În județul Caraș-Severin nu au fost înregistrate evenimente de o gravitate deosebită în perioada 31 decembrie 2020 – 03 ianuarie 2021, transmit reprezentanții Inspectoratului Județean de Poliție Caraș-Severin. Nu au lipsit însă amenzile, fiind aplicate sancțiuni în valoare de peste 200.000 de lei, majoritatea pentru nerespectarea regulilor de circulație și pentru nepurtarea măștii de protecție.

Peste 650 de polițiști au acționat pe raza județului Caraș-Severin, pentru menținerea ordinii și siguranței publice, pentru prevenirea și combaterea faptelor antisociale, precum și pentru siguranța și fluența traficului rutier pe drumurile publice din județ, transmite Alina Boeru, purtătorul de cuvânt al IPJ Caraș-Severin:

„Echipajele de ordine publică au intervenit la peste 230 de sesizări, majoritatea primite prin SNUAU 112.

În urma acțiunilor desfășurate de către polițiști, au fost constatate aproape 800 de fapte contravenționale, fiind aplicate sancțiuni în valoare de 212.417 de lei, cele mai multe pentru nerespectarea regulilor de circulație pe drumurile publice și a măsurilor de protecție individuală.

De asemenea, polițiștii s-au autosesizat cu privire la săvârșirea a 17 fapte de natură infracțională, fiind prinși în flagrant delict 9 autori de infracțiuni și depistate 3 persoane urmărite la nivel național în temeiul legii.

Referitor la infracțiunile comise cu violență, precizăm că în perioada minivacanței de Anul Nou nu a fost săvârșită nicio infracțiune de tâlhărie și nici alte infracțiuni cu consecințe grave”.

Pentru a preveni accidentele rutiere, polițiștii au fost prezenți și au acționat cu mijloacele tehnice din dotare, cu precădere pe drumurile publice pe care se înregistrează de obicei evenimente rutiere, în zilele menționate fiind înregistrat un singur accident grav, soldat cu vătămarea corporală a unei persoane.

În cadrul acestor acțiuni au fost reținute 26 de permise de conducere și au fost retrase 8 certificate de înmatriculare.

Karina TINCUL

Nu asta era ideea, dar nu m-am putut abține. A fugit deci anul vechi, dar în graba cu care a plecat a uitat să-și ia cu el și metehnele căpătate într-o viață întreagă (adică din ianuarie până în decembrie) și le-a lăsat moștenire lui ăsta micu de-a venit acum, care nici nu știe săracul de ce a venit și ce are de făcut, că s-a și trezit cu ditamai „greaua moștenire“ de metehne, obiceiuri proaste și patimi păguboase. El s-a dus, dar noi am rămas cu același soi de politicieni care una zic în campanie și alta fac după alegeri, cu aceleași drumuri frumos realizate pe hârtie dar nepuse în practică peste noroaie, cu aceeași bani europeni care uite-i, nu-s, că nu știm, nu vrem sau nu putem să-i atragem precum au făcut-o și încă o mai fac polonezii de exemplu, aceeași lideri de tinichea numiți pe criterii politice sau de rubedenie, care nu au nici în clin și nici în mânecă cu postul pe care îl ocupă.

Am mai rămas cu aceleași salarii, aceleași alocații, pensii, dar cu alte prețuri la energia electrică, la carburant, la alimentele de bază și nu numai, cu aceleași locuri de muncă prost plătite (deh, nu au toți șansa să lucreze la stat), dar mai puține și cu aceleași promisiuni că mâine va fi mai bine. Când dați de „mâine“ ăsta să-mi spuneți și mie că vreau să-l văd la față. Acum va fi greu pentru actualii guvernanți să dea vina pe greaua moștenire a guvernului anterior, nu de alta dar parcă e aceeași Mărie, dar cu altă pălărie, mai colorată parcă. Dacă până acum v-ați plâns că liberali fac și dreg ce nu vă convine, stați să vedeți acum când trebuie împăcată și capra și varza și gulașul…pardon lupul, ca în poveste.

