Umanismul are o construcție limpede – propune valorizarea omului şi a capacităţilor sale, așa îl prezintă candidatul PPU-sl la Consiliul Local Reșița, Angelica Herac.

„Umanismul reprezintă o mişcare politică cu tradiţie străveche care vrea să creeze o societate nouă, bazată pe demnitate, onoare şi curaj. Doctrinele tradiţionale nu mai corespund realităţilor sociale actuale şi tocmai de aceea, se impune o regândire doctrinară, o viziune mult mai largă.

Libertatea şi creativitatea constituie puncte esenţiale într-o societate şi în dezvoltarea personalităţii unui individ. Prin urmare, este nevoie să aducem noul fără însă a distruge trecutul. Această adaptare trebuie creionată în contextul actual, luând în considerare toate aspectele pe termen lung”, afirmă Angelica Herac.

Libertatea nu înseamnă difuzarea unor idei la modă, neadaptate realităţii, ci expunerea unor idei realizabile, crede candidata susținută de Partidul Puterii Umaniste pentru Consiliul Local al municipiului.

„Este necesar să investim în cultură şi educaţie, aici este cheia unei societăţi trainice şi unei civilizaţii aşa cum toată lumea îşi doreşte.

NOI nu ne agăţăm de funicular să promitem solemn descoperiri nemaiauzite sau alte „minunăţii“ care să ducă Reşiţa pe culmile gloriei!

NOI, PPU-sl, AVEM SOLUŢII PENTRU PROBLEME MAI PĂMÂNTENE – relansarea industriei reşiţene şi cărăşene, sprijinirea micilor industriaşi din oraş şi judeţ, creând astfel locuri de muncă, orientarea atenţiei administrative şi spre zonele mărginaşe ale oraşului prin crearea unui climat favorabil şi unui confort pentru cetăţenii de acolo – infrastructură, reţea de magazine şi puncte de sănătate – farmacii, clinici – şi multe alte oportunităţi pe care le găsiţi în planul nostru de dezvoltare pentru Reşiţa.

Vom face ca Reşiţa să fie un oraş din care să nu mai plece lumea pentru un trai mai bun. Să construim împreună un oraş în care să trăim decent şi de care să fim mândri!

În privinţa valorilor materiale şi spirituale create de omenire, având drept aliat societatea civilă, PPU-sl propune lucruri realizabile, concretizate în programul cultural de mai jos:

1. Crearea unor grupuri de iniţiativă în domeniul cultural – antrenarea specialiştilor, mai ales a pensionarilor din domeniu pentru că au mai mult timp liber; aceştia cunosc realitatea locurilor, istoria lor şi au capacitatea să insufle tinerilor sentimentul patriotismului local
2. Realizarea unui edificiu cultural, numit „Casa Cărţii“ care să servească întâlnirilor cu scriitorii, poeţii, oamenii de cultură, publicul larg care să fie implicat activ în toate activităţile derulate aici
3. Materializarea unor acţiuni cultural-educative, cu şi pentru copii şi tineri despre cultura şi civilizaţia Reşiţei şi Banatului Montan
4. Constituirea unui serviciu care să deservească turiştii pe un traseu cultural în municipiu
5. Organizarea de cercuri culturale gratuite, diverse – literatură, pictură, sculptură, muzică, teatru, istorie locală, etc. – programe care să permită re/descoperirea şi practica artistică şi culturală
6. Crearea unui centru de învăţare a limbilor străine, de circulaţie internaţională şi nu numai, de larg interes, pentru toate vârstele
7. Elaborarea unui program permanent de promovare a gastronomiei locale
8. Editarea de publicaţii care să vizeze cultura şi civilizaţia locală
9. Sprijinirea efectivă a creatorilor populari prin înfiinţarea unor centre de artizanat, cu spaţii pentru expoziţii şi vânzare, inclusiv în mediul virtual să funcţioneze acestea
10. Construirea unor centre de interes public (panouri cu informaţii, fotografii, monumente, case memoriale, pliante în spaţii special amenjate, infoturism, etc.) cu specificul local – locuri importante, personalităţi reşiţene din diverse domenii, evenimente deosebite petrecute în oraş sau care au implicat oraşul nostru) în fiecare cartier al Reşiţei

Toate acestea trebuie făcute cu seriozitate şi responsabilitate. Noi NU credem în proiecte fantastice şi energii pozitive care girează în jur şi ne transformă în super eroi ai acestui oraş! NU credem în sentimente aparente de mare iubire de neam şi locuri natale pentru a face campanie şi numai în campanie!!!

