Grupul Ecologic de Colaborare Nera (GEC Nera), în cooperare cu liceele CLISURA DUNĂRII din Moldova Nouă şi MATHIAS HAMMER din Anina, are, în derulare, în perioada aprilie 2017 – martie 2018 proiectul „Interactiune ONG – autorități pentru protejarea patrimoniului parcurilor naturale și naționale din sudul Banatului”.

În cadrul proiectului se realizează și un program de voluntariat destinat sprijinului pentru combaterea principalelor agresiuni împotriva mediului, care se manifestă în aria parcurilor naționale Cheile Nerei – Beușnița și Semenic – Cheile Carașului, precum și a Parcului Natural Porțile de Fier.

Principalele activităţi realizate de voluntari pe parcursul anului 2017 au vizat monitorizarea agresiunilor împotriva mediului şi informarea autorităţilor direct responsabile în legătură cu starea patrimoniului natural al parcurilor, precum şi promovarea ecoturismului prin distribuirea de publicaţii şi mesaje verbale către vizitatori şi populaţia locală în legătură cu principalele atracţii turistice şi regulamentul de vizitare al parcurilor.

La programul de voluntariat  au participat un număr total de 29 de voluntari iar în zilele de 28 și 29 noiembrie au avut loc la sediul celor 2 licee festivităţi de înmânare de diplome și acordare de premii pentru activitatea din anul de voluntariat 2017.

Prezent la festivitatea de premiere a voluntarilor de la Liceul Tehnologic „Clisura Dunării” din Moldova Nouă, primarul orașului, Adrian Torma, a apreciat activitățile desfășurate de către elevii înscriși în proiect și i-a felicitat pe aceștia pentru implicarea directă în protejarea naturii.

„Mulţi avem impresia că iubim natura dar de fapt ne mulţumim să facem drumeţii şi să ne bucurăm de confortul oferit de natură, ne facem poze, iar la final le punem pe Facebook. A iubi natura înseamnă a te implica în activităţi concrete la nivel individual pentru protejarea şi conservarea patrimoniului natural ori elevii şi profesorii voluntari de la Liceul Tehnologic CLISURA DUNĂRII tocmai asta fac în cadrul proiectelor derulate de către GEC Nera ” a spus edilul-șef al orașului din Clisura Dunării, Adrian Torma.

Proiectul „Interactiune ONG – autoritati pentru protejarea patrimoniului parcurilor naturale si nationale din sudul Banatului” se realizează cu sprijinul financiar al FONDULUI PENTRU INOVARE CIVICĂ, program dezvoltat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, în parteneriat cu Romanian-American Foundation, sprijinit de Enel România și Raiffeisen Bank.

Diana RADU

În plenul Senatului României a fost dezbătută și votată cu majoritate de voturi propunerea legislativă venită din partea unor deputați și senatori din actuala coaliție de guvernare, pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgenţă Nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice.

Potrivit senatorului Marcel Vela, PNL, USR și PMP au votat împotrivă, dar propunerea legislativă urmează să fie trimisă acum la Camera Deputaților pentru dezbateri și vot final.

Această lege, spune Vela, va da posibilitatea celor care au avut licențe în ariile protejate (anulate în anul 2007) să poată relua activitatea minieră și să exploateze anumite perimetre din rezervațiile naturale, afectându-se astfel ireversibil mediul.

„Așa cum am mai spus și în plenul Senatului, susțin racordarea la utilități a cetățenilor din aceste zone, în aceleași condiții ca cei din Europa din parcurile naturale, respectându-se toate normelor de mediu. Am votat însă împotriva unor asemenea activități industriale distructive în zonele ariilor protejate, care ar afecta flora, fauna, turismul și inclusiv agricultura, deoarece se vor pierde multe certificate de producții bio, obținute cu greu pe terenuri ecologice, neafectate de poluare și industrializare”, explică senatorul Marcel Vela.

După mai multe luări de poziții în plen atât din partea senatorului cărășean, cât și din partea altor colegi din opoziție, proiectul de lege susținut și de Guvern a fost votat de toți senatorii din coaliția de guvernare.

„Fac un apel la voi pentru a-i convinge, prietenește și în mod privat, pe toți deputații pe care i-ați susținut și votat acum aproape un an, să nu respecte indicațiile de partid și să nu susțină în Camera Deputaților această propunere legislativă distructivă și ireversibilă pentru natură și pentru țară”, a adăugat Marcel Vela.

