Sfârșitul de an 2020, prilej de bilanț pentru toată lumea, inclusiv pentru liderii partidelor din Caraș-Severin. Despre anul pe care ne pregătim să-l încheiem, președintele organizației județene a Partidului Social Democrat, Silviu Hurduzeu, afirmă că a fost unul dificil:

„Anul pe care îl încheiem a fost unul dificil și cu multe provocări. În primul rând din cauza situației pandemice care a afectat toată țara, inclusiv județul Caraș-Severin, au mai fost cele două rânduri de alegeri, locale și parlamentare și nu aș vrea să spun prea multe despre acestea, pentru că întotdeauna electoratul are dreptate; iar dacă el așa a decis, așa va fi. Vreau doar să le mulțumesc tuturor cărășenilor care au participat la aceste alegeri și celor care au votat candidații PSD. Vreau în egală măsură să le mulțumesc și colegilor de partid care s-au implicat în aceste campanii electorale, primari, consilieri locali și nu numai“.

În ceea ce privește anul 2021, Silviu Hurduzeu a declarat pentru Reper24: „ Sigur că mă aștept ca în primul rând să stopăm această pandemie, să scadă numărul de îmbolnăviri, sunt optimist în eficacitatea vaccinului și îndemnul meu către toți cetățenii județului este acela de a se vaccina.  Așteptările mele sunt legate de noua calitate de deputat pe care mi-au conferit-o cărășenii. Sper să pot face lucruri pentru județul Caraș-Severin și pentru locuitorii săi, pentru cei care mi-au acordat votul și și-au pus speranța și încrederea în mine la alegerile parlamentare“.

„Acum, la final de an, vreau să urez tuturor cărășenilor multă sănătate, un An Nou cu sănătate, împliniri și bucurii. Fie să putem să ne întâlnim și în 2021 sănătoși, cu speranțe de mai bine pentru toată lumea“ a mai adăugat președintele filialei Caraș-Severin a PSD Silviu Hurduzeu.

Dan AGACHE

Institutul Național de Sănătate Publică a făcut publică  o analiză a cazurilor confirmate de infecție cu coronavirus, în perioada 26 februarie – 5 aprilie 2020. Din cifrele prezentate de INSP, din totalul de 4.051 de cazuri confirmate în această perioadă, 471 au fost înregistrate la persoane care au revenit în România din străinătate, ponderea cazurilor de import pentru întreaga perioadă analizată fiind de 11,6%. De asemenea, 41,1% din totalul cazurilor confirmate au fost înregistrate ca urmare a contactului apropiat cu persoane infectate sosite în România sau cu contacții acestora. Cele mai multe cazuri de coronavirus au fost confirmate în rândul femeilor. Cu toate acestea, decesele sunt mai multe în rândul bărbaților.

Primul caz de infecție confirmat în România a fost înregistrat în data de 26 februarie 2020, iar în următoarele două săptămâni s-a menținut caracterul sporadic al bolii, fiind confirmate câte 1-2 cazuri zilnic. Din 10 martie numărul zilnic de cazuri confirmate urmează un trend ascendent, cu o medie de 55 de cazuri/zi în săptămâna 16-22 martie, 200 cazuri/zi în săptămâna 23-29 martie, ajungând la o medie de 300 cazuri/zi în ultima săptămână.

Rata incidenței aparente la nivel național este în perioada analizată de 18,24 de cazuri la 100.000 de locuitori, cea mai ridicată incidență aparentă fiind înregistrată în județul Suceava.

În totalul cazurilor raportate se observă o ușoară predominantă a genului feminin (56% din total cazuri, raport M/F este de 0.77).

Cazurile confirmate sunt concentrate la vârstele adulte, 78% din cazuri fiind înregistrate la persoane cu vârste cuprinse între 30-69 ani.

Până la data de 5 aprilie s-au înregistrat 181 de decese.

Vârsta medie a cazurilor decedate a fost de 66.6 ani (vârsta mediană 69 ani). Vârsta medie a deceselor este semnificativ mai mare decât vârsta media a cazurilor. Toate cazurile soldate cu deces aveau boli cronice asociate. Cea mai tânără persoană decedată a avut 27 ani și cea mai vârstnică 94 ani. S-a evidențiat o predominență a deceselor în rândul bărbaților. Din totalul celor decedați, 63.5% au fost bărbați, iar raportul M/F în rândul celor decedați a fost de 1.74.

Fatalitatea aparentă pe grupe de vârstă (procentul celor decedați în rândul celor bolnavi) crește exponențial la grupele de vârstă înaintate, fără diferențe după 70 de ani.

41.1% din totalul cazurilor confirmate au fost înregistrate ca urmare a contactului apropiat cu persoane infectate sosite în România sau cu contacții acestora.