Noi, PPU-sl credem în muncă, în disciplina acesteia, în adevărul real, nu creat în forme, culori şi figuri.

Noi NU cosmetizăm realitatea! NOI VREM o realitate verosimilă!

Apreciem şi vrem să păstrăm DEMNITATEA ŞI ONOAREA REŞIŢENILOR!

SĂ FIM NOI ÎNŞINE! SĂ NE MENŢINEM IDENTITATEA LOCALĂ!

SĂ FIM DE NOTA 10! SĂ EXCELĂM CU DEMNITATE, ONOARE ŞI CURAJ!”, precizează Angelica Herac, candidatul propus de PPU-sl pentru Consiliul Local Reșița.

Redacția

ADVERTORIAL: CE NE DORIM NOI, PPU-SL CARAȘ-SEVERIN, DE LA URMĂTOAREA ADMINISTRAȚIE? Sigur nu ne îmbătam cu apă rece. Suntem un partid mic, dar avem o inimă mare. În rândurile de mai jos am realizat o sinteza a ceea ce ne dorim de la următoarea administrație, în plus față de ce se întâmplă deja. Sinteza este realizata pe baza studiului a mai multor publicații – tastați în Google „how to develop small city” și veți găsi o multitudine de ghiduri și îndrumare. Deci nu avem pretenția că noi am inventat „apa caldă”.

Investiții pentru locuri de muncă

Nu contează cât ciment toarnă o primărie, dacă nu are un sector privat puternic, nu va avea dezvoltare. Mulți primari sunt mai preocupați de atragerea de resurse de la nivel central decât de atragerea de investiții private. Având în vedere că energiile disponibile pentru promovarea dezvoltării locale sunt limitate e important ca aceste energii să fie alocate acolo unde pot aduce cel mai mare impact la nivel local. Iar investițiile private, în special cele făcute de investitori străini sunt esențiale pentru asigurarea unui viitor dinamic pentru o localitate.

Investitorii străini aduc multiple avantaje cu ei. Pe de o parte ei aduc capital tehnologie expertiză și know-how care s-ar  putea  să  nu existe în România. Pe de altă parte acești investitori vin și cu o rețea de distribuție cu logistică și cu o rețea internațională de clienți. Mai ales rețeaua de clienți este de o importanță primordială în procesul de dezvoltare pentru că o asemenea rețea se clădește în timp și este foarte greu pentru o firmă autohtonă să penetreze rapid piețe externe.

La fel ca alegerea unui City Manager bun, atragerea investitorilor este mai mult artă decât știință, dar există câteva elemente care pot face acest proces mai ușor:

1. Dezvoltarea infrastructurii de business.
2. Promovarea activă și focusată.
3. Formarea de parteneriate pentru dezvoltare.
4. Crearea unui mediu atractiv pentru investitor

Vom discuta în cele ce urmează fiecare din aceste elemente și modul în care administrațiile locale pot să le promoveze.

Dezvoltarea infrastructurii de business

În Reșita, dacă analizăm avem un parc industrial cât de cât, clădiri de birouri, sigur întotdeauna se poate mai bine, dar să nu irosim spațiul articolului pentru că se pot face discuții ample pe acest subiect.

Promovarea activă și focusată

O infrastructură de business nu valorează cât o pară degerată dacă nu știi să o și umpli cu investiții. Din acest motiv există în România parcuri industriale complet sau parțial neocupate deși au toată infrastructura necesară cum există și orașe performante în atragerea de investitori care nu au sau nu au avut parcuri industriale publice (Sebeș). Iar dacă reușești să atragi investitori e important să-i atragi pe cei din sectoare cu valoare adăugată mare. Atunci când localitățile din România reușesc să atragă investitori se mulțumesc să primească pe oricine le trece pragul. Și bineînțeles când nu ai prea mulți care să îți treacă pragul te mulțumești cu orice.

