Un grup de antreprenori (activi sau potențiali) și consultanți se declară absolut siderați și revoltați de forma pe care a luat-o Programul Start-up Nation 2018. „Această idee, nobilă și atractivă la început, care s-a dorit a fi un impuls atât de necesar pentru ideile de afaceri aflate la început de drum, s-a metamorfozat într-o arătare hidoasă, care nu mai are nicio legătură cu obiectivul pentru care a fost gândită.

Cu tot respectul pentru ministerul de resort, Programul Start-up Nation 2018 riscă să se transforme într-un adevărat „fiasco“ – precum un balon umflat până la exagerare, care riscă oricând să explodeze și să creeze haos în jur. Prin pragul atins la finanțare, de minim 4 angajați, dintre care 4 locuri de muncă (toate) ocupate de persoane din categorii defavorizate/absolvenţi după anul 2012/şomeri, foarte multe planuri de afaceri (peste 20.000) cu 2, 3 și chiar 4 angajați vor fi lăsate pe dinafară“, își expun nemulțumirile antreprenorii care au studiat posibilitatea de a realiza și dezvolta noi afaceri prin Start-Up Nation.

S-a ajuns aici din cauza principalului criteriu de departajare la punctaje egale, și anume numărul de locuri de muncă nou create, și subsidiar din următorul criteriu care a contat (locurile de muncă ocupate de persoane din categorii defavorizate/absolvenţi după anul 2012/şomeri).

Putem înțelege resorturile care au dus la promovarea acestor criterii și la aplicarea lor: crearea de noi locuri de muncă este motorul oricărei economii care se respectă. Problemele care derivă însă din această logică (corectă până la un punct) sunt grave și perfide. Le vom enumera numai pe cele mai relevante:

– au fost avantajați solicitanții care dețin deja o afacere, și care se puteau baza pe un număr solid de angajați, pe care îi vor transfera pe firma nou-înființată (există exemple concrete, firme cu 20-30 de angajați care au depus 4-5 proiecte cu cate 4-5 angajați. De aici rezultă plus-valoare egală cu zero, sau cu mulțimea vidă – cum doriți –  în ceea ce privește locurile de muncă nou înființate. În consecință, principalul obiectiv al proiectului a fost eludat. În plus, ideea de “start-up” s-a pervertit și s-a transformat într-o iluzie.

– s-a creat o emulație artificială, in ultimele zile depunându-se câteva mii de proiecte cu 4 și 5 angajați, ceea ce denota disperarea si lipsa de măsură, umflarea artificiala a locurilor de munca, doar pentru a prinde finanțarea. Aceasta competiție s-a transformat astfel într-o luptă surdă, cu consecințe extrem de grave asupra sustenabilității proiectelor. În mod normal, pentru o finanțare de 40.000 de euro există o paritate de cel mult două locuri de muncă create. În ultimele zile de depunere, Programul a fost supra-solicitat sau supra-licitat cu câte 4 sau 5 locuri de muncă, doar pentru a obține finanțarea.

– proiectele cu 4 angajați și peste nu sunt viabile/sustenabile/realiste din punct de vedere economic. La un calcul simplu, se poate realiza prăpastia în care se vor arunca aceste „startup-uri“ inconștiente: 4 (angajați) x 2080 lei (minim pe economie) = 8320/lună x 12 = 99840 lei/ an x 2 ani (cât se angajează antreprenorul să păstreze locurile de muncă) =199.680 lei, când finanțarea este de 200.000 lei!!!

Toate aceste lucruri, si multe altele pe care le vom inventaria la momentul oportun, ne-au determinat să concepem această petiție și să tragem un semnal de alarmă. În acest fel, luând în considerare vocea noastră, sperăm ca Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat să se sesizeze, și să aibă în vedere aceste disfuncționalități grave în procesul de evaluare a proiectelor.

România are nevoie de acest gen de programe, dar gândite mult mai atent, structural și cu eficienta maximă. Așadar, propunem opiniei publice si ministerului de resort o dezbatere cu cărțile pe față asupra consecințelor grave pe care aceste erori de program le generează în societate și asupra posibilităților de remediere, până nu este prea târziu.

