”Îmbătrânirea normală și demența” este tematica unui proiect transfrontalier demarat anul trecut în luna mai, pe parteneriat româno-sârb, între secția de Neuropsihiatrie a Spitalului Județean Reșița și Spitalul de Neuropsihiatrie din Vârșeț. Valoarea acestui proiect este de 478 de mii de euro, pentru partea română. Din acești bani, spitalul reșițean achiziționează materiale și echipamente, precum și mobilier, necesare pacienților internați pe aceste secții.

„Tematica este incitantă, interesantă, provocatoare, dat fiind patologiile internate și tratate pe secțiile și ambulatoriile de Neurologie și Psihiatrie ale Spitalului Județean din Reșița”, a declarat dr. Violeta Moroșoi, directorul medical al Spitalului Județean de Urgență din Reșița.

Utilitatea practică a acestui proiect constă nu numai în dotarea cu echipamente, mobilier şi aparatură, ci și prin elaborarea de lucrări, de articole, prin organizarea de simpozioane mixte româno-sârbe, mese rotunde având ca tematică demenţa, se aduce o aprofundare a cunoaşterii în domeniul îmbătrânirii normale şi a demenţei, constituind un progres în ceea ce priveşte studiul pacienţilor cu disfuncţie cerebrală din judeţul Caraş-Severin.

„Patologia internată pe secția de Neurologie este cerebro-vasculară, 55 – 60% din bolnavii internaţi de urgenţă pe secţie prezentând accidente vasculare cerebrale ischemice sau hemoragice, ceea ce înseamnă că în scurt timp, într-un interval de 3 – 6 luni, maxim 3 ani, o parte din aceşti bolnavi dezvoltă un declin cognitiv progresiv, deseori ireversibil, o deteriorare fizică, mentală şi psihică progresivă până la stadiul de dependenţă totală.

Având în vedere această categorie specială de bolnavi, care necesită o atenţie suplimentară, şi din punct de vedere medical, şi din punct de vedere uman, consider acest proiect transfrontalier deosebit de util pentru pacienţii noştri demenţi, din judeţul Caraş-Severin“, dr.Violeta Moroşoi, directorul medical al Spitalului Județean de Urgență Reşiţa.

Durata de implementare a proiectului este de 24 de luni. În prezent s-a 10 % din valoarea proiectului, adică cca 200.000 euro, un fel de avans. Din valoarea totală a proiectului, de 350.000 euro se achiziționează doar echipamente medicale.

Elena FRANȚ

Deputatul social-democrat Ion Spânu, vorbește deschis despre recenta declarație care face trimitere la autonomia Transilvaniei, despre seriozitatea cu care trebuie tratae astfel de manifestări menite să destabilizeze chiar în Anul Centenarului Marii Uniri și pericolele care pândesc România în cazul în care acest deziderat anti-românesc s-ar produce.

Deputat de Caraş-Severin, Ion Spânu a transmis în plenul Camerei Deputaților din Parlamentul României următorul mesaj:

„În spaţiul public a apărut, recent, o declaraţie privind autonomia Transilvaniei. Semnată atât de cetăţeni de etnie maghiară, cât şi de cetăţeni români, declaraţia susţine atât autonomia economică a Transilvaniei, cât şi cea teritorială. Subiectul nu este nou, apare public din când în când şi sunt, în mare măsură, aceleaşi persoane care îl promovează. Cu toate acestea, nu pot să nu remarc reiterarea acestei teme acum, cu puțin timp înainte de sărbătorirea Marii Uniri de la 1918. În plus, documentul poartă, destul de ostentativ, denumirea: “Declaraţie româno-maghiară în anul Centenarului”.

În deschiderea declaraţiei ni se atrage atenţia că: “Multe dintre manifestările dedicate celebrării Centenarului Unirii Transilvaniei cu România, înainte de 2018 şi continuând în ultimele luni, au căpătat accente antimaghiare, sporind neînţelegerea în relaţiile dintre cele două comunităţi”. Evident, nu se oferă niciun exemplu concret, foarte probabil pentru că nu există unul. În mod bizar, proclamarea autonomiei Transilvaniei are menirea, în viziunea semnatarilor, de a linişti apele, astfel încât închipuitele accente antimaghiare să dispară definitiv. O logică mai mult decât rudimentară din partea unui grup cu pretenţii de intelectuali. Manifestările legate de Centenar au în mare parte o componentă culturală, cinstind memoria unor personalităţi ale vieţii artistice româneşti.