Atragerea investitorilor ar trebui însă să fie una din cele mai importante activități întreprinse de o administrație locală. Din păcate pentru mai toate administrațiile locale din România această activitate lipsește cu desăvârșire din fișa de post a primăriei, iar atunci când există nu este luată în serios. 

Formarea de parteneriate pentru dezvoltare

Atunci când vine vorba de atras investitori, un lucru de importanță vitală sunt parteneriatele. Acestea ar trebui făcute cu oricine oricând oriunde. Orice persoană, oricât de neimportantă ar părea, poate deveni un agent de promovare locală. Administrațiile locale ar trebui să încerce să facă din toți cetățenii lor agenți de promovare locală. Una e să ai un angajat care bate la multe uși și alta este să ai 10.000 de cetățeni care fac lucrul ăsta. Bineînțeles pentru a face din cetățeni agenți de promovare, administrațiile locale trebuie să cultive mândria locală, iar mândria locală este încurajată când administrația performează și răspunde nevoilor oamenilor.

La fel de importante sunt parteneriatele cu sectorul privat local. De obicei cele mai multe noi locuri de muncă sunt create de companiile care sunt deja prezente local. Pentru ca aceste locuri de muncă să fie însă create trebuie ca administrațiile locale să asculte nevoile firmelor și să poarte un dialog continuu cu ele. În felul acesta vor ști dacă trebuie să faciliteze legături dintre mediul privat și mediul academic dacă trebuie să încurajeze învățământul profesional sau dacă trebuie să introducă linii de transport public pentru navetiști. 

Crearea unui mediu atractiv pentru investitori

Investitorii sunt și ei oameni. Decizia de a muta o fabrică în altă locație nu este o decizie ce se ia ușor ci este un proces disruptiv pentru oamenii care trebuie să facă această mutare. Gândiți-vă numai cum v-ați simțit când a trebuit să faceți așa o mutare. Pentru ca mutarea să fie cât mai ușoară pentru străini e foarte important să se creeze un mediu atractiv pentru ei în noua locație. Un astfel de mediu atractiv include o calitate a vieții ridicată, o localitate ușor de navigat și înțeles pentru străini (acolo unde se poate ar trebui puse plăcuțe bilingve) și un mediu propice pentru familia celor care se mută. O importanță mare în acest sens o au școlile internaționale. Străinii care vin în România vor să fie siguri că copiii lor pot să studieze la o școală internațională bună. Fără o asemenea facilitate mutarea va fi dificilă pentru cei mai mulți.

ASA VEDEM NOI LUCRURILE.

Rămâne la latitudinea dumneavoastră, cetățeni ai Reșiței, dacă prin vot ne veți aduce și pe noi în Consiliul Local.

ÎN DUMNEZEU NOI CREDEM !

Semnat: Răzvan Simulescu, Sebastian Purec, Aurel Văduva, Angelica Herac, Marcel Bolovedea

Reșița va fi timp de 3 zile gazda unui eveniment cultural de marcă, mai exact în perioada 14, 15 și 16 noiembrie 2019, când în municipiul de pe Bârzava vor avea loc Colocviile Revistei „Nedeia“ ‒ Banatul Viu la 2019, ediţia a V- a, organizate de Consiliul Judeţean Caraş-Severin, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin (CJCPCT CS)  cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Eftimie Murgu și Muzeului Banatului Montan Reșița.

La acest prestigios eveniment cu tema „2019, Anul Omagial al Satului Românesc“ vor participa personalităţi ale culturii locale, naţionale și internaționale.

Programul detaliat al manifestării:

Joi, 14 noiembrie:

Ora 15.30 – Sala de conferinţe a Consiliului Județean Caraș-Severin (zona Centrul Civic, Piața 1 Decembrie 1918, nr. 1) – Cuvântul de deschidere al oficialităţilor judeţului Caraş-Severin, organizatorilor ‒ Matei LUPU ‒ prefectul județului Caraș-Severin; Silviu-Florin HURDUZEU ‒  preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin; prof. Ioan BENGA ‒ manager Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin; prezentarea invitaţilor: Angelica Herac – redactor-şef, revista Nedeia, CJCPCT C-S.