De asemenea, ca o măsură reparatorie solicitam suplimentarea listei cu proiecte evaluate si identificarea unor noi surse de finanțare, pentru ca pe lista scurtă de finanțare sa intre cat mai multe proiecte valoroase, care sa se transforme in afaceri de succes. O altă posibilă măsură ar putea fi comasarea celor două programe, SUN 2018 și SUN 2019, în așa fel încât să nu se mai deschidă o nouă sesiune de depunere și să intre în evaluare proiectele deja depuse în cadrul SUN 2018.

Soluții se pot găsi, dacă există voința necesară“, după cum afirmă antreprenorii care nu au abandonat definitiv ideea de a adera la programul de finanțare amintit.

Din punct de vedere al cifrelor pe partea de resurse umane, cele 10.000 de firme mici și mijlocii care ar urma să obțină ajutoarele de la stat de câte 200.000 de lei prin programul Start-Up Nation 2018-2019 vor fi obligate să angajeze aproape 50.000 de oameni încă din primele 12 luni de implementare a afacerilor și să mențină joburile ocupate încă 2 ani după aceea, sub amenințarea că vor fi obligate să dea statului banii înapoi, potrivit unor calcule intermediare făcute de StartupCafe.ro. Specialiști în resurse umane și business declară că micile firme vor avea dificultăți mari în a-și găsi oameni să-i angajeze, mai ales în condițiile de criză de forță de muncă din România.

„P.S.: Factorilor de decizie – Foarte mulți oameni au muncit enorm și și-au pus speranțele (și poate economiile) în acest program. Posibilitățile de finanțare pentru startup-uri sunt și așa foarte reduse în România, nu transformați acest proiect benefic într-o nouă „țeapă” sau găselniță marcă înregistrată RO“, avertizează aceeași tineri antreprenori.

Sergiu TABAN

Primarul Ioan Popa îi pune la zid pe agenții economici din oraș cu o serie de reguli temeinice în ceea ce privește amplasarea panourilor publicitare și a reclamelor de orice fel. Toate reclamele care fac ca orașul să arate de mâna  a treia vor fi date jos, anunță edilul-șef.

Acțiunea de identificarea a zonelor din oraș în care se face abuz de publicitate a fost demarată în urmă cu trei săptămâni și a fost una deosebit de ușoară până acum, având în vedere faptul că sunt foarte vizibile după ce antreprenorilor reșițeni și-au făcut de cap când a venit vorba de promovarea lor.

„Este un demers pe care îl facem deja de trei săptămâni dar este gândit de mai multă vreme. Am făcut un nou regulament de publicitate stradală care a fost supus dezbaterii publice. Acest regulament este o măsură impusă de legislație și am fost obligați să ținem cont de el. La Reșița era necesar acest demers mai mult decât în orice alte părți.

Orașul este plin de reclame. Există companii mari care se folosesc de necunoașterea, de naivitatea multor antreprenori de talie mică și le spun că dacă nu au bani să își facă o firmă luminoasă o fac ei pe costul lor, și atunci pun panoul respectiv dar îl tapetează cu brandul lor. Asta este reclamă mascată, oameni buni, și nu mai ține decât în Bangladesh și în țările de mâna a treia, nu au ce să caute într-o țară civilizată.

Trebuie să rezolvăm această problemă. În afară de asta, avem cazuri de case în zone centrale care sunt tapetate complet cu reclame. Este degradant pentru acest oraș. Majoritatea reclamelor care împânzesc clădirile sunt ale unor firme care poate nu mai au activitate de multă vreme. N-am fost întrebați nici când le-au montat, nici dacă trebuie să le dea jos.

Sunt peste 5000 de astfel de cazuri în oraș, vreți să ne ducem spre civilizație sau vreți să rămânem aici? Asta este întrebarea la care trebuie să răspundem”, explică primarul Ioan Popa.

Dincolo de haosul la care s-a ajuns din punct de vedere estetic, cel mai grav este faptul că marea majortate a acestor reclame au fost montate fără autorizație. Mai exact, din cele peste 5000 de panouri publicitare identificate până acum ca fiiind montate în ultimii 7 ani, doar 163 sunt autorizate, informează Primăria Reșița.

Unii antreprenori sunt scandalizați! Popa le închide gura

Acțiunile demarate în ultimele săptămâni la nivel de oraș, de a-i conștientiza pe agenții economici că trebuie să își dea jos reclamele și să le avizeze nu au implicat și sancțiuni, spune primarul Popa. Edilul-șef explică faptul că scopul Primăriei este acela de a scăpa orașul de haosul estetic dar și de pericolele la care sunt expuși cetățenii, nu de a da amenzi.