Una peste alta începe un An Nou, cu multe semne de întrebare: Ce facem cu pandemia? Cum e cu vaccinarea? Dar cu creșterile salariale? Când și dacă va fi aplicată legea pensiilor? Când va crește nivelul de trai promis în campania electorală? Unde sunt kilometrii de autostradă? Dar spitalele? Când merg copiii la școală? Cum împiedicăm tinerii să plece afară? Cum îi aducem pe cei plecați înapoi?…Sunt doar așa câteva din multele întrebări care vor răsări în mintea românului după ce aburii sarmalelor și damful răchiei se va fi risipit. Atunci se va vedea omogenitatea acestui guvern de coaliție conjuncturală. Până atunci însă…se anunță vremuri nu foarte vesele (nu de alta dar sărbătorile sunt pe sfârșite; mai un hop și…gata până la Paști), cu mișcări de stradă, cu proteste, cu solicitări salariale și români nemulțumiți.

Ce e de făcut? Nimic, ce să facem? Așteptăm să treacă iarna, să vină vara, toamna…Revelionul, să chiuim din nou de bucurie că pleacă unul vechi și vine altul nou. Asta e la noi: schimbarea …anului…..bucuria…. Sau asta era cu șeful, că nu mai știu exact?

Dan AGACHE

În perioada sărbătorilor de iarnă sunt în continuare în vigoare, printre altele, următoarele măsuri:

–          Este interzisă deplasarea persoanelor în grupuri formate din mai mult de șase persoane care nu fac parte din aceeași familie;

–          Este interzisă organizarea și participarea la evenimente private (mese festive, petreceri etc.);

–          Este interzisă deplasarea cetățenilor în afara locuinței în intervalul orar 23.00-05.00 pe întreg teritoriul țării, cu excepția situațiilor motivate prevăzute de legislație, iar în localitățile aflate în carantină circulația persoanelor este permisă cu restricțiile stabilite de comitetele locale pentru situații de urgență;

–          Portul măștii de protecție este obligatoriu atât în spațiile deschise, cât și în cele închise.

Conform unui comunicat al Grupului de Comunicare Strategică, „în acest moment evoluția răspândirii virusului SARS-COV-2 este pe o pantă vizibil descendentă. Dacă în urmă cu o lună erau înregistrate aproximativ 60 de mii de persoane nou infectate într-o săptămână, la nivel național, săptămâna trecută au fost înregistrate sub 35 de mii de cazuri”.

Autoritățile mai transmit că este foarte important să se mențină o evoluție descendentă a cazurilor de persoane nou confirmate, lucru care se poate realiza doar respectând regulile sanitare.

„Facem apel la toți cetățenii să respecte aceste reguli pentru protejarea sănătății lor, a celor dragi lor, dar și pentru a-i sprijini pe medicii, mai ales în condițiile în care numărul persoanelor internate în secțiile de ATI este încă unul ridicat”, se mai arată în informarea Grupului de Comunicare Strategică.

foto: stiri.md

Karina TINCUL

Cu toate că superstiția a fost definită de către Edmund Burke ca fiind „religia minților slabe”, românii se feresc de ghinioanele din noul an, așa cum scrie la carte.

Superstițiile sunt multe, clasificate pe categorii și care presupun interdicții stricte cu privire la culorile care trebuie sau nu purtate,  bucatele care trebuie mâncate sau alte idei care mai de care, ce se respectă în noaptea de Revelion.

În ceea ce privește banii, se spune că pentru a avea o situație financiară mai bună în anul următor, este bine să avem bani în buzunar în noaptea dintre ani. Mai mult, sunt mulți cei care consideră că nu este indicat să oferim bani sub nicio formă în zilele de 31 decembrie și 1 ianuarie, pentru că acest lucru ar putea atrage ghinion la bani tot anul următor.

Nici norocul în noul an nu este scăpat din vedere. Pentru a te bucura de belșug și noroc, se spune că este bine ca prima persoană care ne trece pragul în noaptea de Revelion să fie un bărbat brunet, și asta pentru că se consideră că blonzii, roșcații și femeile sunt aducători de ghinion. De asemenea, este indicat ca musafirul brunet să ne aducă o crenguță de vâsc, pâine și sare.