Ora 16.00 ‒ Sesiune de comunicări/prima parte ‒ „2019 – Anul Omagial al Satului Românesc“

Moderator: Gheorghe Jurma, consilier editorial, revista „Nedeia“ a CJCPCT C-S.;

1. Prof.dr. Costin Scurtu, director Muzeul Național Militar „Regele Ferdinand I“, Filiala Constanța ‒  Rolul trupelor imperiale de grăniceri in dezvoltarea comunitătilor din Banat în secolele XVIII-XIX;
2. Dr. Adrian Deheleanu, Muzeul Național al Banatului Timișoara ‒ „Institutul Social Banat – Crișana și Campania Monografică de la Sârbova (1935)“
3. Dr. Andrei Milin, Muzeul Satului Bănățean Timișoara ‒ „Icoane bănățene pe sticlă: Sfântul Ioan Botezătorul și Sfânta Paraschiva“;
4. Dr. Ionică Pîrvu, director Asociația (ONG) „Sinaptica“, București ‒ „Media – conexiune între educație și cultură“
5. Dr. Iulian Stelian Boțoghină,  Șef Secție Depozitul Central de Arhivă Pitești  ‒ Corespondența dintre Petru Mircia din Vasiova și fiul său Iosimel, soldat al armatei împărătești în Marele Război (1916).
6. Conf. dr. Gheorghe Secheșan, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Regele Mihai I, Facultatea de Agricultură, Timișoara ‒ „Pomul sacru al Tradiției populare“
7. Lavinia Micu, Arhivele Naționale Caransebeș ‒ „Băile Herculane din presa medicală vieneză din anul 1872“
8. Dan Radosav, director Muzeul Satului Bănățean Timișoara ‒ „Micul sat din marele oraș – Muzeul Satului Bănățean Timișoara“.
9. Prof. Elena Stoica, Nicolae Stoica, Vâlcea ‒ „Gheorghița Măleanu, creatoare și poet popular“.
10. Dr. fil. Ada Mirela Chisăliță, Reșița ‒ „Repere ale satului și lumii bănățene în volumul Carmen Albert – „Cornel Grofșorean. Biografia unei personalități (1881-1946), Cluj-Napoca, Editura Mega, 2019“
11. Dr. Dacian Rancu, manager Muzeul de Etnografieși al Regimentului de Graniță Caransebeș ‒ „Muzeul de Etnografieși al Regimentului de Graniță Caransebeș, un reper cultural“
12. Diana Drăghici, „Parteneriat Villages Roumains“, Belgia ‒ „Satul românesc între  tradiție și posibilități solidar – creative“;
13. Vasile Barbu, președinte Societatea Literar-Artistică (SLA) „Tibiscus“, Uzdin/Serbia‒ „SLA Tibiscus la 30 de ani de existență 1990-2020“
14. Adriana Weimer, scriitor, publicist, bibliotecar Biblioteca Lugoj ‒ „Etnografie și artă populară“
15. Prof. univ. dr. Dumitru Jompan și înv. Aurelia Jompan ‒ „Marga etnografică. Portul popular local“
16. Gabriela Boangiu ‒ „Satul românesc contemporan – acareturi „grăitoare” și gospodării fercheșe“
17. Dr. Camelia Burghele, etnolog, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalăuși BorcoIlin, muzeograf, Muzeul Satului Bănățean Timișoara ‒ „Magie și poezie“

Vineri, 15 noiembrie 2019, Primăria Eftimie Murgu

Ora 8.30, plecare cu autocarul CJCPCT CS – documentare Complexul Mulinologic Eftimie Murgu

Ora 10.00 – Sala de ședință a Primăriei Eftimie Murgu/Rudăria ‒ „2019 – Anul Omagial al Satului Românesc “ ‒ sesiune de comunicări – a doua parte

Moderatori: prof. Angelica Herac, redactor-șef revista „Nedeia“ și prof. Adela Lungu – Schindler, redactor revista „Nedeia“;

