Citat ieri la DNA Timișoara, primarul comunei Ciclova Română, Puiu Percea, a fost reținut pentru 24 de ore de către procurorii anticorupție într-un dosar ce este instrumentat de oamenii legii încă din vara acestui an.

Biroul edilului-șef al comunei cărășene a fost „călcat” de către procurorii DNA în luna iunie, la vremea respectivă, aceștia ridicând de la sediul Primăriei Ciclova Română mai multe documente. Din informațiile obținute de Reper24, se pare că primarul Percea ar fi anchetat pentru fapte de corupție, în urma cărora s-ar fi produs un prejudiciu de aproximativ un milion de euro, sumă ce ar fi fost obținută ilegal de către fiul acestuia de la APIA prin documente fictive emise de instituția condusă de către primar.

Citește și: UPDATE 2: Ancheta de la primăria Ciclova Română a procurorilor DNA vizează fapte de corupție!

După vizita făcută de procurori, în vara acestui an, primarul Percea declara pentru Reper24 că această acțiune a oamenilor legii ar fi făcută ca urmare a unor reclamații fictive, menite să-l discrediteze și să-l înlăture de la cârma comunei ce o conduce din anul 1992, Percea fiind cel mai longeviv primar din județul Caraș-Severin, aflându-se la cel de-al șaptelea mandat consecutiv. Se pare însă că procurorii au găsit suficiente probe pentru a-l reține pe edil, urmând ca-n cursul zilei de astăzi, procurorii anticorupție să propună judecătorilor măsura arestării edilului pentru o perioadă de 29 de zile.

Citește și: Primarul Puiu Percea: „Dacă n-au reușit să mă doboare prin vot, încearcă cu DNA-ul!“

UPDATE: Gheorghe Percea a fost reținut pentru 24 de ore pentru săvârșirea infracțiunilor de: folosire sau prezentare cu rea credinţă de documente sau declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta a avut ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene în formă continuată (22 acte materiale) și complicitate la folosirea sau prezentarea cu rea credinţă de documente sau declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta a avut ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene în formă continuată (19 acte materiale), se arată într-un comunicat de presă al DNA-ului.

„În perioada 2012 – 2017, inculpatul Percea Gheorghe, primarul localității Ciclova Română, județul Caraș Severin, beneficiind de autoritatea și influența conferite de funcția publică deținută, a determinat patru persoane din localitate să depună la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (A.P.I.A.) cereri unice de plată pe suprafață, pentru a încasa subvenții în cadrul diferitelor scheme de plăți.

În acest sens, mai multe contracte de concesiune au fost încheiate de persoanele respective cu primăria condusă de inculpatul Percea Gheorghe,pentru terenurile agricole care aparțineau Consiliului Local și Primăriei Ciclova Română.

În același context, pentru îndeplinirea condițiilor necesare aprobării cererilor unice de plată pe suprafață,  trebuia solicitanții să facă dovada deținerii unui/unor efective de animale, motiv pentru care inculpatul Percea Gheorghe a determinat aceleași persoane să încheie fictiv contracte de comodat, din care să rezulte (în mod nereal) că dețineau diverse efective de animale și adăposturi pentru acestea.

Beneficiarul real al plăților efectuate de către A.P.I.A. a fost inculpatul Percea Gheorghe care deținea și cardurile aferente conturilor bancare în care erau virate subvențiile de către A.P.I.A., în baza cererilor unice de plată pe suprafață.

Prin aceste demersuri, inculpatul a beneficiat de subvenții acordate necuvenit de A.P.I.A. în cuantum total de 1.793.203 lei”, precizează reprezentanții DNA.

În aceeași perioadă,patru fermieri, beneficiind de ajutorul inculpatului Percea Gheorghe, au depus cu rea-credință la A.P.I.A. mai multe documente care conțineau mențiuni nereale, în scopul de a obține în mod injust sume de bani în cadrul schemelor de sprijin pe suprafață, pentru suprafețe de teren pe care nu le  dețineau în realitate. Acționând în  această manieră, cele patru persoane au beneficiat de fonduri nerambursabile în sumă totală de 3.072.055 lei.

Gheorghe Percea este prezentat astăzi Tribunalului Caraș Severin cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

John GAVRILESCU

Camera Deputaților a adoptat astăzi în mod tacit două modificări la legea ANI care reglementează integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice. Deputatul PNL de Caraș-Severin, Valeria Schelean susține că, prin adoptarea tacită a acestor modificări, PSD și sateliții săi parlamentari reiau asaltul împotriva luptei anticorupție. 

