Ca urmare a discuţiilor din cadrul şedinţei Comitetului Consultativ de Dialog Civic pentru Problemele Persoanelor Vârstnice referitoare la situaţia căminelor pentru persoane vârstnice din Anina şi Bocşa, Instituţia Prefectului – Judeţul Caraş-Severin a solicitat Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice un punct de vedere privind posibilităţile de soluţionare a situaţiei.

Potrivit ministerului, cele 19 cămine pentru persoane vârstnice înfiinţate în anul 2011 prin reorganizarea unor unităţi sanitare ineficiente, printre care şi cele de la Anina şi Bocşa, aveau asigurate cheltuielile de funcţionare până la data de 31 octombrie 2013, termen care a fost prelungit ulterior până în 31 decembrie 2015. După expirarea acestei perioade, finanţarea trebuia să fie prevăzută în bugetele locale, în aceleaşi condiţii cu finanţarea căminelor aflate în subordinea autorităţilor administraţiei publice locale, care funcţionează în baza Legii Nr. 17/2000.

La nivel naţional, peste 100 de cămine pentru persoane vârstnice necesită sprijin financiar pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea serviciilor, astfel că Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice a iniţiat un proiect de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea programului „Creşterea calităţii vieţii persoanelor vârstnice din căminele pentru persoane vârstnice”. Acest program vizează finanţarea căminelor în proporție de maximum 30 la sută din standardul de cost la nivel naţional, în funcţie de capacitatea centrului şi lista de aşteptare a acestuia, pentru acoperirea cheltuielilor cu salariile personalului.

Proiectul de hotărâre poate fi vizualizat în întregime accesând link-ul: http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/transparenta/proiecte-in-dezbatere/4286-2016-02-10-hg-pin-persv .

Cosmin VLAD

Problema cu care se confruntă autoritățile locale din Anina în ceea ce privește azilul de bătrâni din localitate nu pare să-și găsească rezolvare prea curând. După ce instituția, finanțată până acum de stat, era să rămână în voia sorții în luna noiembrie din cauza încheierii contractului cu Bucureștiul, bătrânii riscă din nou să ajungă în stradă.

Singura șansă au fost atunci economiile acumulate de azil în decursul timpului care au permis funcționarea acestuia până în luna decembrie. După acest termen, s-au făcut insistențe la nivel național pentru continuarea finanțării de la Guvern, astfel că centrul pentru bătrâni din Anina, alături de alte instituții în aceeași situație din țară, au primit o „milă” de 130.000 de lei, care să le permită să răsufle ușurate pentru încă două luni.

Situația critică începe abia acum, însă. Și asta pentru că la finalul lunii februarie se termină și ultima tranșă de bani de la Guvern, iar bătrânii se pregătesc iar să-și facă bagajele.

„Azilul de bătrâni a fost făcut în 2011 pe un program de interes național, s-au închis 63 de spitale și s-au deschis 19 azile. S-a spus atunci, ca și acum, că ele intră în programul național de dezvoltare ca căminelor. Problema este că acel contract semnat atunci s-a terminat anul trecut în octombrie. Am mai avut noi economii pentru două luni de zile, astfel că în noiembrie și decembrie am rezistat. Ulterior am primit cei 130.000 de lei de la Guvern prin Consiliul Județean și mai rezistăm până la finalul lui februarie”, explică primarul Gheorghe Românu.

Autoritățile locale din oraș susțin că localitatea nu are puterea financiară necesară pentru a finanța azilul cu banii care partea de bani care venea până acum de la Guvern. Este vorba aici despre o sumă de 1.410 lei alocată lunar pentru fiecare bătrân în parte, bani din care era plătit personalul.

Mai mult, edilul-șef susține că și dacă aceste sume ar exista în bugetul local, nu ar fi corect față de comunitatea din Anina, ca Primăria să susțină financiar azilul, doar pe motivul că Guvernul nu mai este în stare să-și respecte promisiunile făcute în 2011.