1. dr. Mihaela Bucin, Universitatea din Szeged/Ungaria, Barna Bucin ‒ „Un sat românesc din pusta maghiară“
2. Doina Anghel, expert arhivist, gr. I Depozitul Central de Arhivă Pitești ‒ „Un erou bănățean pe Frontul antibolșevic: învățătorul Vichentie Gurban“
3. Cristina Boțoghină, muzeograf la Muzeul Viticulturii și Pomiculturii Golești, Argeș -„Perenitatea bănățeană în patrimoniul Muzeului Pomiculturii și Viticulturii Golești: gospodăria pomicolă din zona Făget“
4. Mărioara Sfera, Ionela Sfera, Vârșeț/Serbia ‒ „Satul românesc de la codru, din Banatul istoric“
5. Marius Matei,/muzeograf Muzeul Satului Bănățean Timișoara- prezentare prof. Angelica Herac,  referent de specialitate CJCPCT C-S ‒ „Portul tradițional din Banatul de Câmpie. Găteala capului“, drd. Marius Matei/ muzeograf Muzeul Satului Bănățean Timișoara
6. Claudiu Glăvan, „Semiologia costumului tradițional din Banatul de câmpie de la sfârșitul secolului al XIX –le și începutul secolului XX“
7. Iudit Călinescu ‒ „Comunitate istorică și diaspora la românii din Ungaria“
8. Carmen Neumann, muzeograf Muzeul de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș ‒ „Tradiții și obiceiuri de Sfântul Andrei în zona etnografică Valea Timișului“
9. Florina Fara, muzeograf Muzeul de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș și Ana Șoșoi, muzeograf la Muzeul de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș ‒ „ Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ilie din localitatea Valea Timișului“
10. dr. Constantin Tufan Stan, Lugoj ‒„Corale cărășene la Expoziția Generală Jubiliară din București“
11. Victor Simu – „Revista Maramorac, prima revista a românilor din acest sat“
12. Adela Lungu-Schindler, redactor revista „Nedeia“ ‒ „Poeții țărani din Slatina Nera“
13. Rosemarie Cocoana ‒ „Ghidul – Conexiuni interculturale – tineriiî și redescoperă moștenirea culturală“
14. Petru Erimescu, prof. Aurelia Erimescu ‒ „Tradițiile și obiceiurile Crainei Bănățene ieri și azi“
15. Dr. Valentina Fiștea-Homescu ‒ „Fenomenul literaturii dialectale în Banat“
16. Ion Reșinariu, poet ‒ „Satul ‒ piatră de temelie a culturii și civilizației românești“
17. Mihai Chiper, redactor – șef revista „Arcadia“ Anina ‒ „Tradiție și cultură în vechiul ținut Steierdorf – Anina“
18. Mircea Suchici, instrumentist solist, compozitor și dirijor, Șef Partidă Violoncel Filarmonica Craiova ‒ „Folclorul ca o poveste-suită solo pentru violoncel – Brâncușiana“.

 Elena FRANȚ

În perioada 20-21 aprilie 2018 s-a desfășurat la Uzdin (Voivodina, Republica Serbia) un eveniment emblematic pentru viața culturală a românilor din Voivodina, Simpozionul internațional „Oameni de seamă ai Banatului” organizat „în folosul apărării și dezvoltării spiritualității românești”, după cum specifica organizatorul, sufletul evenimentului, scriitorul, poetul și publicistul Vasile Barbu, președintele Societății Literar-Artistică Tibiscus din Uzdin.

Aflat la cea de-a XXII-a ediție, simpozionul a întrunit și de această dată oameni de cultură din tot Banatul istoric și nu numai. Scriitori și publiciști din Timișoara, Lugoj, Reșița, Bocșa, Anina, Săcălaz, Bozovici, Baia Mare, Arad, Mesici, Uzdin, Scopie, Novi Sad, Sărcia, Șopotu Vechi, Satu Mare, Panciova, Vârșeț s-au întâlnit într-o minunată și însorită zi de primăvară pentru a pune pentru a XXII-a oară pe  harta culturală a Banatului istoric oameni de seamă și faptele lor.