Diana RADU

După ce a primit doar feedback pozitiv în ceea ce privește propunerea legislativă prin care locuitorii din zonele poluate și industriale ale județului Caraș-Severin să iasă cu 2 ani mai repede la pensie, senatorul Marcel Vela le cere din nou părerea cărășenilor, de data aceasta cu o situație ceva mai sensibilă.

Senatorul cărășean este unul dintre inițiatorii unui proiect care prevede modificarea legislației privind regimul ariilor protejate. Mai exact, Marcel Vela vrea ca legea să fie mai puțin restrictivă, pentru a le permite comunităților care trăiesc în arii protejate să se dezvolte.

În prezent, spune Vela, legislația care protejează flora și fauna condamnă multe comunități din Caraș-Severin la subdezvoltare, în contextul în care într-o arie protejată nu se pot face investiții în infrastructură, apă și canal sau alte intervenții considerate nefavorabile mediului înconjurător.

„Vă consult acum în legătură cu o altă problemă reală care afectează viaţa a aproape jumătate din populaţia judeţului Caraş Severin şi blochează 39 de primării şi investiţiile din aceste localităţi care au, integral sau parţial, suprafeţe cu arii protejate.
Pentru că procesul legislativ presupune, printre altele, şi primirea de opinii în legătură cu proiectele de legi care vin în Parlament, vă întreb cum vedeţi voi, dragi prieteni, regimul ariilor protejate din România sub un aspect foarte sensibil – raportul cu dezvoltarea comunităţilor din preajma ariilor protejate?

În această perioadă, la comisiile Senatului, se află în lucru un proiect propus de un coleg senator liberal, dl Ioan Chirteş, în legătură cu modificarea legislaţiei privind regimul ariilor naturale protejate şi conservarea habitatelor naturale.
Alături de domnia sa, sunt şi eu iniţiator la această Lege care va îmbunătăţi legislaţia ariilor protejate, în sensul că dăm prin acest act normativ posibilitatea comunităţilor să se dezvolte armonios, la fel ca şi celelalte, în special în infrastructură şi utilităţi.

În prezent, din cauza cadrului legal restrictiv, în aceste zone unde sunt protejate flora şi fauna este aproape imposibil să faci o canalizare, spre exemplu, să racordezi la curent electric anumite locuinţe sau să faci investiţii de alimentare cu apă potabilă. Ceea ce este profund greşit, condamnând la subdezvoltare comunităţi care altfel ar putea creşte în armonie cu natura şi nu cu acces restricţionat la civilizaţie din cauza arealului şi zonei în care trăiesc. Lucrările de strictă necesitate trebuie exceptate din lista interdicţiilor pe care le presupune o zonă protejată, motiv pentru care iniţiez şi susţin această lege, deoarece binecuvântarea naturii trebuie să fie pentru toţi compatrioţii noştri un avantaj, nu o pedeapsă.

Mă interesează, însă, părerea voastră, mai ales că judeţul nostru este o bijuterie a naturii, cu multe zone care cad sub incidenţa acestor norme legislative, pentru că doar împreună putem ajuta aleşii locali să dezvolte comunităţile, dar putem şi conserva natura într-un echilibru care să fie, nici mai mult nici mai puţin, aidoma celor din alte state care au dovedit că se poate”, le-a transmis senatorul Marcel Vela cărășenilor, pe pagina sa de Facebook.

Părerile cetățenilor sunt așteptate public pe pagina de Facebook Marcel Vela, sau confidenţial pe adresa de mail marcel.vela@senat.ro .

Alexandra JURCA

O propunere legislativă controversată a ajuns zilele trecute pe masa Parlamentului, la inițiativa senatorului Viorel Arcaș. În ariile naturale protejate va fi permis accesul autovehiculelor, motocicletelor, ATV-urilor sau mopedelor pentru recreere, sport sau turism, potrivit inițiativei venite din partea PSD.

Este un proiect care dacă va avea trecere va stârni, cu siguranță, revolte în rândul organizațiilor de mediu. Pe proiectul de lege şi-au pus deja semnătura 27 de senatori PSD şi unul al UNPR.

Aurel Duruț, senatorul PSD de Caraș-Severin va ajunge abia astăzi să consulte în amănunt inițiativa legislativă, dar susține că nu vede nicio problemă cu această propunere. Proiectul poate fi aplicat și în Caraș-Severin, susține acesta, controlat însă, doar acolo unde există deja drumuri de acces și fără a avea efecte nocive prea mari asupra ariilor protejate.

