Proiectele implementate de primăriile din județ implică tot felul de acțiuni edilitare care pot scoate la lumină vestigii arheologice sau artefacte cu rol deosebit de important în cercetarea istoriei noastre.

„Unii dintre noi, poate ajungem pe parcursul vieții să ne aflăm în fața unor descoperiri cu caracter istoric, în acest moment, obligația noastră legală este de a informa în cel mai scurt timp posibil până în 24 de ore direcția județeană din județul unde s-a făcut descoperirea, în cazul nostru județul Caraș-Severin, deoarece direcția județeană pentru cultură este singurul organism din teritoriu al Ministerului Culturii care poate decide ce se întâmplă cu acea descoperire – o poate trimite către un muzeu, sau poate, așa cum am spus, să dea o direcție descoperitorului artefactului sau obiectului cu caracter istoric”, a declarat Flavius Bozu, directorul Muzeului Banatului Montan Reșița.

Este vital ca aceste descoperiri să ajungă pe mâna specialiștilor pentru că dacă sunt pe mâini nepotrivite pot fi distruse din neglijență sau necunoaștere.

„Istoria noastră antică este și așa destul de puțin cercetată și orice crâmpei, orice dovadă, orice artefact pe care îl descoperim ne poate ajuta să ne facem o idee mai bună asupra a ceea ce a fost acum 600, 1.000 sau 2.000 de ani și este păcat ca aceste descoperiri să ajungă prin diferite metode în alte mâini și în alte țări, pentru că știm cu toții că fenomenul acesta de comerț ilicit cu artefacte istorice crează mari probleme la nivel național și este păcat pentru că până la urmă este istoria noastră și trebuie să o ținem în țară”, mai spune directorul muzeului.

Flavius Bozu face un apel către UAT-urile din județ care desfășoară activități edilitare să solicite din timp avizul Direcției de Cultură și să țină seama de importanța respectării legii și a termenelor.

„Personal aș vrea să fac un apel către toate autoritățile locale care desfășoară activități edilitare în UAT-urile pe care le administrează, să nu treacă ușor cu vederea peste aceste cercetări pe care le solicită Direcția de Cultură în ședințele de mediu sau în alte organisme abilitate care oferă fel de fel de avize pentru că nu sunt lucrări care se desfășoară pe perioadă lungă de timp și sunt făcute cu profesionalism, și o spun cu toată răspunderea, absolut toți specialiștii și arheologii din județul Caraș-Severin, dar și din țară, desfășoară cu profesionalism toate activitățile acestea pentru că suntem conștienți și noi că toate aceste acțiuni edilitare sunt în folosul comunității și până la urmă de asta suntem instituție publică să deservim comunitatea”, a specificat directorul Muzeului Banatului Montan.

Deocamdată nu se vor mai deschide și alte șantiere arheologice în afara celor care se află în prezent sub supravegherea muzeului, pe raza județului, dar muzeul se așteaptă ca reprezentanții UAT-urilor care desfășoară acțiuni edilitare să solicite avizul Direcției de Cultură și implicit un tip de cercetare din partea muzeului într-un timp real pentru a nu-și întârzia lucrările atât de importante pentru comunități.

„E bine să ne anunțe din timp pentru că noi trebuie să obținem o anumită autorizație de la Ministerul Culturii care este eliberată de o comisie națională de arheologie care se întrunește o dată, poate de două ori pe lună, ori mai ales în contextul actual al pandemiei este bine să fim înștiințați cu atât mai mult dinainte pentru că, așa cum vă spuneam, eliberarea acestei autorizații fără de care specialiștii muzeului nostru și a oricărei instituții de cercetare arheologică din țară nu pot merge în teren este ca un fel de dovadă, un fel de aprobare pe care noi trebuie să o primim de la minister că putem merge să facem acea cercetare în teren”, a declarat directorul Muzeului Banatului Montan Reșița, Flavius Bozu.

