Renate Weber a fost demisă din funcția de Avocat al Poporului de către plenul reunit al Parlamentului, revocarea survenind în urma celor 247 de voturi „pentru” și 32 de voturi „împotrivă”.

Anterior, comisiile juridice au adoptat raportul de admitere a solicitării de revocare din funcţie a Avocatului Poporului. Așa cum ați aflat, senatorii şi deputaţii au respins, marţi, în şedinţă comună, rapoartele de activitate pe ultimii trei ani ale Avocatului Poporului.

Poziția de Avocat al Poporului reprezintă o cheie în arhitectura de putere a administrației, dat fiind că aceasta e singura instituție care poate bloca ordonanțele de urgență emise de guvern prin atacarea lor la Curtea Constituțională.

Unul dintre parlamentarii care au votat pentru demiterea Renatei Weber din funcția de Avocat al Poporului este deputatul Partidului Național Liberal Dumitru Rujan, cel care își argumentează decizia alături de cei 246 de colegi ai săi:

„Am votat PENTRU adoptarea proiectului de Hotărâre privind revocarea doamnei Renate Weber din funcția de Avocat al Poporului. Am fost prezenți 280 de parlamentari, dintre care pentru adoptare au votat 247.

Renate Weber nu a transmis Parlamentului şi Guvernului raportul special şi recomandările privind problemele de sistem constatate în cazul crimelor de la Caracal, încălcând legea de funcționare a Avocatului Poporului.

În tot mandatul său, Renate Weber nu a intervenit în nicio cauză cu minori. Conform legii, era obligată să facă asta. Renate Weber nu a întreprins nicio acţiune şi anchetă proprie şi nu a formulat recomandări proprii pentru implementarea Hotărârii Camerei Deputaţilor privind concluziile şi măsurile comisiei de anchetă referitoare la situaţia copiilor dispăruţi.

Renate Weber a atacat la CCR legea privind tăierea pensiilor speciale, în condițiile în care ea însăși este un potențial beneficiar de pensie specială.

Avem nevoie de un Avocat al Poporului, care să îi reprezinte cu adevărat pe români“, a ținut să puncteze deputatul cărășean Dumitru Rujan.

De cealaltă parte, liderul PSD, Marcel Ciolacu, a anunțat încă de marți că social-democraţii vor contesta la Curtea Constituțională schimbarea lui Renate Weber din funcția de Avocat al Poporului și că vor reclama Comisiei Europene acest demers.

Sergiu TABAN

Ordinul Militar al Veteranilor din Teatrele de Operații a emis o petiție pe care o adresează atât instituțiilor abilitate din domeniul apărării naționale, cât și Avocatului Poporului și presei în speranța că aspecte neconstituționale dintr-o ordonanță de urgență emisă în 2020 privind plafonarea soldelor militarilor din MApN vor fi sesizate Curții Constituționale.

„În urma îngheţării/plafonării soldelor militarilor activi din Ministerul Apărării Naţionale şi a pensiilor militarilor rezervişti pensionari pe tot parcursul anului 2021, prin adoptarea şi publicarea în Monitorul Oficial nr. 1332/31.12.2020 a O.U.G. nr. 226 din 30.12.2020, Ordinul Militar al Veteranilor din Teatrele de Operaţii, asociaţie reprezentativă a veteranilor activi şi rezervişti, a emis un punct de vedere pe care îl comunică oficial, instituţiilor cu atribuţiuni în domeniul apărării şi siguranţei naţionale, Avocatului Poporului precum şi mass-mediei.

În acest sens, invocând rolul de Protector al demnităţii şi al tradiţiilor militarilor veterani – asumat prin Statut, precum şi dreptul la opinie şi liberă exprimare aşa cum sunt ele definite prin Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, Ordinul Militar al Veteranilor din Teatrele de Operaţii sesizează şi vă comunică următoarele aspecte pe care vă rugăm să le analizaţi şi să dispuneţi de urgenţă sesizarea Curţii Constituţionale a României cu privire la neconstitutionalitatea:

-     art I alin (1) din OUG 226/2020 – “Prin derogare de la prevederile art. 38 alin. (4) şi (4A1) lit. c) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2021, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2020 în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.”

-     art. I alin. (5) din OUG 226/2020 – “În anul 2021, începând cu luna ianuarie, instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională acordă cuantumul compensaţiei băneşti, respectiv al alocaţiei valorice pentru drepturile de hrană actualizate la nivelul lunii ianuarie 2019, potrivit normelor în vigoare.”

-     art. VIII alin. (7) din OUG 226/30 decembrie 2020 : „Prin derogare de la art. 59 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2021 pensiile militare de stat stabilite în condiţiile legii nu se indexează cu rata medie anuală a inflaţiei”.