Prin cele modificări sunt schimbate complet sanctiunile care erau impuse aleșilor care erau găsiți incompatibili sau în conflict de interese. Până în preznet, conform legii aflate încă în vigoare, în urma unei decizii definitive de incompatibilitate aleșii, locali sau parlamentari, nu mai au dreptul sa ocupe nicio funcție de demnitate publică timp de 3 ani. Modificările legislative adoptate tacit de deputați schimbă această regulă. Dacă modificările vor fi adoptate de Senat, care este cameră decizională, aleșii găsiți incompatibili vor putea să ocupe o altă funcție, mai puțin cea în care au fost găsiți incompatibili.

Deputatul PNL de Caraș-Severin, Valeria Schelean, afirmă că cele două inițiative legislative de modificare la legea ANI au trecut tacit de Camera Deputaților, pentru că majorității parlamentare îi este teamă de o dezbatere publică pe orice fel de proiecte legislative care reglementează domeniul justiției.

„Aceste proiecte, care au adus modificări, de altfel, neconstituționale la legea ANI, au trecut tacit de Camera Deputaților pentru că, la ședința Comisiei juridice, de disciplină și imunități din data de 28 aprilie 2015, d-nul Eugen Nicolicea, ministrul care îi asigura lui Victor Ponta o bună colaborare interinstituțională cu Parlamentul, nu știa dacă aceste proiecte trebuiau dezbătute de Camera Deputaților ca și primă cameră sesizată sau, dimpotrivă, ca și cameră decizională. Atât de mult timp i-a fost necesar d-nului ministru să se lămurească cu privire la acest aspect, încât, între timp, termenul de 45 de zile până la adoptarea tacită a acelor două proiecte a fost împlinit.

Pentru că nu aș putea bănui vreun ministru al cabinetului Ponta că nu are pregătirea profesională să citească corect Constituția, singura concluzie pe care o pot trage din acest comportament al parlamentarilor din arcul guvernamental este aceea că PSD nu a renunțat la tactici precum cele din Marțea Neagră, menite să decredibilizeze instituția Parlamentului și să blocheze orice demersuri făcute în lupta anticorupție”, susține Schelean.

Deputatul PNL de Caraș-Severin mai susține că prin adoptarea acestor modificări se încalcă decizia nr. 418/2014 a Curții Constituționale, decizie care, potrivit legii fundamentale, este definitivă și general obligatorie, iar Parlamentul avea îndatorirea constituțională de a modifica legislația numai în sensul punerii acesteia în acord cu hotărârile CCR, iar nu în sensul invalidării deciziei CCR.

Karina TINCUL

Auzit-am auzit că sub ochii angajaților Primăriei a fost introdus cu de-a sila formularul tip chestionar în urma căruia se va stabili dacă simbolul de altădată al Reșiței, „Funicularul de calcar“ va fi demolat sau menținut în patrimoniul orașului. Și tot cu de-a sila bucuroși, așa cum ne-au declarat sub protecția anonimatului, oamenii care trudesc în Primărie vor trebui să completeze la modul afirmativ chestionarul, acolo unde mai trebuie completate și câmpurile cu numele persoanei chestionate, adresa și vârsta. Măi să fie, Primăria vrea să știe câți ani avem?! Să ne așteptăm și la un tort cu ocazia aniversării? Revenind la chestionarul propus de Primărie, de ce ar trebui completat cu DA chestionarul de către angajații aceleași instituții? Simplu: pentru ca oamenii să nu-și supere șefii, cei care se pare că le-ar fi atras atenția subordonaților că sondajul „trebuie să iasă bine“, altfel se poate lăsa cu „mici dar necesare modificări“ în privința contractelor de muncă. Se poate lăsa, ceea ce nu înseamnă că e o certitudine…

