Această informare este efectuată de comuna BREBU, județul CARAȘ-SEVERIN, cu sediul în localitatea Brebu, Nr 21,tel/fax. 0255232524, ce intenționează să solicite de la Administrația Bazinală de Apă Banat Timișoara aviz de gospodărire a apelor pentru realizarea proiectului de investiții ÎNFIINȚARE SISTEM INTELIGENT DE DISTRIBUȚIE GAZE NATURALE în comuna BREBU, satele Brebu, Valeadeni și Apadia și comuna PĂLTINIȘ, satele Păltiniș, Rugi, Ohabița și Delinești, rețele amplasate pe teritoriul comunelor Brebu și Păltiniș, județul Caraș-Severin.

Această investiție este nouă. Solicitarea de aviz este conformă cu Legea Apelor 107/1996, modificată și completată până în 2020. Persoanele care doresc să transmită observații, sugestii și recomandări se pot adresa la adresa solicitantului după data de 17 iunie 2021.

Săptămâna aceasta a avut loc o acțiune de  ecologizarea pârâului Dognecea (afluent al râului Caraș) în zona localității Dognecea din județul Caraș-Severin, o zonă în care comunitatea locală nu a dat dovadă de responsabilitate față de apă și natură, mărturie stând imensa masă de PET-uri, pe care o puteți observa și în imaginile de mai jos.

Deoarece la ape mari au fost antrenate și deșeuri lemnoase, PET-urile au îngreunat deplasarea acestora pe apă, astfel încât, la suprafața apei s-a format o pătură imensă de peste 25 m lungime, care acoperea toată lățimea cursului de apă. Dincolo de aspectul neplăcut al acelui tronson de apă, se punea problema eliberării albiei pârâului, care în cazul debitelor mari nu poate tranzita apa în mod optim dacă avea acel blocaj și se putea inunda zona din amonte.

Cei 11 angajați ai Formațiilor de lucru Oravița, Reșița și Moldova Nouă din cadrul Sistemului de Gospodărire Caraș-Severin, împreună cu Primăria Dognecea, au strâns circa 1500 de saci (echivalentul a 300 mc) cu deșeuri din plastic de pe apă. Fotografiile vorbesc de la sine.  După o muncă de peste 6 ore, albia râului Dognecea a fost eliberată.

Felicitări echipelor participante la această acțiune!

Dan AGACHE

Fost lider al organizației PSD Timiș, fost președinte al Consiliului Județean Timiș, director al Administrației Apelor Române Banat timp de două decenii, actualmente consilier județean UNPR după ce a părăsit partidul în perioada Liviu Dragnea, Titu Bojin este primul candidat oficial pentru șefia Consiliului Județean Timiș. Nu știe din partea cărei formațiuni politice va candida, cu toate că „ofertele sunt numeroase“ după cum susține chiar domnia sa. Din postura de candidat a considerat că este normal să facă un pas în lateral de la conducerea ABA Banat și a și explicat acest lucru:

„Dragii mei, după cum probabil ați citit în presa ultimelor zile ați aflat ca începând de săptămâna aceasta am fost de acord sa fac un pas în lateral în ceea privește conducerea Administrației Bazinale de Apă Banat, instituție pe care am condus-o aproape 20 ani.

În toți acești ani am făcut tot posibilul de a avea parte de ape curate în Banat, să protejam viețile oamenilor gospodăriile acestora de furia viiturilor atunci când a fost cazul, să trăim cât mai sigur și sănătos împreună cu natura. Am finalizat, împreună cu echipa mea, proiecte de referință pentru vestul țării. În ce măsură am reușit, vă las pe voi să apreciați prin prisma investițiilor ce s-au făcut în acești ani, în reabilitarea malurilor și digurilor pentru prevenirea inundațiilor în Banat, în modernizarea nodului hidrotehnic de la Sânmihaiu Roman, nefuncțional de aproximativ 60 de ani, și a altor investiții strategice.