-     art. 29 lit. e) din Legea nr. 80/1995: “Cadrelor militare în activitate le este restrânsă exercitarea unor drepturi şi libertăţi, astfel: e) constituirea în diferite forme de asociere cu caracter profesional, tehnico-ştiinţific, cultural, sportiv- recreativ sau caritabil, cu excepţia celor sindicale ori care contravin comenzii unice, ordinii şi disciplinei specifice instituţiei armatei, este permisă în condiţiile stabilite prin regulamentele militare”,

În sprijinul acestor aspecte de neconstituţionalitate sesizate, venim cu următoarele argumente:

1. Personalul activ al M.Ap.N. este plătit şi la ora actuală la nivelul anului 2009, din cauza tăierilor cu 25% din soldă şi normei de hrană, de către guvernul de atunci al României; nerespectarea prevederilor legii salarizarii unitare nr. 153/2017 , prin care urma să se ajungă la o creştere treptată, până la atingerea maximelor prevăzute, este o încălcare gravă a art. 16 din Constituţie (egalitatea în drepturi), în condiţiile în care prin Legea nr. 42/2020 care modifică Legea-cadru nr. 153/2017, alte categorii socio-profesionale au beneficiat deja de aceste creşteri (art. II / L 42/2020, personalul din cadrul Institutului pentru studierea problemelor minorităţilor naţionale, o creştere salarială de 100%; art. III / L42/2020, personalul din cadrul Inspectoratului de Stat pentru Controlul Rutier, o creştere salarială de 20%; art. IV / L42/2020, personalul din cadrul bibliotecilor naţionale şi al muzeelor de importanţă naţională, o creştere salarială de 30%).

„Art. 16 (1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi tără discriminări.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege”.

Aceeaşi încălcare a art. 16 din Constituţia României, o constatăm şi în cazul pensionarilor militari, care din cauza modificării Legii nr. 223/2015 prin OUG 59 din 2017 art. VII pct. 2, nu au beneficiat de nici o indexare a pensiei în anul 2020 în mod discriminatoriu, în timp ce pensionarii civili au beneficiat de o indexare de 14%, ba mai mult, prin efectele OUG 226/2020 nu beneficiază de indexarea cu rata medie anuală a inflaţiei, în timp ce magistraţii sunt exceptaţi de la această plafonare.

2. Deşi art. 11 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului recomandă statelor semnatare să acorde cetăţenilor săi libertatea de asociere, inclusiv în organizaţii sindicale, statul român prin instituţiile sale în drept, nu acordă militarilor activi dreptul la organizare sindicală, încălcând astfel prevederile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, dar şi ale art. 53 din Constituţia României:

„Art. 53. (1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. (2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii”.

Mai mult, în mod abuziv şi cu bună-ştiinţă că militarii nu sunt reprezentaţi sindical, li s-a impus această plafonare, în baza faptului că militarii activi nu pot protesta sau lua o poziţie oficială legală.

3. Nu în ultimul rând, nerespectarea şi încălcarea legislaţiei în vigoare, prin plafonarea şi neplata drepturilor salariale şi a pensiilor militarilor, tensiunile create astfel în mod artificial în rândul acestei categorii socio-profesionale a militarilor, poate deveni o problemă de siguranţă naţională.

Astfel, în cazul OUG 226/2020, dar si în cazul OUG 59/2017 se încalcă art. 63 din Legea nr. 24/2002: o ordonanţă de urgenţă nu poate deroga niste prevederi stabilite într-o lege, legea fiind o norma juridică superioară ordonanţei de urgență”, precizează Prim vicepreședintele Ordinului Militar al Veteranilor din Teatrele de Operații, Manuel Vlăduț.

Lorena POENARU

Maşinile parcate ilegal nu vor mai putea fi ridicate, a decis astăzi Curtea Supremă, în urma unei sesizări trimise de Avocatul Poporului. Conform Instanței Supreme, Consiliile locale nu aveau dreptul să dispună ridicarea vehiculelor staţionate sau oprite neregulamentar, doar guvernul putând stabili astfel de sancțiuni. 

Sesizarea a fost trimisă Curții Supreme în luna ianuarie. „Vă solicităm să constataţi că problema de drept prezentată a primit o soluţionare diferită din partea instanţelor judecătoreşti şi, printr-o decizie obligatorie, să stabiliţi modul unitar de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor legale incidente”, se arată în cererea trimisă de Avocatul Poporului. De asemenea, Avocatul Poporului susţinea că nu se justifică reglementările autorităţilor locale într-un domeniu ce ţine de competenţa Guvernului.