Lorena POENARU

Mai multe schelete și fragmente osoase care ar constitui părți ale unor schelete umane, despre care arheologii caransebeșeni nu și-au dorit până la această oră să facă vorbire, au fost descoperite recent pe şantierul arheologic din centrul municipiului Caransebeș. Descoperirea a fost făcută în timpul săpăturilor efectuate lângă clădirea Catedralei Episcopiei Caransebeșului, la Cetatea Medievală și Biserica Medievală din Centrul Civic al orașului. Întrebați dacă se confirmă descoperirile acestor schelete îngropate de secole în această zonă, arheologii nu au confirmat dar nici nu au infirmat informaţia, însă au anunțat o conferință de presă pe care o vor susține mâine și la care vor participa directorul Muzeului din Caransebeș, dr. Adrian Ardeț și Silviu Oța de la Muzeul Național de Istorie a României din București.

„Muzeul din Caransebeș va prezenta cu această ocazie noile descoperiri de la Tibiscum, Jupa, situl arheologic cu o suprafaţă de circa 27 de hectare. Este vorba de noi vestigii scoase la iveală de arheologi şi studenţi de la Timişoara în urma săpăturilor de anul acesta în situl care a ajuns la o suprafaţă de circa 27 de hectare. Specialiştii vor vorbi şi despre stadiul cercetărilor din Cetatea Medievală a Caransebeșului și Biserica Medievală din Centrul Civic al orașului“, se arată în comunicatul transmis presei de către reprezentanții Muzeului din Caransebeș.

Ultimele descoperiri importante făcute anul trecut, la Tibiscum, au fost un templu mic de tip galo-roman, la Jupa, iar în zona Tibiscum – Iaz un templu închinat Zeului Apollo.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157686457892096″]

În cazul în care se confirmă teoria descoperirii unui cimitir vechi de peste 500 de ani, pentru arheologii Muzeului din Caransebeș va urma o muncă dificilă care va însemna scoaterea la lumină a fiecărui schelet, pe care să-l ducă apoi la institutele de antropologie şi la muzeele specializate. Această descoperire ar putea să aducă lumină asupra perioadei secolelor XIV – XVI, perioadă în care Caransebeșul s-a dezvoltat și a devenit cunoscut. Regele Ladislau al IV-lea Cumanul vizitează cetatea în anul 1289 și revine aici în 1290, când pe 29 aprilie într-un document este menționat numele de Caransebeș, aceasta fiind considerată prima atestare documentară a orașului. Caransebeșul este numit Opidum (târg), la fel ca și în registrele dijmelor papale din anii 1332-1337. După I. Bartolomei, prima mențiune despre Caransebeș s-a făcut într-o consignație de zeciuială papală din secolul al XII-lea.

În secolul al XIV-lea, cetatea, orașul și districtul românesc apar sub numele de Sebeș. De fapt Caran și Sebeș au fost două așezări distincte de o parte și de alta a Timișului. Numele de „caran” este, probabil, de origine celtică și înseamnă „loc de piatră”, iar „sebeș” este numele unui râu, termen de origine dacică. O altă ipoteză este că numele orașului era Sebeș și adaosul de Caran (Cauran, Caravan, Căvăran) a fost impus de necesitatea de a-l distinge de alte orașe cu același nume din țară, Caranul fiind situat la 14 km nord pe locul comunei Constantin Daicoviciu (fostă Căvăran) de azi.

Sergiu TABAN

Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş, în colaborare cu Consiliul Judeţean Caraş-Severin, Universitatea de Vest din Timișoara și Colectivul de Istorie al Facultății de Litere, Istorie și Teologie Timișoara, organizează astăzi, începând cu ora 10, Ziua Porţilor Deschise la Tibiscum – Jupa, rezervație arheologică aflată la o distanță de 7 km de Caransebeș.

Programul manifestării va cuprinde un workshop de arheologie, ghidajul sitului arheologic și o proiecție de filme istorice.

Manifestarea se adresează comunității și autorităților locale, județene și naționale, precum și comunității științifice, fiind o modalitate de popularizare și punere în valoare a unui patrimoniu istoric și arheologic unic, în ideea că legătura dintre locuri, oameni şi identitatea proprie poate fi realizată prin intermediul trecutului.

În cadrul acestei manifestări se vor comercializa produse tradiționale românești, intrarea fiind liberă.

Cosmin VLAD

Foto: virtusantiqua.ro