Dar să nu uităm nici de cea mai frumoasă clădire din oraș, poate că sunt subiectiv, cea a Palatului Apelor. Anul viitor, când Timișoara va fi Capitală Europeană, orașul se poate mândri cu o clădire de o frumusețe deosebită.

Fără să fiu lipsit de modestie, m-am implicat activ ca să înființăm în Timișoara și Regia Navigabilă a Canalului Bega pentru ca timișorenii să se bucure de plimbarea cu vaporașul pe Bega și să existe un cadru legal în ceea ce privește exploatarea acestui râu. De asemenea, am reabilitat sediile formațiilor de lucru din Topolovățu Mare, Tăria, Surduc, Coșteiu, Băile Herculane, Deta, Caransebeș, Reșița etc. Un alt obiectiv cu care mă mândresc este faptul că am reușit să facem o pistă pentru biciclete pe digul malului Bega până la frontiera cu Serbia, pista de care se bucură foarte mulți iubitori de ciclism și natură. Nu m-a interesat niciodată apartenența politică a cuiva, ci doar interesul public și al cetățenilor.

Tot ce am făcut, am făcut cu bună credință și cu dorința ca ABA Banat să fie o instituție respectată și apreciată în rândul comunității noastre.

Nu vă ascund faptul că îmi doresc să pot ajuta mai mult timișenii și bănățenii mei dragi, iar pentru acest lucru voi candida la președinția Consiliului Județean Timiș. În contextul acesta nu puteam să conduc o instituție importantă și să fiu în același timp în campanie electorală și în opoziție cu actuala guvernare.

Voi rămâne fidel oamenilor și instituției care mi-a oferit atâtea satisfacții profesionale și personale, voi fi la fel de implicat pentru ca Timișul și Banatul în general să aibă ape liniștite și curate.

Am fost, sunt și voi rămâne alături de oameni, iar dacă pot să ajut, o fac cu bucurie. Bunul Dumnezeu să ne dea sănătate tuturor, să încercăm să fim mai buni și înțelepți, această virtute a înțelepciunii, spun unii, venind odată cu vârsta.

Al vostru prieten, Titu Bojin“!

Născut la 18 mai 1953 în Susani, județul Timiș, Titu Bojin a fost lider de sindicat la IEELIF Timișoara, primar al comunei Remetea Mare timp de 3 mandate în perioada 1986 – 1992, respectiv 1996 – 2000, iar în cadrul Apelor Române ființează din anul 2001. A deținut și funcția de președinte al Consiliului Județean Timiș.

Sursă foto: tion.ro

Dan AGACHE

Administraţia Bazinală de Apă Banat va derula anul acesta două proiecte importante pentru regularizarea unor cursuri de apă din județele Caraș-Severin și Timiș, valoare acestora ridicându-se la aproape 33 de milioane de lei. Contractele pentru derularea lucrărilor au fost semnate ieri la sediul Administraţiei Bazinale de Apă Banat din Timişoara.

„A fost semnat şi contractul pentru finanţarea proiectului “Regularizare Valea Mare şi Boşneag la Moldova Nouă” şi au fost prezentate lucrările de investiţii derulate de Administraţia Bazinală de Apă Banat, din surse proprii, pentru amenajarea pârâului Valea Domanului în municipiul Reşiţa, regularizarea pârâului Belareca şi a unui pârâu din comuna Obreja”, a anunțat președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Silviu Hurduzeu, care a participat, alături de prefectul Matei Lupu la întâlnirea de la Timișoara, întâlnire prilejuită de sărbătorirea Zilei Mondiale a Apei.

Proiectul privind regularizarea pârâurilor Valea Mare şi Boşneag în zona Moldova Nouă din Caraş-Severin are o valoare de 15.600.000 lei și vizează completarea și pune în siguranţă a lucrărilor existente. Scopul investiţiei este realizarea lucrărilor de infrastructură pentru apărarea împotriva inundaţiilor prin reabilitarea albiilor și stabilizării malurilor. Lucrările se impun pentru evitarea pagubelor produse datorită viiturilor în Moldova Nouă.Termenul de execuţie este de 24 de luni. În ceea ce privește proiectul din Timiș, acesta urmărește regularizarea pârâului Nădrag şi a afluenţilor, la confluenţa cu râul Timiş și are o valoare de peste 17.170.000 lei.