Prima zi a Simpozionului a fost dedicată memoriei unor oameni ai locului. A fost dezvelită și sfințită o placă comemorativă dedicată omului de cultură și important promotor cultural Pavel Herendici-Pamela (1954-2017), a avut loc un „remember sportiv” și urmărirea ultimului meci de tenis de masă a redutabilului jucător Vasile Stoia, meci disputat cu Irinel Dalea; de asemenea au fost vernisate două expoziții: una de sculptură a profesorului Alexandru Oprici și o expoziție de cărți, afișe, invitații de la edițiile anterioare ale Simpozionului Internațional „Oameni de seamă ai Banatului”. Despre toate acestea s-au exprimat Gheorghe Rancu, Vasile Barbu, Florian Copcea, Daniel Susa, Florian Țăran, Ioța Bulic, pr. Moisă Lința și Adam Onciu.

În cea de-a doua zi a evenimentului s-au desfășurat lucrările Simpozionului, lucrări organizate pe secțiuni, dar și lansări și prezentări de cărți și reviste ale invitaților prezenți.

În Sala Căminului vânătorilor a avut loc deschiderea oficială a celei de-a XXII-a ediție a Simpozionului Internațional „Oameni de seamă ai Banatului“ și cuvinte de salut adresate de către oficialități și importanți invitați.

Deosebit de interesant și cald s-a dovedit a fi cuvântul de salut adresat de dl. Gheorghe Dinu, consul general la Consulatul României din Vârșeț; de asemenea, un prietenesc cuvânt a fost adresat de dna. Anișoara Țăran, coordonator în cadrul Departamentului pentru învățământ al Consiliului Național Român; evident, frumoase și frățești cuvinte au venit din partea celor doi scriitori organizatori: Vasile Barbu din Uzdin  și Gheorghe Rancu din Șopotul Vechi.

Laureații acestei ediții a Simpozionului Internațional „Oameni de seamă ai Banatului” au fost: Ioan Cipu – post mortem; Nicolae Secheianu din Baia Mare și Gheorghe Rancu din Șopotul Vechi.

Au fost lansate câteva volume și publicații: „Din Pantheonul Banatului istoric”, volum semnat de Gheorghe Rancu și prezentat de Vasile Popuța; „Sacramentul singurătății”, volum de poezie semnat de Vasile Barbu și prezentat de Nicu Secheianu; „Restituiri istorice”, volum semnat de Mihai Suru și prezentat de Gheorghe Rancu. De asemenea, a fost prezentată o nouă publicație, o „foaie pentru românii emancipați de pretutindeni” numită „Talpa țării”, fondator și redactor-șef Nicolae Toma, publicație apărută sub egida Asociației Publiciștilor Presei Rurale din Banat.

Evident că și acest eveniment, ca și alte evenimente care se desfășoară în acest an, s-a aflat sub semnul sărbătorii centenarului Marii Uniri. Așadar, invitații au luat parte la câteva comunicări în plen dedicate sărbătorii centenarului Unirii. „Octavian Goga, poetul născut pentru România Mare” s-a intitulat comunicarea prezentată de prof.univ.dr. Vasile Popuța (Timișoara); „Dr. Atanasie Popovici și dr. Ion Sârbu la Conferința de pace de la Paris în anul 1919” a fost comunicarea dlui. Gheorghe Rancu Bodrog și „Laureații de până-n prezent ai Premiului „Dr. Gligor Popi” s-a intitulat prezentarea dnei. Elena Maria Murgu (Timișoara).

