Muzeul Banatului din Timișoara au prezentat o lucrare documentată despre cele 400 de movile funerare din Banat și modul în care au fost acestea supuse cercetarii arheologice, în ultimii ani.

Despre patrimoniul cultural din județul Timiș, o prezentare amplă și aplaudată la scenă deschisă i-a aparținut arheologului Victor Bunoiu, consilierul Direcției Județene pentru Cultură Timiș.

Despre considerentele şi nevoile identificate prin analizele făcute la nivel local, în „Anul european al patrimoniului cultural”, arhg. Victor Bunoiu, consilier pe probleme de arheologie în cadrul Direcţiei Județene pentru Cultură Timiș, a declarat:

Managerul Muzeului Banatului Montan din Reșița, Flavius Bozu și purtătorul de cuvânt al MBM, arh. dr. Livia Magina, vor fi prezenți joi, 17 mai, ora 19:00, la Reper 24, unde vor dezbate pe marginea celor 50 de ani de activitate împliniți de muzeul reșițean și perspectivele acestei instituții.

Sergiu TABAN

Sâmbătă, 31 martie, la restaurantul „Eden” din Caransebeş a avut loc lansarea volumului „De la prigoana comunistă, la barono-kraţie/Mărturiile unui bănăţean”, de Ioan Mâţu, apărut la Editura Mirton din Timişoara, la eveniment participând cadre didactice de la şcolile din Oţelu Roşu, unde autorul a fost profesor, prieteni, oameni politici şi iubitori de literatură.

Prof. univ. Miron Corici, de la Universitatea de Vest din Timişoara, a spus că volumul porneşte de la experienţa personală a autorului, cu un mare impact emoţional şi autobiografic. „În proaspăta noastră democraţie, clasa politică continuă să vorbească fără noimă, să mintă, să fure şi să distrugă. Talk-show-urile abundă de discursuri retorice, sforăitoare, dar lipsite total de inspiraţie şi de un model civic la care să ne putem raporta. Totul s-ar datora ineficienţei unor reglementări normative, slăbirii mecanismelor de control social realizate prin lege şi justiţie, ambivalenţei criteriilor de apreciere şi sancţionare a indivizilor, multiplicării mijloacelor ilegitime pentru atingerea scopurilor de către anumiţi indivizi şi grupuri, în procesul accesului spre statusuri superioare de îmbogăţire şi putere”, a spus prof. univ. Miron Corici. Invitatul a mai afirmat că literatura de specialitate se îmbogăţeşte astfel cu o lucrare pe cât de utilă, pe atât de plăcută, pe care o recomandă cu toată căldura unui cerc cât mai larg de cititori.

„Ioan Mâţu ne poartă într-o călătorie ce evocă un episod trist din istoria recentă a românilor, şi anume cea legată de perioada comunistă şi post-comunistă, şi îşi propune să contribuie la o mai bună cunoaştere a istoriei apropiate, a istoriei de lângă noi. Mărturisesc că am citit puţine lucrări atât de interesante, lucrări care să cuprindă cu atâta acurateţe şi în doar câteva secvenţe o epocă pe care, altfel, cei care nu au trăit-o nu o pot înţelege. După cum mărturiseşte însuşi autorul, cartea se doreşte a fi o incursiune în istoria românilor în timpul prigoanei comuniste şi în cea a tranziţiei la democraţie, o carte despre infamii comunişti şi securişti, respectiv şmecherii şi îmbogăţiţii peste noapte din post-comunism, precum şi ceilalţi, provenind din membrii mediocrităţii româneşti. Autorul surprinde foarte bine culoarea epocii comuniste şi post-comuniste, cu mentalităţi, comportamente şi relaţii sociale specifice. Cartea merită citită, atât de publicul avizat, cât mai ales de cel mai puţin avizat”, a spus despre carte prof. univ. dr. Nicolae Hurduzeu, de la Universitatea de Vest din Timişoara.