Tot în cadrul ședinței de ieri au fost prezentate lucrările pe care Administraţia Bazinală de Apă Banat intenționează să le realizeze pe râul Bârzava, între Bocșa și Gătaia și care urmează să fie scoase la licitație în perioada următoare.

Administra’ia Bazinală de Apă Banat este sucursală cu personalitate juridică a Administraţiei Naţionale „Apele Române”, care administrează aproape în totalitate apele a două unităţi administrativ-teritoriale pe care  îşi desfăşoară activitatea Sistemul de Gospodărire a Apelor Timiș  şi  Sistemul de Gospodărire a Apelor Caraş-Severin.

Karina TINCUL

O seamă de cetățeni din arealul pitoresc al Văii Almăjului, zona Prigor-Putna, se declară îngrijorați de modul în care se realizează exploatarea de piatră și de masă lemnoasă din această parte mirifică a Banatului de Munte.

Mai exact, sursele noastre vorbesc despre administratorul societății GM Niris, Grigore Petruți, cel care, fără a deține autorizație, exploatează piatră dintr-o zonă aflată în domeniul public, în imediata apropiere a drumului ce leagă comuna Prigor de satul aparținător Putna, lângă cursul râului cu același nume. Pe lângă faptul că primarul Antonică Moț ar trece cu vederea actul samavolnic al lui „Gore“ – așa cum este cunoscut în zonă patronul Grigore Petruți, în cârdășie ar fi și reprezentanții Direcției Silvice, în speță șeful Ocolului Silvic Nera – Prilipeț, inginerul Marcel Andronache.

Acesta nu ar fi sancționat, deși ar fi avut nenumărate ocazii, ca de altfel și competență în domeniu, tăierile de arbori făcute de angajații lui Petruți în perimetrul amintit, multe dintre ele tăieri necesare pentru a-și face cărare spre râvnita piatră de Putna. De altfel, Petruți se mândrește în cercurile de cunoscuți cu influențele determinante pe care le-ar avea la nivelul Direcției Silvice dar și în alte sfere înalte, despre personaje care conduc instituții sau cu ptere decizională care nu s-ar abate vreodată în zonă să-l deranjeze.  Cert este că, așa cum o prezintă imaginile surprinse pe domeniul public, pe drumul Prigor – Putna tronează nestingherit un concasor, care extrage și prelucrează piatra iar din acest loc (foto) sunt încărcate camioanele care iau drumul comerțului. Conform altor informații primite, se pare că mare parte din piatra obținută în urma concasării este ulterior vândută chiar Direcției Silvice, de aici și liniștea suspectă a operațiunilor derulate de firma GM Niris. 

Așadar, așa cum ar fi normal și spre binele și dezvoltarea unei comune, nu putem vorbi de o redevență plătită Unității Adminsitrativ Teritoriale Prigor pentru exploatare, de o autorizație de lucrări absolut necesară în industria extractivă și de prelucrare , dar nici de controale temeinice care să certifice legalitatea acestor lucrări. Iar cetățenii continuă să fie revoltați pe situația creată între localitățile Prigor și Putna. Să mai spunem că arborii tăiați și ulterior folosiți în scopuri numai de respectivul administrator știute, sunt legați și trași prin râul Putna, tulburând astfel cursul acestei ape curgătoare, Apele Române având un cuvânt de spus și în acest sens.

