Societăţile comerciale care au intrat în lichidare şi nu au predat documente la Arhivele Naţionale creează probleme foştilor angajaţi, care nu-şi mai pot dovedi vechimea în muncă.

Legea Arhivelor Naţionale a fost modificată de Guvern în anul 2013, astfel încât activitatea de arhivare pentru documentele cu valoare practică să poată fi făcută de către operatori economici care prestează servicii arhivistice. Actualizarea a venit ca un răspuns la solicitările cetăţenilor care au nevoie de adeverinţe care să le ateste vechimea în muncă, în special cei care au lucrat la marile întreprinderi de stat care s-au desfiinţat sau sunt în lichidare.

Măsura este binevenită, spune şeful Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale, Ovidiu Roşu,. „Considerăm benefice noile reglementări, deoarece acestea creează cadrul pentru înfiinţarea şi funcţionarea operatorilor economici prestatori de servicii arhivistice în domeniul păstrării şi conservării documentelor. În momentul de faţă, în judeţul Caraş-Severin, au fost eliberate două autorizaţii de funcţionare, una pentru un operator economic pentru serviciul arhivistic de legătorie şi o autorizaţie pentru serviciul de prelucare arhivistică”, a precizat acesta.

Dacă în prezent firmele sun obligate ca, în momentul deschiderii procedurii de insolvenţă, să anunţe Arhivele Naţionale şi să încheie contracte cu operatori economici care să preia documentele arhivate, nimeni nu ştie însă ce se întâmplă cu societăţile deja închise la momentul intrării în vigoare a noii legislaţii. Este problema asupra căreia a atras atenţia şi subprefectul judeţului, Miu Nicolae Ciobanu. „Lucrând anterior la Inspectoratul Teritorial de Muncă, am întâmpinat de foarte multe ori situaţii în care persoane care au fost angajate, atât la societăţi de stat, cât şi la firme private, după o anumită perioadă când au avut nevoie să-şi reconstituie vechimea, n-au mai găsit documentele necesare. Prevederea legislativă se referă la cazul ideal, în sensul că atunci când se face lichidarea sau închiderea voluntară a unei societăţi, să se prevadă fonduri necesare pentru a-i plăti pe operatorii economici autorizaţi de Arhivele Naţionale care preiau şi gestionează aceste documente. Practica este însă alta, pentru că cele mai multe lichidări nu se fac pe plus, nu rămân sume necesare pentru a putea contracta o firma de arhivare. Eu consider că ar trebui făcută o propunere de modificare legislativă, dacă nu există posibilitatea de a plăti pentru serviciile de arhivare, să poată interveni statul în acest sens, pentru ca astfel cetăţenii să poată accesa documentele de care au nevoie”, a precizat acesta.

Pentru că până în 2013 societăţile în lichidare nu erau obligate să păstreze documentele, iar Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale, cu sediul la Caransebeş, se confruntă cu lipsa de personal, spaţiu şi resurse financiare, mii de documente au fost pierdute pentru totdeauna, iar foştii angajaţi nu au de unde să obţină adeverinţele care să le ateste anii de muncă.

La nivel de judeţ, singurele documente preluate de Arhive, în baza unor hotărâri judecătoreşti definitive, sunt cele emise de SC Combinatul Agroindustrial Berzovia şi SC Gosint SA Bocşa.
Diana RADU

La sediul Judecătoriei Caransebeș, sub genericul „Istoia în sala de judecată”, ieri a fost sărbătorită Ziua Justiției prin vernisarea unei expoziții de documente „Justiție și societate la răscrucea secolelor XIX-XX”.

Este vorba de un eveniment inedit, care a debutat cu un scurt moment artistic, dar au fost vernisate și desenele unor elevi, despre ceea ce reprezintă justiția în ochii copiilor.

Manifestarea s-a dorit a fi un prilej de a prezenta momente și aspecte concrete din ceea ce a însemnat istoria activității judecătorești pe aceste meleaguri și de a-i omagia pe toți cei care, de-a lungul timpului, și-au pus umilele lor puteri în slujba dreptății, în încercarea de a înfăptui justiția.

Pentru început a luat cuvântul președintele Judecătoriei Caransebeș, doamna judecător Alina Pușcaș, care a gândit și inițiat această manifestare. Domnia sa, a declarat: „Sărbătorim Ziua Justiției și totodată 152 de ani de când, în cadrul Judecătoriei Caransebeș,  funcționează activitate judiciară, evenimentul fiind organizat în colaborare cu Direcția Județeană a Arhivelor Naționale Caraș-Severin. La eveniment au participat numeroase persoane din cadrul avocaturii, notariatului, dar și procurori, executori judecătorești.” De asemenea, în cuvântarea sa, a mai făcut și o scurtă incursiune în istoria justiției la Caransebeș, din perioada romană până în prezent, cât și despre personalul judecătoresc, menționând că în trecut nu existau femei în acest domeniu, însă în prezent sunt în număr foarte mare.

Despre expoziția de documente, Ovidiu-Laurențiu Roșu, șef serviciu la Direcția Județeană a Arhivelor Naționale Caraș-Severin a spus: „Astăzi prezentăm o expoziție bazată pe documente din fondurile juridice, documente care provin de judecătorii care au funcționat pe raza județului, de la tribunale, de la notari, tot ceea ce are legătură cu Justiția, inclusiv Tribunalul Caransebeș, dar și firme sociale și individuale. Cred că este benefic faptul că putem să o vernisăm astăzi deoarece publicul larg poate să vadă că aici, în Caransebeș, dar și în județ, în ultimele sute de ani au existat astfel de instanțe judecătorești. Aceste documente aparțin mai multor fonduri create în arealul județului Caraș-Severin, este vorba de judecătoriile din Bozovici, Bocșa, Sasca Montană, Sacu, Teregova, Oravița, Moldova Nouă etc.”

Despre istoricul justiției din Caransebeș au mai vorbit și prof. Constantin Brătescu, fost director al Arhivelor Naționale Caraș-Severin și autor a numeroase lucrări despre istoria zonei, cât și părintele prof. dr. Daniel Alic, consilier cultural al Episcopiei Caransebeșului.

Au participat și reprezentanți ai Curții de Apel din Timișoara, de la Tribunalul Caraș-Severin și de la toate instituțiile care au răspuns invitației organizatorilor.

Ion CUBIN