În discursul de încheiere, Ioan Mâţu a recunoscut că multe amintiri, chiar din anii copilăriei, i s-au întipărit atât de bine în minte, încât le-a transcris pe foaia de hârtie exact aşa cum s-au întâmplat. „Acest volum a apărut dintr-un sentiment de neîmplinire existenţială, pe care l-am încercat după Revoluţia din 1989. Am vrut ca prin această lucrare să realizez un mijloc de îndreptare pentru, de ce nu, tânăra generaţie, confruntată cu tot felul de aspecte ale mass-media, dar şi pentru marea masă – «majoritatea tiranică», după cum i-am spus în carte – de mediocri, cei mai mulţi politicieni, în acea perioadă, fiind aşa”, a spus autorul.

La final, acesta a oferit cărţi rudelor, foştilor colegi şi prieteni apropiaţi, şi a dat autografe.

Cosmin VLAD

Orașul din Valea Carașului va găzdui, timp de 3 zile, concerte de excepție și distracția va fi la ea acasă, pe scena amenajată de autorități pe platoul din fața celei mai vechi gări din țară, Gara Oravița.

În mai puțin de 3 ore, pentru orăvițeni, și nu numai, va începe distracția o dată cu debutul Zilelor Orașului Oravița -2017. Ca și-n anii precedenți, administrația publică locală le-a pregătit orăvițenilor 3 zile de distracție și voie bună. Programul va debuta astă seară, de la ora 19.30, prima zi fiind dedicată cântului și dansului popular bănățean. Pe scenă vor urca artiștii: Ionuț Oprea, Cătălin Badea, Nicoleta Novac, Nicu Novac, Florin Pistrilă, Liliana Laichici și Dumitru Teleagă. Acompaniamentul muzical va fi asigurat de formația condusă de prof. Marian Suvergel, iar dansul popular va fi pus în scenă de Ansamblul „Hora Carașului” al Casei de Cultură „George Motoia Craiu” din Oravița.

Spectacolul va fi prezentat de cunoscuta prezentatoare tv, dar și interpretă de muzică populară, Luminița Istudor.

Pentru cei care nu puteți urmări prestațiile artiștilor din această seară, de pe platoul din fața gării, cotidianul Reper 24 va transmite LIVE, pe pagina de facebook Reper24h, prestațiile interpreților de muzică populară din prima zi de sărbătoare a Oraviței.

John GAVRILESCU

Vasile Ivan Recita pe versuri proprii poezia „Satul în care m-am născut”

Reper 24

Aproape 40 de elevi de la Liceul Bănățean Oțelu Roșu vor participa în acest an școlar la stagii de pregătire practică în Portugalia și Germania, în cadrul unul proiect finanțat din fonduri europene, prin Programul Erasmus+. 

Proiectul “Experiență europeană – drum deschis către formare și perfecționare” are ca obiectiv creșterea gradului  de angajabilitate pe piața muncii și implicit reducerea șomajului în rândul absolvenților, precum și creșterea interesului tinerilor pentru învățământul profesional, prin oportunitatea unei formări profesionale la standarde europene, în cadrul unor parteneriate transnaționale, a precizat pentru Reper 24, directorul Liceului Bănățean, Daniela Georgina Chelbea.

Mai exact, în cadrul proiectului 15 elevi de clasa a X-a, de la profilul mecanică și 24 de elevi de la profilul turism și alimentație vor derula stagii de practică de câte 3 săptămâni în Germania, respectiv Portugalia. La finalul acestor stagii, elevii vor primi certificate europass mobility, care le conferă dreptul de a munci în străinătate în respectivele domenii.

Tot în cadrul proiectului, patru profesori de la Liceul Bănățean Oțelu Roșu vor participa la un schimb de experiență în Portugalia, la o instituție de învățământ parteneră, instituție care practic pregătește toată forța de muncă din domeniul turismului și alimentației din zona Lisabona, a mai precizat Daniela Georgina Chelbea. Conform acesteia, proiectul va contribui atât la dezvoltarea personală cât și profesională a elevilor și cadrelor didactice de la Liceul Bănățean Oțelu Roșu.

Proiectul are o valoare de aproximativ 100.000 de euro și are o perioadă de implementare de 24 de luni. Acesta este implementat în parteneriat cu: ZAW Zentrum für Aus und Weiterbildung din Leipzig, Germania și Agrupamento de Escolas de Alcochete, din Portugalia.

Karina TINCUL