Ceea ce se întâmplă la Prigor, pe cursul râului Putna, unde se pare că lucrurile au scăpat de sub control, are o strânsă legătură cu nepăsarea unui ales al comunității, care știe ce se întâmplă dar se preface că este în necunoștință de cauză, despre care putem considera, conform fișei postului domniei sale, că nu a fost ales în funcția de primar pentru a închide ochii în astfel de situații. Până una alta, organele abilitate, precum Garda Forestieră, Comisariatul Gărzii de Mediu, Agenția de Protecție a Mediului, Apele Române și mai ales Primăria Prigor, ce mai afectată de pe urma situației create în propriul areal deținut, ar trebui să intre pe făgaș și să verifice modul în care se exploatează piatră și material lemnos din zona amintită, în ce bază se execută tăierile arborilor și transportul de piatră și lemn de către reprezentanții societății GM Niris. Desigur nu pot să nu mă întreb unde sunt ONG-urile în speța de la Prigor-Putna, cele mai vocale apărătoare ale mediului înconjurător, au amuțit și ele?

La Prigor e liniștea dinaintea furtunii…

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157665635675899″]

Sergiu TABAN

Reprezentanții Gărzii de Mediu și cei ai Apelor Române au amendat societatea care se face vinovată de dezastrul ecologic de pe pârâul Crivina, care a dus la decesul a sute de pești. Conform celor două instituții, poluarea a avut loc accidental, în urma unei erori umane, firma responsabilă alegându-se cu două amenzi, care cumulate se ridică la suma de 48.000 de mii de lei.  

„Poluarea accidentală cu dejecții s-a produs de către o firmă de vaci aparținând SC Meierhof SRL, cu sediul în localitatea Berliște, ca urma a începerii pompării dejecțiilor din laguna impermeabilizată, pe terenurile agricole aferente fermei. În timpul pompării, una din legăturile furtunului cu care se pompau dejecțiile s-a desprins, iar dejecțiile s-au scurs pe terenul aferent, riveran cu canalul de apă necadastral (Brațele Crivaii) ce debusează în pârâul Vecinic și mai apoi în râul Caraș”, explică Gheorghe Muntean, comisar șef la Garda de Mediu Caraș-Severin.

Conform lui Muntean, în apă s-au scurs aproximativ 2.000 de metri cubi de dejecții animaliere, iar în prezent au fost luate măsuri pentru eliminarea depășirilor care au provocat mortalitatea piscicolă.

Citește și EXCLUSIV. DEZASTRU ECOLOGIC. Pârâu poluat cu dejecții de la o fermă agricolă. Mii de pești morți în urma unei deversări iresponsabile

Firma responsabilă s-a ales și cu două amenzi, una de 8.000 de lei  din partea Gărzii de Mediu Caraș-Severin și una mult mai substanțială, de 40.000 de lei, aplicată de Administrația Bazinală de Apă Banat pentru nerespectarea prevederilor autorizației de gospodărire a apelor privind modul de evacuare a apelor uzate.

În plus, reprezentanții Administrației Bazinale de Apă Banat dau asigurări că nu s-a constatat nici o deteriorare a calității apei râului Caraș și infirmă afirmațiile celor de la GEC Nera cum că unda de poluare ar fi atins granița cu Serbia.

Karina TINCUL

Calitatea îndoielnică a apei potabile de la robinete este una din problemele cu care se confruntă periodic locuitorii comunei Bozovici, problemă pe care edilul Adrian Stoicu face eforturi să o rezolve. Primarul a identificat deja două posibile soluții, în ambele cazuri fiind însă nevoie de finanțare. 

Peste 10 ani au avut de așteptat locuitorii din Bozovici pentru introducerea alimentării cu apă în comună, totul în urma a două proiecte, în valoare de aproximativ 6.000.000 de lei și începute în 2006. Totuși, oamenii nu s-au putut bucura pe deplin de rezultatele investiției deoarece periodic apa care le ajunge în case este mult prea tulbure pentru a putea fi folosită.

„Este un pic mai complicat cu apa asta, că ne vine dintr-un baraj care este al Apelor Române. Ei ne furnizează apă, noi în contract avem apă brută, ei ne dau apă cu mocirlă. Am luat deja și o amendă de 35.000 de lei din acest motiv. Am sesizat Apele Române că nu mi se pare normal să îmi ia banii pe o apă brută când ea este neagră și le-am spus să facă ceva. Ei tot dau vina pe Ocol, că vin aluviuni, că este un drum pe lângă baraj folosit de mașinile cu lemne și că apa din bălțile de acolo se duce în baraj. Când e tulburat barajul, o lună de zile nu se limpezește apa”, a explicat primarul Adrian Stoicu.