De asemenea, există activităţi ale Ministerului Apărării Naţionale care comemorează vitejia soldaţilor români căzuţi la datorie pe câmpurile de luptă. Nu este precizat în textul declaraţiei dacă accentele antimaghiare s-au manifestat în timpul ceardaşului executat pe Monumentul Ostaşului Român din Carei sau în timpul paradei militare de la Sfântu Gheorghe, unde soldaţii români au defilat printre colaci secuieşti.

Un alt motiv, care se invocă în favoarea autonomiei Transilvaniei, este cel al pluralismului cultural şi religios, pentru că “promovarea identităţilor şi tradiţiilor care dau specificul Transilvaniei este în folosul şi al românilor, şi al maghiarilor. Departe de a minimaliza importanţa minorităţilor din Transilvania şi contribuţia acestora la viaţa socială şi economică din regiune. Vreau să fac precizarea că în Dobrogea, de exemplu, trăiesc laolaltă români, aromâni, bulgari, turci, tătari, ţigani, evrei, greci, armeni, ruşi, lipoveni, ucraineni, găgăuzi, germani, italieni, albanezi, sârbi şi unguri. În Dobrogea, reprezentanţii bisericilor ortodoxe şi catolice, împreună cu cei ai religiei musulmane au creat “Forumul celor trei religii”, în care liderii religioşi îşi aduc credincioşii laolaltă.

De altfel, pe tot cuprinsul României întâlnim astfel de situaţii, de comuniune perfectă între cetăţeni români de etnii şi credinţe diferite, Transilvania nefiind din acest punct de vedere un caz aparte.

Deşi este o problemă desfăşurată pe teritoriul României şi, în consecinţă, rezolvarea ei ţine de noi, cetăţenii acestei ţări, textul declaraţiei, coborând cu viteză maximă pe panta logicii elementare, aduce în discuţie Ungaria. Astfel, se precizează că “nu există nimic care să opună, astăzi, interesele României şi Ungariei. Conducerile de stat actuale pot sau nu să corespundă idealurilor societăţilor noastre. (…) Conducerile sunt oricum schimbătoare, căci venirea şi plecarea lor de la putere, la un moment dat, rezultă din chiar natura sistemelor democratice în care trăim”.

Chiar dacă lucrurile ar sta aşa, îmi este destul de greu să înţeleg cum ar putea tranşa o terţă parte o problemă administrativ-teritorială internă a unei ţări membre NATO şi UE, aşa cum este România? De ce ar interveni un alt stat în rezolvarea unui diferend care, după cum ni se spune, este chiar în favoarea românilor?

Pendulând între o dorinţă arzătoare comună româno-maghiară şi una strict maghiară, semnatarii declaraţiei par să se decidă, în final, că autonomia Transilvaniei este, de fapt, visul acestora din urmă, deşi, dacă materialul ar mai fi continuat, este foarte posibil ca lucrurile să se schimbe din nou.

Aşadar, “maghiarii din această ţară sunt cetăţeni ai statului român, având drepturi egale şi inalienabile de a propune modelele de reconstrucţie a statului-patrie comun (…) este firesc să facem din acest an unul de bilanţ şi să întâmpinăm dezideratele neîmplinite ale minorităţii, acestea necontravenind intereselor generale, permiţându-i să se simtă confortabil în România, deci în propria ei ţară”. Acest ultim paragraf este, practic, o chintesenţă a inconsecvenţei în gândire a unui grup de oameni, fie ei intelectuali sau nu. Pe de o parte, există o comunitate interesată să-şi exprime dreptul de a trăi mai bine în propria ţară, iar pe de altă parte îşi doreşte cu ardoare independenţa teritorială şi, deci, să nu mai facă parte din statul respectiv.

Totodată, dacă la începutul declaraţiei românii şi maghiarii îşi dădeau mâna într-un soi de frenezie generală şi cereau într-un glas autonomia Transilvaniei, spre sfârşit, în mod ciudat, românii nu se mai regăsesc în propoziţie.

Sunt de formaţiune economist. Am evitat să mă refer, de această dată, la implicaţiile economice negative pe care le-ar avea asupra Transilvaniei autonomia administrativă.

De asemenea, nu aş vrea să se înţeleagă că această declaraţie este în vreun fel îndreptată asupra comunităţii maghiare din România. Declaraţia mea este strict o analiză asupra unui text cu foarte mari lacune logice, dat publicităţii într-un moment mai mult decât nefericit“.

Sergiu TABAN

Daca ați fost martorii unui eveniment sau ai unei situații neobișnuite care ar putea deveni subiect de știre, contactați-ne la redactie@reper24.ro, pe contul nostru de Facebook sau pe WhatsApp la nr. 0747 081 224