Din totalul de 4.051 de cazuri confirmate în această perioadă, 471 au fost înregistrate la persoane care au revenit în România din străinătate, ponderea cazurilor de import pentru întreaga perioadă analizată fiind de 11.6%. Ponderea cazurilor de import este în scădere în fiecare săptămână. Cea mai frecventă țară de import a cazurilor rămâne Italia, urmată de Spania, Marea Britanie, Franța și Germania.

16.3% din totalul cazurilor confirmate au fost înregistrate în rândul personalului sanitar.

În ultimele 14 zile, media probelor pozitive pentru SARS-COV-2 a fost de 13%.

„Ponderea cazurilor de import este în continuă scădere.

 

Ponderea cazurilor fără link epidemiologic identificat este crescută în județele în care s-au înregistrat mai multe cazuri în ultima săptămână (Suceava, București, Timiș și Neamț)

 

Ponderea scăzută de probe pozitive arată că situația infecțiilor este în faza de transmitere locală și încă nu există o situație epidemică extinsă.

 

Fatalitatea ridicată în cadrul persoanelor în vârstă de peste 70 de ani cu boli cronice asociate este comparabilă cu cea înregistrată în celelalte țări afectate. Decesele din aceste grupe de vârstă au fost înregistrate la persoane spitalizate, sau aflate în centre de îngrijire sau dializă, ceea ce impune suplimentarea măsurilor de prevenire a infecției în aceste instituții.

 

Detectarea de cazuri în toate grupele de vârstă, asociate cu transmiterea locală, impun pentru următoarea perioadă menținerea și respectarea la nivel individual a măsurilor de distanțare socială pentru prevenirea răspândirii bolii”, sunt observațiile cu care se încheie analiza Institutului Național de Sănătate Publică.

Karina TINCUL

Pe plan național s-a decis ca specialiștii din cadrul Direcțiilor Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor din județele țării să acorde sprijin, prin specialiști la prelucrarea probelor de CoVID-19, în cazul în care va fi nevoie. Despre situația la nivelul județului Caraș Severin directorul DSVSA Pavel Borchescu a declarat pentru Reper24:

„La nivelul instituției nu avem aparatura necesară pentru a putea sprijini medicii în cazul în care este nevoie de prelucrarea mai multor teste privind infectarea cu CoVID-19. Există însă posibilitatea, ca în urma unor discuții cu DSP-ul și cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență, în funcție de necesități și de pregătirea personalului pe care îl avem, să punem la dispoziția autorităților o parte din personal pentru a da o mână de ajutor în această situație. Asta doar în cazul în care vom primi de la Autoritatea Sanitar Veterinară dispoziție pentru a face acest lucru“ – a mai precizat directorul Pavel Borchescu.

Dan AGACHE

O analiză asupra situației economice la nivel național, realizată de Icont.ro, evidențiază evoluția salariilor în fiecare județ în parte, pe o perioadă de șase ani începând cu 2012. Potrivit studiului, Caraș-Severinul evoluează în pași de melc atunci când vine vorba de creșterea salariului mediu net, astfel că și în 2017 ne vom clasa cu succes printre cei mai săraci români.

Potrivit Incont.ro, un cărășean primea în anul 2012 un salariu mediu net de 1.213 lei pe lună, o diferență majoră față de suma primită în același an de un timișean, de exemplu, acesta din urmă bucurându-se în 2012 de un salariu mediu de 1.581 lei pe lună.

Practic, potrivit graficelor afișate de sursa mai sus menționată, cărășenii vor ajunge să câștige abia în 2017 un salariu mediu net ca cel pe care îl primeau timișorenii în anul 2012. O realitate deprimantă care s-ar adânci considerabil dacă am reface o astfel de analiză raportându-ne nu la salariul mediu, ci la salariul minim, cel de care beneficiază, din păcate, cei mai mulți dintre cărășeni.

În altă ordine de idei, abia în 2017 în Caraș-Severin salariile medii pe lună vor atinge o valoare de puțin peste 1.500 de lei, asta în condițiile în care la ora actuală un astfel de venit mediu este de 1.478 lei pe lună.

Potrivit studiului, în Caraș-Severin s-au înregistrat următoarele medii salariale: În 2012 – 1.213 lei pe lună, în  2013 –  1.302 lei pe lună, în 2014 – 1.369 lei pe lună, în  2015 – 1.430 lei pe lună, în 2016 – 1.478 lei pe lună, urmând ca în  2017 să atingem o valoarea a salariului mediu net de 1.521 lei pe lună.

Carașul este, astfel, singurul județ din vestul țării marcat cu roșu pe harta salariilor medii. Alături de Caraș, alte 20 de județe se confruntă cu aceeași problemă, majoritatea fiind din nordul și estul țării.

Alexandra JURCA

Foto: Incont.ro

Inundațiile de săptămâna trecută încă mai cauzează probleme la Reșița. Cu toate că apele s-au retras repede, viiturile au lăsat în urmă pagube majore, dar și realități care denotă un dezinterez care tronează de 20 de ani în ceea ce privește prevenirea unor astfel de incidente.