Edilul a adăugat că speră să rezolve situația cât mai curând și a identificat două posibile soluții: instalarea unor sisteme adiționale de filtrare a apei sau identificarea unei surse alternative de apă, prin realizarea unui foraj. Stoicu a mai precizat că speră ca în perioada următoare să reușească atragerea de fonduri europene pentru soluționarea problemei.

Karina TINCUL

Inundațiile de săptămâna trecută încă mai cauzează probleme la Reșița. Cu toate că apele s-au retras repede, viiturile au lăsat în urmă pagube majore, dar și realități care denotă un dezinterez care tronează de 20 de ani în ceea ce privește prevenirea unor astfel de incidente.

Autoritățile locale au analizat toate zonele afectate de inundații și au ajuns la o concluzie sumbră. Este nevoie de peste 4.000.000 de lei pentru ca toate străzile spălate până la fundație de ape, toate gospodăriile și zonele afectate, să fie refăcute.

După o analiză în detaliu, în teren, primarul Popa s-a prezentat cu rezultatele la Prefectură, acolo unde o comisie a verificat constatările Primăriei pentru ca mai apoi să aprobe o sumă necesară care să fie finanțată de la Guvern. Din păcate însă, membrii comisiei, deranjați  cel mai probabil că au fost chemați la lucru într-o zi de duminică, au dat verdicte din pix, „analizând” pagubele inundațiilor din birou.

Așa s-a ajuns la situația în care din cele 4.000.000 de lei considerați de Primărie necesari pentru refacerea tuturor zonelor afectate de inundații, comisia Prefecturii a aprobat doar 400.000 de lei, sugrumând practic 90 la sută din fondurile care ar fi trebuit alocate de la Guvern pentru ca Reșița să-și vindece rănile.

„Noi am constituit la nivelul primăriei patru comisii de evaluare care s-au deplasat în teren în toate zonele afectate de inundații, Țerova, Câlnic, în Luncă, în zona Muncitoresc, la baia comunală. În urma evaluărilor făcute pe distrugeri publice și private, pagubele se ridică undeva la 4.200.000 de lei. Ulterior, o comisie constituită la nivelul Prefecturii a verificat ce am constatat noi în teren și de la 4 milioane au coborât la 400.000 de lei, deci ne-au tăiat cam 90 la sută din evaluările noastre.

Asta în condițiile în care avem zone unde atât asfaltul, cât și fundația drumului a fost grav avariată, daunele sunt majore. Am menționat faptul că noi nu cerem lucruri care ne sunt nouă imputabile, cum ar fi fonduri pentru zonele inundate din cauza faptului că nu am decolmatat canalizarea. Dar pe partea de Țerova, pe partea de Câlnic, lucrurile  sunt imputabile 100% Apelor Române care sunt coordonate de Minister. În ultimii 20 de ani, apele de pe raza orașului nu au mai fost decolmatate sau îndiguite”, explică primarul Ioan Popa.

Apele Române, în plop!

Indignarea edilului-șef este cu atât mai mare cu cât reprezentanții Apelor Române nici măcar nu au habar de momentul în care albiile pârâurilor au fost curățate ultima dată. Cu copaci maturi, vechi de 20 de ani, crescuți în mijlocul unui pârâu, cu vegetație care acopera complet luciul apei în unele zone, situația va avea efect de yoyo. Fiecare ploaie torențială va aduce pagube însemnate la Reșița, și totul doar din cauza dezinteresului autorităților competente, susține edilul-șef.

„Cel puțin pe Valea Țerovei, sunt arbori bătrâni de 20 de ani crescuți în albia pârâului. Nimeni nu a intervenit în ultimii ani, asta în condițiile în care la doi pași de nenorocirea de aici putem găsi utilajele Apelor Române, stând în soare. La întâlnirea de la Prefectură, l-am întrebat pe reprezentantul Apelor Române când a fost decolmatată ultima dată albia pârâului de pe Valea Țerovei și dânsul mi-a răspuns că este nou în instituție și nu cunoaște astfel de date”, a adăugat edilul-șef.

