Guvernul a elaborat un proiect de rectificare a bugetului de stat prin care județul Caraș-Severin va primi sume importante destinate atât unităților administrativ teritoriale, cât și Consiliului Județean.

Cel mai important aspect este însă acela că acești bani vor fi alocați pe baza unor reguli stricte pentru fiecare nevoie a județului în parte. În acest fel, nimeni nu va putea jongla cu sumele după propriul plac, susține primarul Reșiței, Ioan Popa.

„Am constatat un lucru îmbucurător. Că de data aceasta aceste resurse financiare ce au fost alocate județului prin rectificarea pozitivă a bugetului de stat nu vor putea fi împrăștiate în mod discreționar. Există reguli după care acești bani vor fi distribuiți în județ. Reșița are un intravilan de 2000 de hectare și un anumit număr de locuitori și tocmai în funcție de aceste aspecte ne va fi alocată o anumită sumă de bani care nu va fi știrbită de nimeni”, susține primarul Popa.

Mai exact, la Reșița vor ajunge pe de o parte, o sumă prin Consiliul Județean, dedicată achitării datoriilor, susținerii programelor de dezvoltare locală și rambursarea împrumuturilor și, pe de altă parte, o sumă ce va fi alocată în funcție de locuitori, intravilan și impozit.

„Am fost săptămâna trecuta la Finanțe pentru că sunt foarte interesat să văd câți bani se vor acorda orașului Reșița ca municipiu reședință de județ. Sunt resurse care pot veni direct din fondurile pentru Consiliul Județean alocate UAT-urilor și aici voi avea o discuție cu domnul Hurduzeu ca să stabilim clar ce și cum pentru că și aici sunt prevăzute o serie de criterii foarte clare. De exemplu, se plătesc arieratele cele mai vechi”, explică edilul-șef.

Odată alocați acești bani, Reșița ar putea ajunge ca până la finalul anului 2017 să scape de o mare parte din datoriile pe care le deține în momentul de față. Mai exact, până la sfârșitul anului viitor, Ioan Popa preconizează că din cele 7 milioane de lei datorie, Reșița va mai rămâne cu doar 2 milioane.

„Primăria Reșița are peste 7 milioane de lei arierate și sunt datorii care vin din 2014-2015 adunate din subvențiile neplătite de 2-3 ani către Ro-A-Tir. Sper ca prin buna înțelegere pe care mă aștept să o avem cu Consiliul Județean să putem să primim suma cuvenită. Este important că există reguli bine determinate de împărțire a acestor bani. Vom primi 1,100.000 de lei pe o axă directă de la Guvern, încă 400.000 pe o alta și sper să primim și din alocarea de pe Consiliul Județean încă un milion de lei și să ajungem undeva la 2,5 milioane. Vom stinge practic 2,5 milioane din 7. Restul, jumătate din suma rămasă, o vom acoperi din economiile rezultate în urma tăierilor din ultima perioadă și sperăm să ajungem undeva la 5 milioane achitare de arierate până la finalul anului 2017 și să mai rămânem doar cu 2 milioane”, a mai adăugat primarul Popa.

Alexandra JURCA

Cu toate că a trecut printr-un an destul de agitat, administrația locală din Reșița trece pragul spre noul an cu un primar în spatele gratiilor, dar fără datorii.

Viceprimarul cu atribuții de primar, Ioan Crina, a organizat astăzi o conferință de presă în cadrul căreia a punctat investițiile finalizate cu succes în 2015, dar și planurile autorităților locale pentru anul care vine.

Printre acestea, Ioan Crina a amintit și că datoriile pe care Primăria Reșița le are în momentul de față tind spre 0, și cel mai probabil orașul va păși în 2016 fără arierate semnificative.

Unul dintre aspectele care țin Primăria cu puțin sub linia 0 a datoriilor sunt cele cu privire la sentințele judecătorești. Este vorba aici în primul rând despre datoria acumulată din cauza operatorului local de transport. Este vorba aici despre o sumă de 1 500 000 de lei, care reprezintă plata facturilor restante, a subvențiilor acordate prin asistență socială.

„Ca și stare economică, pot spune că Primăria Reșița va încheia anul cu datorii care tind spre 0. Singurele arierate rămase sunt din sentințe judecătorești. Eu sper din suflet ca anul 2016 să ne prindă cu lucruri care merg vertiginos spre mai bine”, susține viceprimarul cu atribuții de primar, Ioan Crina.

Alexandra JURCA

Autoritățile locale din Oțelu Roșu sunt cât de poate de revoltate, având în vedere că în ultimii ani s-au străduit doar prin forțe proprii să ridice spitalul din oraș la standarde înalte, asta în timp ce alte unități spitalicești din județ au fost finanțate frecvent, în ciuda neregulilor cu care se confruntă.

Chiar dacă finanțele au fost întinse la maxim, spitalul din Valea Bistrei a reușit să reziste fără arierate, dar acest lucru nu pare să impresioneze pe nimeni, și asta pentru că în ultimii ani nu au mai fost alocate sume care să ajute unitatea spitalicească să facă noi investiții.

Și asta în timp ce alte spitale din județ, cu situații mult mai grave în ceea ce privește datoriile, au primit bani în tranșe și de la București, și de la Consiliul Județean.