Apoi, pe secțiuni, s-a dat startul lucrărilor Simpozionului Internațional „Oameni de seamă ai Banatului” ediția a XXII-a: o secțiune s-a desfășurat la Casa de Cultură „Doina”, la umbra monumentului dedicat poetului nepereche Mihai Eminescu și a fost moderată de Gheorghe Rancu și Viorel Cioloca. Secțiunea a cuprins comunicări deosebit de interesante despre oameni de seamă ai Banatului: Ioța Bulic (Panciova) – „Actori celebri ai Uzdinului: cei șapte magnifici”; Gabriela Șerban (Bocșa) – „Pictorul bisericesc Filip Matei”; Ionel Stoiț (Novi Sad) – „Doru Trifu: fondator al revistei Tribuna tineretului”; Vasile Morar (Chelința) – „Surorile lui Corneliu Coposu”; Gheorghe Rancu (Șopotul Vechi) – „Eftimie Murgu și Lugojul la 1848”; Angelica Herac (Reșița) – „Velișcu Boldea, promotor al unei activități de excepție”; Aurel Pop (Baia Mare) – „Vasile Lucaciu”; Viorel Cioloca (Timișoara) – ”Adam Neamțu”; Ioan Traia (Timișoara) – Teologul Gheorghe Cotoșman”; Ghiță Blejușcă (Săcălaz) – „Înv. Ioan Damian, un dascăl român din Săcălaz”; Ion Ionescu (Timișoara) și pr. Horia Țâru (Timișoara) despre revista „Lumina Divină”; O altă secțiune  – „anul unui veac de la Unire: Cinstiți-l…” – s-a desfășurat la Primăria din Uzdin și a fost moderată de Teodor Rămianț și Ioța Bulic. A cuprins comunicări pe tema Marii Uniri susținute de: Ioan Ciama (Timișoara), Teodor Groza Delacodru (Mesici), Mihai Chiper (Anina), Ioan Atnagea (Timișoara), Iancu Murărescu (Sărcia), Vasile Barbu (Uzdin), Gheorghe Lungu (Timișoara), Cornel Juică (Mesici), Nicolaie Secheianu (Baia Mare), Florica Ranta Cândea (Arad); Iar cea de-a treia secțiune s-a desfășurat la Căminul vânătorilor și i-a avut moderatori pe Constantin Claudiu Murgu și Ghiță Blejușcă, iar între cei care au prezentat comunicări s-au aflat: Maria Chiper (Anina), Tiberiu Șerban (Bocșa), Linți Tămaș (Scopie), Daniel Susa (Uzdin), Nicolae Toma (Timișoara), Mircea Anghel (Lugoj), Ionel Petrișor (Timișoara), prof. Ioan Benga (Reșița), Ghiță Blejușcă (Săcălaz).

Simpozionul Internațional „Oameni de seamă ai Banatului” ediția a XXII-a a fost, și de această dată, la înălțime, fiind tratat cu seriozitate atât de către  organizatori cât și de către invitați. Discuții intense, uneori contradictorii, dar întotdeauna bine susținute și cu interes analizate, puncte de vedere și propuneri care au dat naștere unor noi discuții și viitoare cercetări, astfel s-au derulat lucrările Simpozionului atingându-și scopul: acela de a uni oameni cu aceleași preocupări, mânați de aceleași sentimente de dragoste pentru limbă, pentru cultura acestui Banat istoric, pentru ca, în final, să poată exclama precum Poetul: „limba română este Patria mea”…

Evenimentul s-a dovedit a fi și unul de suflet încheindu-se cu diplome și cu o agapă frățească la Casa românească din Uzdin, o întâlnire ca între vechi și buni prieteni; mai mult, o întâlnire între frați pe fondul galbenelor lanuri de rapiță ițite dintr-un pământ negru și roditor și dintr-o iarbă de un verde crud care ne duce din nou cu gândul la poezie: „Verde crud, verde crud/ Mugur alb, și roz, și pur/ Vis de-albastru și azur/ Te mai văd, te mai aud!” …

Gabriela ȘERBAN

 „Festivalul Internaţional De Folclor Hercules – Băile Herculane 2017“ a ajuns la a ediţia cu numărul 47 și se va derula anul acesta în perioada 3 – 8 iulie. De departe unul dintre cele mai longevive festivaluri de folclor din România, festivalul Hercules rămâne cel mai important eveniment pe care îl organizează an de an Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin, după cum ne-a confirmat Angelica Herac, reprezentant al instituției implicate în derularea manifestării.  Festivalul Hercules beneficiază de sprijinul Consiliului Judeţean Caraş-Severin, al Primărie Băile Herculane, al Ministerului Culturii, al Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniu Cultural Naţional Caraş-Severin şi al Şcolii Populare de Arte şi Meserii „Ion Românu“ din Reşiţa.