Exces de zel, analize din pix și funcționari deranjați vizibil că sunt chemați la lucru în weekend

Dincolo de dezinteresul Apelor Române, devenit o tradiție în ultimii 20 de ani, care a și cauzat o mare parte din inundațiile de pe raza orașului, cea mai mare problemă a autorităților locale în momentul de față este lipsa de implicare a Prefecturii.

Potrivit primarului Popa, comisia care a tăiat mai bine de 90 la sută din fondurile necesare pentru pagubele inundațiilor, a dat dovadă de un exces de zel grosolan. Unul dintre membrii comisiei și-a manifestat chiar vizibil supărarea în fața faptului că a trebuit să vină la lucru într-o zi de duminică. Verificările s-au făcut fără vizite în teren, iar comisia a aprobat fonduri pentru doar 4 cm de asflat, în condițiile în care, cel puțin pe Valea Țerovei, drumul este distrus până la fundație.

„Am rămas cu un gust amar, șefa comisiei, o anume doamnă Roșu a analizat totul din birou, iar un domn a fost de-a dreptul supărat că a fost chemat duminica la lucru. La nivel de Prefectură ar trebui făcute anumite modificări. Avem nevoie de oameni tineri și dinamici cu dorința și capacitatea de a rezolva probleme. La întâlnirea cu pricina eu am văzut un exces de zel inexplicabil care m-a lăsat fără cuvinte”, a adăugat Nelu Popa.

În cazul în care fondurile nu vor fi suplimentate, autoritățile locale au de gând să se ocupe de pagubele lăsate de inundații din fonduri proprii.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157669982529722″]

Alexandra JURCA

Nu s-au stins bine ecourile protestelor provocate de intenția de a construi două microhidrocentrale pe râul Nera, în zona localității Prigor, că organizațiile de mediu din Caraș-Severin sunt din nou în alertă. De această dată, râul Nera este pus în pericol de vecinii din Serbia, care au aprobat construirea a patru MHC-uri pe un afluent al Nerei, Jeruga. 

Reprezentanții GEC Nera și WWF România atrag atenția că pe raza comunei Bela Crkva din Serbia, în zona localităţii Kusić a fost deja executat un canal de deviere a apei din râul Nera pe pârâul Jeruga, în scopul construirii unei microhidrocentrale:

„Din informaţiile pe care le deţinem, canalul de deviere a apei din râul Nera pe pârâul Jeruga de pe teritoriul  Serbiei este destinat realizării unei minihidrocentrale  pe acest pârâu, iar prin canalul de deviere executat va fi preluată cea mai mare parte a debitului râului Nera pe zona de frontiera dintre România şi Serbia care este aferentă localităţilor Pârneaura – Zlatiţa – Socol – limita rezervaţiei naturale Balta Nera – Dunăre (zona de protecţie integrală, categoria I – IUCN)  din Parcul Natural Porţile de Fier.

Construcţia minihidrocentralei a început deja în zona localităţii Kusic. Considerăm că impactul pe teritoriul României asupra ecosistemului râului Nerei precum şi asupra rezervaţiei Balta Nera – Dunare va fi major”, se arată într-un comunicat de presă a celor de la GEC Nera.

Culmea este că sârbii s-au arătat indignați de proiectul care ar fi putut fi realizat la Prigor, mai mulți cetățeni sârbi și reprezentanți ai unor ong-uri din țara vecină venind în România pentru a protesta împotriva construirii celor două MHC-uri. Un asemenea proiect ar putea genera disfuncționalități în zonele protejate din Serbia, străbătute de râul Nera, afirmau vecinii sârbi la momentul respectiv.