„Oțelu Roșu nu a avut niciodată datorii, tocmai de aceea de multe ori am văzut că alte spitale primesc tot timpul bani. De exemplu, la Oravița, s-a primit anul trecut o sumă de 32 de miliarde, anul acesta 6 miliarde de la Consiliul Județean și la un moment dat ajungi să te întrebi pentru ce să fi performant, să nu ai arierate, să strângi, să te chinui, pentru că se pare că doar acolo unde sunt arierate și datorii, vin totuși banii. Nu mi se pare normal ca o instituție cu arierate să nu fie verificată”, susține primarul Luca Mălăiescu.

Aparatură de 1.000.000 de lei, acoperiș nou și planuri pentru o centrală pe lemne!

După modernizarea completă a ambulatoriului, în urmă cu doi ani, spitalul din Oțelu Roșu a fost dotat recent cu toată aparatura necesară, investiție care a presupus o sumă de un milion de lei.

Cele mai mari investiții au fost făcute la cabinetul radiologic și pe partea de analize, astfel că în momentul de față spitalul poate acoperi nevoile tuturor locuitorilor de pe Valea Bistrei, și nu numai.

„La spital, așa cum mi-am dorit și am promis de mai mult timp, după ce am terminat de renovat ambulatoriul, am adus aparatură medicală în valoare de un milion de lei. Chiar ne putem mândri cu un cabinet de radiologie foarte performant. De asemenea, am mai dotat și pe zona de analize, avem aparatură foarte performantă și acolo”, explică primarul Luca Mălăiescu.

Pe lângă această investiție, autoritățile locale au reușit și schimbarea completă a acoperișului, investiție realizată cu bani de la Minister și cu o cofinanțare din bugetul local. De asemenea, se ia serios în calcul și introducerea unei centrale pe lemne care să asigure încălzirea unității, și să ducă la diminuarea cheltuielilor din fiecare iarnă.

„Am primit bani de la Ministerul Sănătății, cu o finanțare de 5 la sută din partea Consiliului Local pentru renovarea acoperișului, așa că avem acoperiș nou și putem spune că orașul are un spital mult mai performant decât multe orașe care sunt peste Oțelu Roșu.

Cu căldura la spital nu am avut probleme niciodată, doar cu facturile. Iarna trecută în luna decembrie factura pe luna decembrie a fost de 50.000 de lei. Eu am deja o strategie de a instala o centrală pe lemne. Am discutat-o în Consiliul Local iar consilierii au luat decizia de a o amâna și de a o pune în practică undeva la primăvară, pentru că dacă o puneam în practică acum oricum iarna asta nu beneficiam de încălzire pe lemne pentru că montarea și punerea în funcțiune ar dura undeva la două luni de zile”, a mai adăugat edilul-șef din Oțelu Roșu.

Alexandra JURCA

Consilierii județeni din Caraș-Severin au votat în ultima ședință repartizarea pe unități administrativ-teritoriale a sumelor alocate recent de guvern pentru achitarea arieratelor sau plata co-finanțărilor la proiecte. În cadrul aceleiași ședințe s-a decis și alocare banilor repartizați prin ordonanță guvernamentală pentru drumurile comunale și județene. Misiunea consilierilor nu a fost una ușoară, mai ales că sumele alocate de Guvern erau mult mai mici decât solicitările prezentate de primari. 

Mai exact, pentru plata arieratelor și a co-finanțărilor, Guvernul a alocat județului Caraș-Severin suma de 5.395.000 de lei, iar sumele solicitate de UAT-uri au fost de 10 ori mai mari, ridicând-se la cifra de 56.916.000 lei. Conform deciziei consilierilor județeni, cele mai mari sume au fost alocate orașelor Caransebeș și Oravița, în jur de 600 de mii de lei fiecare, bani ce urmează să fie folosiți pentru plata datoriilor de la spitalele din cele două localități. Tot în jur de 600.000 de lei i-au fost alocați și localității Grădinari, peste 400.000 de lei mergând spre Reșița și Băile Herculane. Aproximativ 200.000 de lei au fost alocați comunei Bozovici, dar și orașului Oțelu Roșu, primarul Mălăiescu luându-și angajamentul ca din această sumă să plătească datoria pe care UAT-ul o are către Aquacaraș.

„Primul criteriu după  care am repartizat bani din defalcate a fost cel al arieratelor spitalelor. Este vorba de două spitale: Spitalul Municipal Caransebeș și Spitalul Orășenesc Oravița, cărora am reușit să le alocăm jumătate din  sumele pe care le-au solicitat. Cu regret nu am putut mai mult dar sunt convins că primarii celor două localități vor încerca să sprijine cu cealaltă parte pentru a achita datoriile spitalului”, a precizat vicepreședintele forului județean Ilie Iova.

Și suma alocată pentru repararea drumurilor a fost cu mult mai mică decât cererile prezentate de primarii cărășeni: de la nivel central, i s-a alocat județului 12.311.000 de lei, iar solicitările edililor s-au ridicat nici mai mult nici mai puțin decât la suma de 71.707.000 de lei. Banii primiți vor putea fi folosiți atât pentru repararea drumurilor județene care traversează comuna cât și a drumurilor comunale.

Conform lui Iova, toate localitățile din Caraș-Severin au primit câte o sumă de bani în urma celor două alocări bugetare, fie pentru plata arieratelor, fie pentru repararea drumurilor.

„În urma votului s-a decis ca fiecare primărie să primească o anumită sumă de bani. Eu zic că este un lucru de normalitate, pentru că indiferent de ce patimi politice ne îndeamnă pe noi în luptă, cetățenii nu au nici un fel de probleme vizavi de aceasta și dânșii vor doar să aibă bani alocați pentru diverse lucrări în localitatea în care trăiesc”, a mai adăugat Ilie Iova.

Karina TINCUL