“În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.128 alin.(1) lit.d), art.134 alin.(2) si art.135 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, raportate la dispozițiile art.3 alin.(1), art.5, art.36 alin.(1), alin.(2) lit.d) și alin.(6) lit.a) pct.13 din Legea administrației publice locale nr.215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, art.21 lit.b) și art.24 lit.d) din Legea-cadru a descentralizării nr.195/2006, procedura de aplicare a măsurii tehnico-administrative constând în ridicarea vehiculelor staționate/oprite neregulamentar pe partea carosabilă, prevăzută de art.64 și art.97 alin.(1) lit.d) și alin.(6) din Ordonanța de urgentă a Guvernului nr.195/2002, nu poate fi reglementata prin hotărâri ale consiliilor locale“, se arată în decizia instanței.

Karina TINCUL

Victimele deportării etnicilor germani în fosta Uniune Sovietică au fost comemorate în aceste zile la Reșița. Astfel de manifestări comemorative au loc în municipiul de pe Bârzava, anul, în luna ianuarie, începând cu anul 1990. Activitățile pregătite anul acesta au fost cu atât mai speciale cu cât în această perioadă se împlinesc 70 de ani de la începutul deportărilor în fosta URSS și 65 de ani de la întoarcerea ultimilor deportați. 

În urmă cu 70 de ani, bărbaţi între 16 şi 45 de ani şi femei între 18 şi 30 de ani, apţi de muncă, de pe întreg teritoriul României, din Transilvania, Banat, Satu Mare, Crişana, Bucovina, Bucureşti şi Dobrogea, au fost luaţi din sânul familiei şi transportaţi, în vagoane pentru transportul animalelor, până pe teritoriul actualei Ucraine (zona Doneţk) şi al Rusiei (Munţii Ural). Nu puţini au fost aceia care şi-au pierdut viaţa acolo datorită condiţiilor vitrege de muncă şi viaţă. Ultimii deportaţi s-au reîntors acasă abia la sfârșitul lui decembrie 1949, după cinci ani de muncă depusă pentru „reconstrucţia” statului sovietic. Din cei aproximativ 75.000 de deportaţi din România se estimează că un număr de 10.000 şi-au pierdut viaţa acolo. Din judeţul Caraş-Severin au fost deportaţi  aproximativ 10.000 de etnici germani. Actualmente mai sunt în viaţă în Banatul Montan 68 de foşti deportaţi, dintre care 31 de reşiţeni.

La Reșița, manifestările comemorative au debutat miercuri cu un simpozion dedicate acestui episod dramatic din istoria minorității germane din România. La manifestare au fost prezenți printre alții: vice-consulul Republicii Democrate Germane la Timișoara, Siegfried Geilhausen, vice-președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Ionesie Ghiorghioni, adjunctul Avocatului Poporului, prof. univ. Mircea Criste, președintele filialei județene a Asociației Foștilor Deținuți Politici și Deportați în Bărăgan, Cornelia Fetea, protopopul Reșiței, Petru Berbentia, istoricul Lavinia Betea, președintele Forumului Democrat al Germanilor din Banat, dr Ioan Fernbach din Timișoara, directorul Bibliotecii Județene Paul Iorgovici din Reșița, Clara Constantin și bineînțeles principalul organizator al acestui eveniment, președintele Forumului Democratic al Germanilor din Caraș-Severin, Erwin Josef Țigla.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157648221037164″]

”Modul în care procedează comunitatea germană din Reșița ar trebui să fie un exemplu pentru toate celelalte comunități. Aceste forme de comemorare a unor oameni nevinovați care au suportat deciziile criminale ale unor genii ale răului sunt un semn de atenționare: Aveți grijă, astfel de lucruri nu trebuie să se mai repete. Aveți grijă, niciun pământean nu poate fi Dumnezeu”, a declarat cu acest prilej istoricul Lavinia Betea.

”Ceea ce s-a întâmplat acum 70 de ani este o încălcare flagrantă a drepturilor omului”, a ținut să precizeze și adjunctul Avocatului Poporului, Mircea Criste, prezent la eveniment într-o dublă ipostază: ”Am venit aici pe de o parte ca reprezentat al instituției Avocatului Poporului, una din cele mai importante în domeniul protecției drepturilor omului. Pe de altă parte, a doua poziție în care sunt aici este una mai specială, de suflet, pentru că mama mea, etnică germană din Reșița, a fost deportată în ianuarie 1945 în Urali și și-a petrecut 4 ani din tinerețe acolo. A venit cu o boală grea, de care a și murit. Sunt evenimente, precum acesta, în care cuvintele nu pot măsura adevărata dimensiune a unei realități oricât de frumoase ar fi aceste cuvinte”.

Comemorarea celor 70 de ani de la începerea deportărilor a continuat la Reșița cu un program muzical și cu depunerea de coroane la monumentul deportaților din Parcul Cărășana. La nivel național, manifestările comemorative au debutat încă de la începutul acestui an.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157650547010891″]

Karina TINCUL