Nuanțele de gri și cenușiu încep încet-încet să dispară de pe clădirile Reșiței, care devin tot mai colorate de la o lună la alta. Cu pași mici, dar siguri, municipiul de pe Bârzava pare să se îndrepte spre acel concept mult lăudat și anticipat de primarul Ioan Popa, de oraș micuț, dar cochet.

Pete de culoare au început să apară de-a lungul anului trecut în tot mai multe zone ale Reșiței, oraș care în opinia edilului reșițean, și nu numai, se pretează foarte bine acestui gen de artă, multe zone deteriorate și inestetice din oraș putând avea un aspect mult mai prietenos prin „tratarea” lor cu lucrări de artă stradală.

Un nou proiect de artă stradală, ce are peste 400 de metri pătrați, este în curs de realizare în această perioadă în cartierul Lunca Bârzavei, în zona parcului amenajat recent în apropierea Colegiului Economic al Banatului Montan. Autorul proiectului este artistul plastic Marian Truțulescu.

„«Aspirație» sau «Ascensiune» este o lucrare cu un subiect ușor suprarealist, ideea ridicării din mica noastră lume, fie pe propriile picioare fie ajutați de alții, către noi lumi, către ceva mai bun. Flamingo este pasărea simbol a renașterii și vindecării. Dacă ești o persoană intuitivă, optimistă și aptă de explorarea oricărei situații create, dacă ești o persoană extrem de competitivă, nu te mulțumești niciodată cu locul doi, acest simbol ți se potrivește de minune. La fel cum dragostea este o parte a vieții tale pe care o tratezi cu multă seriozitate, flamingo întruchipează senzualitatea și partea romantică a vieții, mereu pasională. Pe de altă parte peștele este, pe lângă atribuirea unor semnificații spirituale, un simbol al norocului, belșugului și al puterii de reușită.

Ipostaza creată, sugerează nevoia de aspirație, de inspirație, de atingere a unor scopuri, în cazul aceasta de ordin estetic. Dinamica compoziției este dată de elementele ce atribuie subiectului tente suprareale. Gâturile păsărilor flamingo curcubeu (strânse ca într-un nor de optimism) sunt continue până în afara câmpului vizibil. Picioarele «scară» ale păsării pe care toată lumea o cunoaște drept flamingo, ating pământul, semn al legături cu lumea reală dar și dorința de evadare. Ca privitor poți la fața locului să te «cațeri» pe această scară și în poza pe care ai făcut-o să te vezi într-o lume imposibilă, virtuală, a fantasticului. Peștele ai cărui solzi texturați în tot felul de semne grafice, este în eter, el plutește nu înoată, atras de farmecul gândurilor optimiste, pozitive. Culorile întregesc scena dinamică fiind în contrast sau sugerând ideea unei scene tridimensionale cu accente fantastice. Liniile, cercurile, petele dispuse organizat dau vibrație și stârnesc privitorul”, își explică artistul creația.

Marian Truțulescu și-a pus semnătura și pe alte proiecte de artă plastică ce pot fi admirate pe clădirile Reșiței. Anul trecut, artistul și-a demonstrat talentul prin înfrumusețarea unei clădiri de pe Bulevardul Revoluției cu o lucrare de artă murală care îl are în prim plan pe compozitorul și pianistul Teo Milea.

foto: Facebook (Marian Trutulescu Art)

Karina TINCUL

Proiectul de regenerare urbană prin artă, inițiat de municipalitate, ia amploare la Reșița. O altă clădire își schimbă înfățișarea prin forme și culoare. Mai exact, Corpul C de clădire al Universității „Eftimie Murgu” din Reșița a devenit „ținta” street art-ului.

După picturile murale realizate pe un imobil situat pe Bd. A.I. Cuza, o clădire de lângă Vamă, o alta lângă Primărie, sau pe unul din rezervoarele stației de epurare, a venit rândul ca o nouă pictură să prindă contur pe una dintre clădirile universității.

Lucrarea este realizată de artistul plastic Ovidiu Batista, un român stabilit în Spania, care se pare că se inspiră în lucrările sale din tendințele apărute în social media sau din călătoriile pe care le face prin Europa. Pictura reprezintă un portret feminin pe care l-a ales conducerea universității în urma unei schițe a artistului și care face referire la frumusețea interioară a ființei umane.

Elena FRANȚ

Street Art la Reșița! Astăzi la sediul Primăriei Reșița a avut loc conferința “Regenerare urbana prin artă”, eveniment la care au participat alături de primarul Ioan Popa și reprezentanți ai Primăriei Reșița și artiști stradali colaboratori.
Inițiativa administrației locale privind amenajarea celor două blocuri din Luncă cu picturi stradale a fost una pilot și se pare că lucrurile nu se vor opri aici.

Chiar acum se regenerează prin artă stradală un bloc de lângă clădirea Vămii din Reșița, o altă fațadă deteriorată, cu scopul de a da un alt aspect zonei. De altfel, reprezentanții primăriei au identificat în municipiu și câteva zone în care s-ar putea lua în considerare în anii următori acest gen de artă,

De ce artă stradală la Reșița? Un răspuns ar putea fi dat de către unul dintre invitații la această conferință, Sergio Morariu, cel care stă în spatele Festivalului Internaţional StreetArt Timişoara.

„Consider arta și sportul ca fiind cei mai buni diplomați. Este un detaliu interesant că prin artă se poate regenera un oraș, măcar din punct de vedere estetic, cu foarte puțini bani. Este un trend descoperit deja în alte locuri, la noi în România se mișcă puțin mai greu, dar deja vedem că în multe orașe se întâmplă. Timișoara a fost, să zicem pionierul, cu festivalul, Sibiul acum ne-a luat-o înainte, dar Reșița va fi cea mai tare, pentru că are absolut cea mai tare locație, cu atitudinea actuală a administrației locale!”, spune Sergio Morariu.

Edilul Popa crede că Reșița se pretează foarte bine acestui gen de artă și multe zone deteriorate și inestetice din oraș ar putea avea un aspect prietenos prin „tratarea” lor cu lucrări de artă stradală.

„Ceea ce vrem noi să facem în următoarea perioadă este să inițiem o tabără de gen, anuală, așa cum se fac în multe orașe din Europa. Reșița se pretează la genul acesta de act de cultură pentru că este un oraș care a suferit și în general și în Germania, Brazilia, Anglia, acest gen de artă își găsește locul în orașe care au avut o viață tumultuoasă, cu suișuri și coborâșuri, cu industrie care a crescut și apoi s-a stins și este un semnal de alarmă tras de acești artiști pentru încercarea de reconversie a unor zone din acest gen de orașe”, spune primarul Reșiței, Ioan Popa.

Corina Nane, lector univ. dr. la Facultatea de Arte și Design din Timișoara și cea care a lucrat la realizarea picturii de pe blocurile din Luncă vorbește despre importanța artei stradale în dezvoltarea economică, turistică și culturală a unui oraș.

„Practic, pur și simplu ridicăm un oraș adormit din aceste puncte de vedere, îl trezim la viață, schimbăm imaginea orașului prin culoare și prin mesaj”, spune Corina Nane.

Printre invitați s-au numărat doi specialiști în arta stradală din Germania, Radu Radoslav, fost arhitect-șef al Timișoarei, experți locali și arhitecți din județ.

Elena FRANȚ