Autoritățile locale au analizat toate zonele afectate de inundații și au ajuns la o concluzie sumbră. Este nevoie de peste 4.000.000 de lei pentru ca toate străzile spălate până la fundație de ape, toate gospodăriile și zonele afectate, să fie refăcute.

După o analiză în detaliu, în teren, primarul Popa s-a prezentat cu rezultatele la Prefectură, acolo unde o comisie a verificat constatările Primăriei pentru ca mai apoi să aprobe o sumă necesară care să fie finanțată de la Guvern. Din păcate însă, membrii comisiei, deranjați  cel mai probabil că au fost chemați la lucru într-o zi de duminică, au dat verdicte din pix, „analizând” pagubele inundațiilor din birou.

Așa s-a ajuns la situația în care din cele 4.000.000 de lei considerați de Primărie necesari pentru refacerea tuturor zonelor afectate de inundații, comisia Prefecturii a aprobat doar 400.000 de lei, sugrumând practic 90 la sută din fondurile care ar fi trebuit alocate de la Guvern pentru ca Reșița să-și vindece rănile.

„Noi am constituit la nivelul primăriei patru comisii de evaluare care s-au deplasat în teren în toate zonele afectate de inundații, Țerova, Câlnic, în Luncă, în zona Muncitoresc, la baia comunală. În urma evaluărilor făcute pe distrugeri publice și private, pagubele se ridică undeva la 4.200.000 de lei. Ulterior, o comisie constituită la nivelul Prefecturii a verificat ce am constatat noi în teren și de la 4 milioane au coborât la 400.000 de lei, deci ne-au tăiat cam 90 la sută din evaluările noastre.

Asta în condițiile în care avem zone unde atât asfaltul, cât și fundația drumului a fost grav avariată, daunele sunt majore. Am menționat faptul că noi nu cerem lucruri care ne sunt nouă imputabile, cum ar fi fonduri pentru zonele inundate din cauza faptului că nu am decolmatat canalizarea. Dar pe partea de Țerova, pe partea de Câlnic, lucrurile  sunt imputabile 100% Apelor Române care sunt coordonate de Minister. În ultimii 20 de ani, apele de pe raza orașului nu au mai fost decolmatate sau îndiguite”, explică primarul Ioan Popa.

Apele Române, în plop!

Indignarea edilului-șef este cu atât mai mare cu cât reprezentanții Apelor Române nici măcar nu au habar de momentul în care albiile pârâurilor au fost curățate ultima dată. Cu copaci maturi, vechi de 20 de ani, crescuți în mijlocul unui pârâu, cu vegetație care acopera complet luciul apei în unele zone, situația va avea efect de yoyo. Fiecare ploaie torențială va aduce pagube însemnate la Reșița, și totul doar din cauza dezinteresului autorităților competente, susține edilul-șef.

„Cel puțin pe Valea Țerovei, sunt arbori bătrâni de 20 de ani crescuți în albia pârâului. Nimeni nu a intervenit în ultimii ani, asta în condițiile în care la doi pași de nenorocirea de aici putem găsi utilajele Apelor Române, stând în soare. La întâlnirea de la Prefectură, l-am întrebat pe reprezentantul Apelor Române când a fost decolmatată ultima dată albia pârâului de pe Valea Țerovei și dânsul mi-a răspuns că este nou în instituție și nu cunoaște astfel de date”, a adăugat edilul-șef.

Exces de zel, analize din pix și funcționari deranjați vizibil că sunt chemați la lucru în weekend

Dincolo de dezinteresul Apelor Române, devenit o tradiție în ultimii 20 de ani, care a și cauzat o mare parte din inundațiile de pe raza orașului, cea mai mare problemă a autorităților locale în momentul de față este lipsa de implicare a Prefecturii.

Potrivit primarului Popa, comisia care a tăiat mai bine de 90 la sută din fondurile necesare pentru pagubele inundațiilor, a dat dovadă de un exces de zel grosolan. Unul dintre membrii comisiei și-a manifestat chiar vizibil supărarea în fața faptului că a trebuit să vină la lucru într-o zi de duminică. Verificările s-au făcut fără vizite în teren, iar comisia a aprobat fonduri pentru doar 4 cm de asflat, în condițiile în care, cel puțin pe Valea Țerovei, drumul este distrus până la fundație.

„Am rămas cu un gust amar, șefa comisiei, o anume doamnă Roșu a analizat totul din birou, iar un domn a fost de-a dreptul supărat că a fost chemat duminica la lucru. La nivel de Prefectură ar trebui făcute anumite modificări. Avem nevoie de oameni tineri și dinamici cu dorința și capacitatea de a rezolva probleme. La întâlnirea cu pricina eu am văzut un exces de zel inexplicabil care m-a lăsat fără cuvinte”, a adăugat Nelu Popa.

În cazul în care fondurile nu vor fi suplimentate, autoritățile locale au de gând să se ocupe de pagubele lăsate de inundații din fonduri proprii.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157669982529722″]

Alexandra JURCA