Mai mult, pentru a avea un an luminos și bun, vorba din bătrâni spune că este bine să lăsăm o lumânare sau o lampă aprinsă până în zori, iar la miezul noptii, toate ușile să fie larg deschise, pentru a lăsa anul cel vechi să iasă liber.

Poate cea mai respectată superstiție de Revelion este cea care spune că în noaptea de Anul Nou se poartă culoarea roșie, pentru a ne aduce noroc, iar pe 1 ianuarie se poartă haine noi.

Superstițioșii trebuie să fie atenți și la interdicțiile pentru noaptea dintre ani care, dacă nu sunt respectate, pot aduce ghinioane în lanț, tristețe și sărăcie, în anul care urmează. Astfel, se spune că nu este bine ca noul calendar să fie desfăcut înainte ca anul în curs să se încheie.

Mai mult, este considerat semn rău ca Anul Nou să ne găsească fără bani în buzunar sau cu datorii neachitate, iar în prima zi a anului nu avem voie să aruncăm nici măcar gunoiul, dacă nu vrem să atrageam asupra noastră tot felul de ghinioane.

Tot pentru prima zi din noul an există interdicție la a se mătura, spăla, sau a aduna cereale, și asta pentru a nu atrage saracirea casei.

O altă superstiție spune că cine va dormi în ziua de 1 ianuarie va fi leneș tot anul.

Alexandra JURCA

Info: crestinortodox.ro

Toate mitologiile europene urcă vâscul pe un piedestal, acesta fiind considerat o plantă magică, un simbol al curățeniei spirituale, al libertății și al armoniei.

Tocmai de aceea, vâscul mai este denumit și „creanga de aur” care, odată pusă în case sau la pragul ușilor, reprezintă un semn de bun augur al dragostei, dar și un apărător și protector al casei și al familiei.

Primul sărut sub vâsc a aparținut anglo-saxonilor, răspândindu-se repede ca o tradiție în multe țări. Sărutul sub planta considerată de mulți că vine direct din cer, anunță un an plin de dragoste, noroc și multă fericire.

Cu astfel de premoniții optimiste, nici nu este de mirare faptul că această tradiție anglo-saxonă a ajuns un ritual respectat pe întregul mapamond. Mai mult, mulți dintre cei care în noaptea de Anul Nou își pregătesc rămurelele de vâsc , consideră că cei care îi vor săruta reprezintă iubirea eternă, așteptată de mult.

Legende legate de vâsc sunt multe,  iar printre cele mai cunoscute este aceea a celților, care recoltau vâscul numai dupa solstițiul de iarnă și foloseau o seceră din aur. Mai mult, celții  au fost cei care au inițiat un adevărat cult al acestei plante pe care o considerau de esență divină. În viziunea lor, cel mai prețios vâsc era cel crescut pe stejar, pe care îl numeau „lacrima stejarului”

O altă legendă îi amintește pe vikingi, cei care divinizau vâscul, considerându-l un simbol al păcii, un spirit ce-i proteja de cele rele.
Chiar dacă majoritatea tradițiilor leagă vâscul de sărbătorile de iarnă, iar în zilele noastre, oamenii se sărută simbolic sub rămurile verzi doar de distracție, puțini sunt cei care cunosc despre vâsc faptul că acesta este și un medicament.

Sub denumirea de Viscum Album, vâscul este o plantă care crește parazitar pe crengile arborilor, dar și pe cele ale unor pomi fructiferi. Această plantă este un bun remediu pentru hipotensiune și astm. Infuzia și siropul de vâsc pot fi folosite în tratarea afecțiunilor cardiace, renale sau pulmonare și în prevenirea apariției tumorilor.

Cu toate acestea, unele tipuri de vâsc sunt toxice, putând fiind chiar letale. Vâscul ce crește pe plop, tei, salcie, frasin, nuc, arțar, paltin sau salcâm este foarte toxic și nu se utilizează în medicină. Cel ce crește pe măr, prun, gutui, păr, pin, brad sau trandafir are o toxicitate mult mai mică, nefiind periculos.

Alexandra JURCA