Festivalul Hercules va începe luni seara cu parada formaţiilor care vor fi prezente pe scena Teatrului de Vară din Parcul Vicol de la Băile Herculane. Sunt prezente, la această ediție, ansambluri din 8 țări participante, amintind aici reprezentanți ai folclorului din Argentina, Columbia, Porto Rico, Portugalia, Ucraina, Bulgaria, Serbia și desigur România. Despre eveniment, Angelica Herac ne-a declarat:

Spectacolele au loc în fiecare seară, începând de luni, 3 iulie și până la finalul zilei de vineri seara , 8 iulie, în incinta din staţiunea Băile Herculane iar intrarea este gratuită pentru toți amatorii și iubitorii de folclor.

Iată programul pregătit de organizator pentru Festivalul Hercules din acest an și participanții:

Luni, 3 iulie

Ora 18:30, Parada formațiilor participante  CAND pe traseul din zona Blocurilor și până în zona Parcului Vicol.

ORA 19.00 – Teatrul de Vară din Parcul Vicol
– Deschiderea oficială – Alocuţiuni rostite de autorităţile locale şi judeţene
ORA 19.15- Teatrul de Vară
Spectacol prezentat de:
– Fanfara „Doina Răcășdiană“- Răcășdia
– Academia de dans „Desde el Alma“- Argentina
– Ansamblul „Ballet Folclorico de Casanare“- Columbia
– Ansamblul „Gibaro de Puerto Rico“- Porto Rico
– Ansamblul „Armenișana“- Armeniș
– Ansamblul „Vermeșana“- Vermeș
– Ansamblul „Teregovana“- Teregova
– Ansamblul „Reșițeana“- Reșița
– Ansamblul „Dunav“- Svinița.

Marți, 4 iulie
ORA 11:00 Întâlnirea delegaţiilor (conducătorii de grupuri) cu reprezentanţii organizatorilor judeţeni şi locali la Primăria din Băile-Herculane
ORA 19.00 – Teatrul de Vară din Parcul Vicol
Spectacol prezentat de :
– Academia de dans „Desde el Alma“- Argentina
– Ansamblul „Ballet Folclorico de Casanare“- Columbia
– Ansamblul „Gibaro de Puerto Rico“- Porto Rico
– Ansamblul „Bocșana“- Bocșa
– Ansamblul „Satul Meu“- Ramna
– Ansamblul „Reșițeana“- Reșița

Miercuri, 5 iulie

ORA 19:00 – Teatrul de Vară din Parcul Vicol
Spectacol prezentat de :
– Academia de dans „Desde el Alma“- Argentina
– Ansamblul „Ballet Folclorico de Casanare“- Columbia
– Ansamblul „Balkan Youth“- Bulgaria
– Ansamblul „Gorgany“- Ucraina
– Ansamblul „Almăjana“- Bozovici
– Ansamblul „Doina Banatului“- Caransebeș

• Joi, 6 iulie

ORA 19:00 – Teatrul de Vară din Parcul Vicol
Spectacol prezentat de :
– Ansamblul „Balkan Youth“- Bulgaria
– Ansamblul „Doina Gorjului“- Târgu- Jiu
– Ansamblul „Kud Maidanpeck“- Serbia
– Ansamblul „Rromales“- Greoni
– Ansamblul „Sânzâiene Zorlențene“- Zorlențu Mare
– Ansamblul „Bârzava“- Reșița
– Ansamblul „Datina“- Reșița

• Vineri, 7 iulie

ORA 19.00 – Teatrul de Vară din Parcul Vicol
Spectacol prezentat de :
– „Grupul Folcloric din Viana do Castelo“- Portugalia
– Ansamblul „Kud Maidanpeck“- Serbia
– Ansamblul „Laza Nancici“- Serbia
– Ansamblul „Semenicul“- Reșița
– Ansamblul „Soko“- Socol
– Ansamblul „Zestrea Gugulanilor“- Caransebeș

Sergiu TABAN