În chestionarul cu pricina (foto) ce pare întocmit de o minte îngustă peste care s-a lăsat bezna, se vorbește despre menținerea acestui obiectiv în patrimoniul municipiului Reșița, asta în cazul în care reșițenii vor decide dacă vorbim în cazul funicularului despre un obiectiv (întrebarea 1). Menținut e un fel de-a spune, iar aceasta pentru că menții ceva atunci când deții acel bun, imobil, lucru, fapt ce nu se potrivește câtuși de puțin cu realitatea. Funicularul este deținut de „regele imobiliarelor din Reșița“ – Costel Ciobanu, cel care l-a achiziționat în ianuarie 2012 de la societatea TMK și care nu se simte deloc confortabil în ultima perioadă, ca urmare a vizitelor succesive ale ofițerilor DIICOT și Antifraudă în propria-i ogradă. Iată că brusc și dintr-odată personajul Barbălată, așa cum mai este cunoscut Costel Ciobanu, decide să scoată la vânzare funicularul iar la fel de prompt Primăria Reșița îi vine în întâmpinare. Interesant de urmărit este prețul de vânzare pe care Ciobanu îl va cere Primăriei Reșița pentru acest simbol al industriei reșițene, dat fiind faptul că achiziția acestuia s-a făcut la prețul de 150.000 de dolari. Ceea ce nu se leagă în toată ecuația este declarația primarului Mihai Stepanescu, cel care ne spunea în urmă cu doi ani că înainte ca funicularul să fie cumpărat de Costel Ciobanu a supus atenţiei Consiliului Local achiziționarea funicularului la un preţ de 150.000 de euro pe funicular şi 2.000 mp teren, eşalonat pe şapte ani, însă problema ar fi fost tergiversată. Să nu fi avut încredere directorii TMK în promisiunile primarului Stepanescu? Se prea poate, iar cash-ul în orice caz rămâne…cash, în vreme ce oferta unui primar vremelnic aflat la conducerea Reșiței nu a trezit emulația unor oameni care au venit la Reșița să facă business, nu realizări mărețe precum băncuțe, panseluțe și luminițe de Crăciun.

În ce privește întrebarea numărul 4 – Considerați necesară includerea funicularului într-un plan integrat de dezvoltare a zonei? – despre aceste lucruri făcea vorbire primarul Liviu Spătaru, cu mult înaintea actualului edil al Reșiței. Cât privesc planurile de dezvoltare integrate sau dezintegrate cu care ne tot amenință din 2008 primarul Stepanescu la Reșița… vă rog să vă abțineți din chicoteli.

Iar dacă pentru lucrătorii din Primărie putem vorbi despre un chestionar impus spre a fi completat, l-aș vedea la fel de necesar și obligatoriu pentru fiecare dintre cetățenii acestui oraș care se află în această perioadă în localitate sau …în diaspora. Doar și reșițenii plecați să câștige bani munciți în localitățile de peste hotare care le oferă această posibilitate merită să se exprime în regim on-line, nu-i așa? Iar posibilitățile internetului sunt astăzi nebănuite.

Prin urmare, Reper 24 invită pe această cale cetățenii Reșiței să vină în număr cât mai mare să-și exprime voința proprie în privința necesității achiziționării din banii noștri, ai reșițenilor a acestui simbol – colos, „Funicularul de calcar“, ca de altfel și la dezbaterea publică de la Primăria Reșița, care se va desfășura în data de 19 ianuarie 2015.

Veniți, rezervați-vă timp dragi cetățeni ai orașului Reșița, pentru a nu întreba peste ani de zile așa cum s-a întâmplat în cazul unui alt obiectiv: Dar tramvaiul cum de nu mai merge la Reșița? Veniți ACUM, cât încă mai puteți face ceva.

Sergiu TABAN

„Plătește zero pentru ce ți se cuvine” este sloganul sub care Asociația Pro Democrația, în parteneriat cu Direcţia Generală Anticorupţie, Serviciul Județean Anticorupție pentru Caraș-Severin și Fundația Hanns Seidel Romania organizează marți, 9 septembrie, în centrul municipiului un eveniment inedit. Acțiunea și-a propus să contribuie la informarea cetăţenilor despre fenomenul corupției, precum și modalitățile de implicare în lupta anticorupție, folosind o metodă informală și antrenantă – Labirintul.

În Piața 1 Decembrie 1918 va fi amplasat un labirint care va oferi reșițenilor ocazia să-şi consolideze cunoştinţele despre infracţiunile de corupţie, dar şi să descopere cum și unde pot sesiza aceste fapte. Pentru verificarea cunoştinţelor proaspăt dobândite, vizitatorii vor primi un chestionar la care vor trebui să răspundă pentru a identifica varianta corectă în Labirint. Cei mai conştiincioşi reșițeni vor fi răsplătiți cu materiale informative şi promoţionale şi vor avea ocazia să guste din prăjitura anticorupţie.

De la începutul acestui an, peste 1900 de cetăţeni au vizitat Labirintul Anticorupţie care a fost amplasat în 8 oraşe din tot atâtea judeţe, respectiv Botoşani, Iaşi, Târgu Neamţ, Târgu Mureş, Cluj-Napoca, Galaţi, Buzău şi Olteniţa. Evenimentul s-a bucurat de succes atât în rândul cetăţenilor, cât şi în media locală. Pe parcursul lunii septembrie, astfel de activităţi vor mai fi organizate, la Târgu Jiu şi Râmnicu Vâlcea.

Acțiunea face parte din proiectul Plătește Zero pentru ce ți se cuvine finanţat de Fundația Hanns Seidel România și are drept scop informarea, conștientizarea și implicarea tinerilor în acțiuni anticorupție.

Diana RADU