Cu toate acestea, nu s-a găsit înțelegere peste tot, mai spune Popa, mulți dintre agenții economici vizați fiind de-a dreptul scandalizați de situație.

„Știu că îi doare pe mulți o astfel de decizie dar cel mai mult doare prostia și lipsa de informare. Dacă vrei să te informezi, atunci afli ce e bine și ce nu. Există unele trompete în acest oraș care se scandalizează. Din fericire sunt puține astfel de voci din miile de antreprenori din oraș care știu să fie tăcuți, care nu zic nimic pentru că știu că m-am chinuit pentru ei, pentru a le aduce cel mai mic impozit din țară.

Trebuie să schimbăm orașul acesta fără circ. Există aceste trompete cărora am să le închid gura personal”, a adăugat primarul Ioan Popa.

Potrivit autorităților locale, de acum înainte reclamele și panourile publicitare vor fi amplasate doar pe atic, aliniate. De asemenea, doar 25 la sută din vitrină va putea fi ocupată cu materiale publicitare, toate acestea având nevoie de autorizație pentru a fi montate.

Mai mult, în cazul imobilelor în care funcționează mai mulți agenți economici, nu se va mai permite împânzirea fațadelor cu publicitate.

„În clădirile publice care au chiriași în ele vom aplica ceea ce se practică în toată lumea civilizată, inclusiv la noi în țară și inclusiv la noi în oraș. În fața clădirii se pune un panou mare pe care este menționată fiecare firmă care își desfășoara activitatea acolo, nu-și va mai monta fiecare reclama pe fațadă”, a adăugat Ioan Popa.

Alexandra JURCA

Mesajul dur a fost postat pe o rețea de socializare de către proprietarul unei pensiuni din Sasca Montană, Radu Anderca. Acesta reproșează autorităților, ce au în administrare drumul județean ce leagă DN 57 de frumoasa și pitoreasca zonă virgină a Cheilor Nerei, dezinteresul arătat investitorilor din zonă prin nerepararea drumului de acces către obiectivele turistice.

Drumul Județean 571, care asigură accesul la obiectivele turistice din Cheile Nerei, este într-o stare deplorabilă de mai multă vreme. Starea proastă a șoselei creează neplăceri celor care locuiesc în această zonă, dar și antreprenorilor ce au dezvoltat o afacere în domeniul serviciilor și turismului din zona Sasca. Unul dintre aceștia, proprietar al pensiunii Rocker’s din Sasca Montană, Radu Anderca, a postat, pe pagina sa de socializare, un apel disperat la autorități. Acesta și-a intitulat postarea: „Disprețul vostru pentru munca noastră”, amintind celor responsabili că, prin acțiunile desfășurate de către proprietarii de pensiuni, au promovat zona, dar autorităților nu le pasă de drumul de acces către zonele turistice din Cheile Nerei. Pe lângă faptul că mai mulți antreprenori au investit în zonă, că plătesc taxe, că au creat evenimente, proprietarul Rocker’s le amintește autorităților că la pensiunea pe care o deține au avut loc câteva evenimente, ce au avut ca scop promovarea zonei. Printre aceștia se numără: Cătălin Scărlătescu – realizator tv „Șefi la cuțite”, formații de rock ale momentului, dar și câteva pictoriale ale cunoscutei reviste Playboy.

„Împreună, atât noi cât și voi, avem parte de Cheile Nerei, o zona minunată. Noi am realizat investiții, am creat evenimente, am adus personalități, noi muncim și plătim taxe! Voi vă bateți joc de munca noastră! Oare trebuie să așteptăm următoarele alegeri ca să cârpiți drumul de acces în Chelie Nerei????”, este mesajul antreprenorului transmis autorităților pe pagina sa de facebook.

La postarea sa, Radu Anderca a mai etichetat câțiva proprietari de pensiune din Sasca printre aceștia fiind și proprietarii pensiunii „Casa cu roți” din Sasca Română.

Citește și: 17 km de proteste! Consilieri locali și proprietari de pensiuni, sătui de cârpelile de pe DJ 571

În primăvara acestui an a mai avut loc un protest al proprietarilor de pensiuni, pe traseul Sasca – Ciuchici, mai multe persoane protestând printr-un marș auto.

John GAVRILESCU