„Ca și proiect, eu zic că nu este nicio problemă. Cel puțin la noi în județ, în interiorul ariilor protejate există deja drumuri de acces, unele dintre ele chiar și asfaltate, pe care se circulă deja, nu aș vedea nicio problemă dacă strict pe acele drumuri s-ar permite și accesul ATV-urilor și al altor vehicule motorizate.

Cu siguranță depinde de caz, noi avem toată lunca Dunării considerată arie protejată și fix pe acolo trece șoseaua. La fel este și la Herculane. Nu știu să vă spun dacă această inițiativă legislativă are șanse sau nu. Eu sunt de acord cu ea, cu condiția ca accesul acestor vehicule să fie permis doar pe drumurile deja existente, nu să formeze ele cărări noi care să distrugă fauna sau flora”, explică Aurel Duruț, senator PSD Caraș-Severin.

În momentul de față legea prevede că „pe suprafaţa ariilor naturale protejate este interzis accesul cu mijloace motorizate care utilizează carburanţi fosili în scopul practicării de sporturi, cu excepţia drumurilor permise accesului public”.

Dacă inițiativa propusă și votata de social-democrați va avea trecere în Parlament, ATV-urile, motocicletele și mopedele vor avea undă verde în ariile protejate, cu o serie de condiții, însă.

Potrivit propunerii legislative, iubitorii de sporturi extreme vor avea „obligaţia de a nu intra pe suprafaţa ariilor naturale protejate şi de a nu practica sporturi în afara drumurilor permise accesului public cu mijloace motorizate bazate pe folosirea combustibililor fosili, cu excepţia activităţilor sportive autorizate de structura de administrare a ariei naturale protejate sau de custode, după caz”.

Iniţiatorii motivează necesitatea schimbării legislative prin notorietatea competiţiei de hard enduro de la Sibiu, Red Bull Romaniancs, care „a fost comparată cu celebra manifestare sportivă Paris-Dakar pentru America de Sud”, după cum scrie senatorul PSD Viorel Arcaş în expunerea de motive.

Alexandra JURCA

Foto: Anton Anestiev

Grupul Ecologic de Colaborare Nera a demarat şi anul acesta proiectul de interes public MAREA HOINĂREALĂ, prin care îşi propune să monitorizeze protecţia mediului în zona ariilor naturale protejate.

Prima etapă a proiectului Marea Hoinăreală 2015 s-a desfăşurat în zilele de 24 şi 25 aprilie, pe traseele ecoturistice Valea Şuşarei şi Valea Beiului – Cascada Beuşniţa.

„La activităţi au participat în total 25 de voluntari care, în majoritate, sunt elevi de liceu şi profesori la liceele MIHAI NOVAC din Oraviţa şi MATHIAS HAMMER din Anina. Aceştia au absolvit un curs de agent ecologic voluntar realizat de către GEC Nera în perioada decembrie 2014 – aprilie 2015. Alături de voluntarii provenind din mediul şcolar au mai participat la eveniment şi voluntari de la Banatšume (Direcţia Silvică Banat) din Pančevo care au experienţă îndelungată în activităţile specifice realizate de către GEC Nera, experienţă dobândită în urma colaborării dintre cele două organizaţii”, a precizat Doina Mărgineanu, consilierul pentru relaţii publice al GEC Nera.

În atenţia voluntarilor a fost şi halda de deşeuri miniere de la Sasca Montană. În ciuda notificărilor repetate adresate autorităţilor direct responsabile de către GEC Nera, praful antrenat de vânt continuă să aibă un impact negativ asupra vieţii locuitorilor şi dezvoltării ecoturismului din valea Nerei.

„Starea de curăţenie şi de conservare a patrimoniului natural din PN Cheile – Beuşniţa este bună dar asaltul asupra zonei a unei anumite categorii de vizitatori vor creea cu siguranţă probleme administraţiei Parcului în sezonul turistic care urmează. În acest context, deşi voluntarii GEC Nera au înmânat pe parcursul evenimentului pliante cu regulamentul de vizitare a Parcului, au existat turişti care au escaladat deversorul cascadei Beuşniţa distrugând muşchiul care-i oferă acesteia mare parte din farmec. Deasemenea nu au lipsit pe trasee vetrele de foc şi copacii cu scoarţa scrijelită”, a mai spus Doina Mărgineanu.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157652217291655″]

Diana RADU