„Cetățenii din Serbia care au fost la aceea dezbatere publică la Prigor au spus că se distruge fauna.  Acum îmi pun și eu întrebarea: la ei nu se distruge acum? Văd ei nu întreabă pe nimeni. Normal că nefiind în comunitatea europenă ei nu au nici legislația armonizată din punct de vedere al biodiversității cu Uniunii Europene.

Râul Jeruga este un afluent principal al râului Nera, ori construind pe acel afluent microhidrocentrale, este posibil să se diminueze cantitatea de apă din Nera și se varsă în Dunăre, unde avem aceea zonă de protecție specială, numiră Balta Nera”, a explicat pentru Reper 24, șeful Gărzii de Mediu Caraș-Severin, Gheorghe Muntean.

Acesta a adăugat că între autoritățile române și sârbe există un acord transfrontalier privind apele din zona de graniță, iar cei de la Apele Române ar trebui să poarte o discuție cu cei din Serbia pentru a lămuri problema. Acest punct de vedere este împărtășit și de reprezentanții GEC Nera, care adaugă că execuţia canalului de deviere a apei din râul Nera pe pârâul Jeruga ar fi trebuit să fie discutată şi acceptată în cadrul Comisiei mixte româno – sârbe a apelor de frontieră.

„Solicităm Ministerului Mediului şi Ministerului de Externe să se implice în stoparea devierii ilegale a debitului râului Nera pe pârâul Jeruga de pe teritoriul Serbiei şi respectarea  tuturor reglementărilor internaţionale privind apele de frontieră.

Solicităm Ministerului Mediului și Ministerului de Externe să ceară autorităților din Serbia oprirea oricărei construcţii care afectează râul Nera până în momentul când concluziile impactului asupra mediului pe teritoriul României vor fi acceptate de autoritățile și societatea civilă din România”, adaugă purtătorul de cuvânt al GEC Nera, Doina Mărgineanu.

Karina TINCUL

La sfârșitul anului trecut, Primăria Caransebeș a găzduit o întâlnire între edilul municipiului, Marcel Vela, și directorul Administrației Bazinale de Apă Banat, Ervin Luci, subiectul discuțiilor constituindu-l problemele create de pârăiele Zlagna și Potoc în perioadele cu precipitații abundente, sau primăvara, odată cu topirea zăpezilor.

Municipalitatea caransebeșeană a avansat atunci câteva soluţii în acest sens. Propunerile prevedeau ca pârâul Zlagna să fie deviat direct în râul Sebeș, înainte de intrarea în municipiu, pentru a se evita inundațiile din Caransebeșul Nou, iar Potocul, care inunda cetățenii din zona străzilor Ardealului și Tudor Vladimirescu atunci când se înregistrau debite foarte mari, să fie controlat printr-un baraj care va stoca surplusul de apă când va ploua foarte mult.

În acest mod, declara atunci primarul Marcel Vela, cursul din aval de baraj va fi controlat permanent printr-o mică ecluză, iar albia va fi ferită de inundații, catalogând aceste investiții ca fiind istorice, urmând să protejeze generațiile viitoare.

Recent, Consiliul Tehnico-Economic al Administrației Bazinale Banat a aprobat obiectivul de investiții „Apărare împotriva inundațiilor a municipiului Caransebeș, zona Aeroport și zona Caransebeșul Nou”, valoarea celor două investiții ridicându-se la peste 3 milioane de euro, lucrările urmând să dureze trei ani.

Astfel, specialiștii de la Apele Române Banat au gândit un minibaraj inteligent în Valea Potocului, în zona Aeroportului, cu deversarea fundului, cu regularizare pe verticală și supraplin de curgere automată în caz de nevoie. Tot pe Potoc,  după strada Tudor Vladimirescu, cursul pârâului va fi regularizat.

Pentru pârâul Zlagna, s-a decis tubarea pe o porțiune de 1,2 kilometri, respectiv introducerea unor tuburi de oțel de 1,3 metri diametru, cu deversare finală în râul Sebeș. Tuburile vor prelua din debitul mărit al Zlăgniței, pe porțiunea de lângă Centura de ocolire a municipiului, până la Târgul de vite.

Cosmin VLAD