„În acest cămin sunt persoane care plătesc între 650 și 900 de lei, în funcție de gradul de dependență. Noi primim de la stat 1410 lei pentru fiecare. În momentul în care nu mai primim aceste sume, atunci vom avea o problemă. Nu putem veni cu diferența din cadrul bugetului local pentru că nu avem acești bani și nu este corect ca pentru toți bătrânii de acolo să plătească oamenii din comunitate. Azilul este de interes național, nu are cum să pună comunitatea bani pentru persoane care nu sunt din oraș, nu avem dreptul față de comunitate să facem acest lucru.

Trebuie stabilit clar care este rolul acestui cămin. E tragic pentru că sunt bătrâni și trebuie să avem grijă de ei. Trebuie căutate soluții. Eu zic că se va prelungi finanțarea de la Guvern pentru că potrivit modului în care a fost acest cămin gândit în 2011, el trebuie să continue prin fonduri de la stat, așa ni s-a promis atunci, așa trebuie să fie”, a mai adăugat edilul-șef.

Alexandra JURCA

Situația Căminului de bătrâni de la Anina, aflat în pericol de a fi închis de la jumătatea lunii ianuarie, scoate la iveală și o altă problemă spinoasă: nici un alt azil din Caraș-Severin nu este dispus să preia persoanele cu boli mintale. Nici chiar cele patru cămine aflate în administrația Consiliului Județean Caraș-Severin. 

Căminul din Anina găzduiește în prezent 49 de persoane, dintre care aproximativ 20 suferă de demență sau Alzheimer. Azilul, deschis după desființarea spitalul din urmă cu câțiva ani a rămas fără finanțare de la Ministerul Muncii, posibilitatea ca aceasta să își închidă porțile începând cu a doua jumătate a lunii ianuarie, atunci când își termină fondurile, devenind tot mai reală de la o zi la alta. În aceste condiții, autoritățile locale și județene caută soluții pentru ajutorarea persoanelor internate. Iar dacă o parte a acestora ar putea fi preluate de căminele Consiliului Județean, nu același lucru se va întâmpla și cu bolnavii de Alzheimer.

„Căminele de bătrâni ale Consiliului Județean sunt dotare ultramodern, au fost finanțate cu proiecte europene. Noi, în măsura posibilităților, vizavi de cei de la Anina putem parțial să preluăm unele dintre persoane, dar acolo sunt cei cu două boli extrem de grave pentru care căminele CJ nu sunt acreditate”, a afirmat vicepreședintele forului județean, Ilie Iova. Acesta a ținut să amintească și faptul că CJ Caraș-Severin este printre puținele foruri județene din țară care are în administrare cămine de bătrâni, majoritatea fiind coordonate de Primării.

Același punct de vedere l-a avut și directorul Complexului de Servicii Sociale Comunitare pentru Persoane Adulte din Reșița, Cristian Vîlceanu: „Pot să vă spun că vom prelua din bătrânii de la Anina, dar nu vom prelua nici unul din bătrânii care au Alzheimer și demență, pentru că la noi în complex nu sunt primiți acești bătrâni”.

Situația este cunoscută și de prefectul Nicolae Ciobanu: „Sunt informat că multe dintre căminele publice, chiar dacă au multe locuri libere, refuză să primească pe cei care sunt în cărucior, pe cei care sunt bolnavi și trebuie să fie întreținuți, reclamând lipsa de personal suficient și calificat. Noi trebuie să fim cu un pas înainte și să ne pregătim noi pentru bătrânii care urmează să vină, să avem personal suficient și calificat pentru că este o problemă care trebuie rezolvată neapărat și fără nici un fel de comentarii, chiar dacă ne convine sau nu ne convine să îi primim” .

Pe moment nu se știe ce se va întâmpla cu bătrânii de la căminul din Anina, o posibilă rezolvare fiind găsirea unei soluții de a menține deschis azilul. Conform prefectului, în prezent se află în dezbatere publică un proiect de hotărâre prin care ar putea fi prelungite contractele de finanțare ale spitalelor care au fost transformate în cămine. Totuși nu se știe dacă acest proiect va fi adoptat, iar dacă va fi aprobat dacă fondurile vor fi transferate în timp util către Anina.

Conform unei analize făcute la nivelul județului, în Caraș-Severin ar exista în prezent aproximativ 70 de locuri vacante în căminele de bătrâni publice.

Karina TINCUL