Au început lucrările la clădirea care va adăposti copilașii orfani, pe lângă mănăstirea Țara Almăjului din Bozovici. În prezent, în cadrul mănăstirii funcționează și un cămin de bătrâni, aici fiind îngrijiți 28 de vârstnici, majoritatea cazuri sociale.

„Nădăjduim ca finalul acestui an sa fie unul fericit și pentru mai mulți copii orfani, care vor fi îngrijiți într-un centru de tip familial”, sunt cuvintele pline de speranță ale părintelui Petrică Zamela de la mănăstirea din Valea Almăjului.

Capacitatea adăpostului va fi de peste 30 de copii. Clădirea este prevăzută cu dormitoare, spații de joacă, de lectură și bibliotecă.

„Suportul pentru aceste proiect vine și din partea Episcopiei Caransebeșului, care ne ajută și la Căminul de bătrâni cu o parte din salariile pentru îngrijitoare, asistente medicale, dar și din donațiile obținute.

Toți cei care vor să ajute la finalizarea acestui proiect, o pot face prin donații, sau achiziționând produsele preparate de măicuțe, în mănăstire: sirop, ceaiuri, tincturi, dulcețuri etc.”, mai spune părintele Petrică Zamela.

Am mai aflat că la Mănăstirea Țara Almăjului se dorește în timp dezvoltarea unui centru de olărit.

Vasele de ceramică, lucrate tradițional în Mănăstirea Țara Almăjului sunt arse în cuptorul special de ars ceramica. După decorare și ardere, vasele  vor fi oferite spre vânzare iar banii adunați vor fi folosiți pentru ridicarea orfelinatului de pe lângă mănăstire.

Lorena POENARU

Pe locul unei vechi mănăstiri de la sfârșitul secolului XV din apropierea localității Coronini va fi ridicat un nou lăcaș de cult. Episcopul Caransebeșului, Lucian Mic, a sfințit vineri piatra de temelie pentru un nou lăcaș de cult prin care se va relua viața monahală la Coronini. Totodată, a fost hirotesit stareț al viitoarei mănăstiri pe ieromonahul Galaction Roiban, originar din Coronini și viețuitor al Mănăstirii Sâmbăta de Sus, ucenic al părintelui Teofil Părăian.

„Părintele Galaction va prelua conducerea acestui așezământ monahal și va încerca să adune o obște în jurul Sfinției sale, astfel încât lucrarea Mariei să se împletească cu lucrarea Martei. Sperăm ca în acest loc, în viitorul apropiat, să se ridice un schit, ruinele vechii mănăstiri să fie conservate și credincioșii să se obișnuiască să vină aici ca la un loc sfânt, pentru că, din cele mai vechi timpuri, acest loc era cunoscut în tradiția locală sub denumirea «La Mănăstire»”, a spus episcopul Caransebeșului.

Ruinele vechii mănăstiri ortodoxe de la sfârșitul secolului al XV-lea au fost descoperite în anul 2013, în apropierea localității Coronini, pe Valea Văradului din Clisura Dunării.

Cazul Mănăstirii „Sfântul Arhanghel“ ilustrează drumul anevoios de identificare pe teren şi de cercetare a arhitecturii eclesiastice medievale ortodoxe din Banat.

„Biserica Mănăstirii „Sfântul Arhanghel“ este un monument cu plan arhaic, ce a cunoscut o lungă vieţuire în timp, de-a lungul Evului Mediu. Structural, biserica are un altar rectangular, un naos cu plan dreptunghiular. Dimensiunile exterioare ale bisericii erau 6,80/6,50 m, fiind în această privinţă monumentul cel mai modest din arhitectura eclesiastică medievală ortodoxă, pe care l-am adus la lumină. Biserica a avut pereţii împodobiţi cu pictură la interior. Un element de arhitectură ce poate oferi şi repere cronologice îl constituie cele două perechi de contraforturi ce flancau pereţii laterali ai navei. Stratul de arsură identificat, în care s-au găsit trei monede de la finele veacului al XVIII-lea, sugerează perioada de distrugere violentă a monumentului.

Biserica, atestată în secolul al XVI-lea, are începuturi ce pot fi bănuite pe temeiul elementelor de arhitectură şi al analogiilor de plan încă în veacul al XV-lea. Mănăstirea de la Coronini se înscrie astfel, alături de cele de la Baziaş, Sirinia, Sviniţa, Mraconia şi Vodiţa, în şirul de lăcaşuri ortodoxe ridicate către sfârşitul secolului al XIV-lea şi în cursul secolului al XV-lea. O bună parte din monumentele mai înainte invocate aveau planul triconc, adus din lumea ortodoxă sârbească de călugărul Nicodim şi difuzat apoi în mediul monahal ortodox românesc de la nordul Dunării. Drumul triconcului la nordul fluviului s-a făcut prin culoarul cultural şi geografic bănăţean. Conservarea bisericii mănăstirii de la Coronini va înscrie, în acest fel, un monument de arhitectură eclesiastică peisajului cultural al provinciei. Situl arheologic a fost vizitat recent şi de Preasfinţitul Lucian, Episcopul Caransebeşului, însoţit de reprezentanţi ai Muzeului Banatului Montan din Reşiţa”, relata regretatul istoric, Dumitru Țeicu.

sursa: ziarullumina.ro

Elena FRANȚ