Peste 150 de elevi de la școli din localitățile învecinate Munţilor Ţarcu: Caransebeș, Oțelu Roșu, Zăvoi, Măru, Rusca Montană, Glimboca, Vârciorova, Armeniş și Teregova, dar și din Timișoara sunt așteptați la finalul acestei săptămâni la Poiana Mărului. Zeci de voluntari ajutaţi de Rangeri Juniori au pregătit pentru ziua de sâmbătă o serie întreagă de ateliere și activități distractive, pentru a sărbători, alături de elevi, Ziua Munților Țarcu.

„În cadrul acestor ateliere elevii vor învăţa prin joc şi cu voie bună despre biodiversitatea din Situl Natura 2000 Munţii Ţarcu, despre reciclarea și refolosirea obiectelor, despre importanța surselor de energie alternative, despre pregătirile necesare unei drumeții la munte, manevre de prim ajutor în situații de urgență, dresajul câinilor folosiți în operațiuni de salvare montană”, explică Loredana Ştefănuț, coordonator al proiectului „Ranger Junior în situl Natura 2000 Munții Țarcu” și preşedintele Asociaţiei Altitudine, Filiala Banat.

Și cum Munții Țarcu oferă posibilități variate de a petrece timp de calitate în natură, voluntarii au pregătit, diverse activităţi în aer liber în Poiana Mărului – încurajând dezvoltarea unui turism durabil în această zonă. Astfel, copiii pot parcurge Traseul Tematic La Mesteceni din Poiana Mărului, unde sunt provocați să găsească mici comori în natură, pot experimenta plimbarea cu caiacul pe lac, vor face jocuri-lecţii de supraviețuire în sălbăticie, vor face experimente cu elemente din natură, vor trage cu arcul, se vor da pe tiroliană etc.

Partenerii care au contribuit la organizarea acestui eveniment  sunt: Asociația de Ecoturism din Poiana Mărului, Clubul de Turism Concordia Lugoj, echipa „Păpușile Bunicii”, echipa „Câinii de salvare Gugulania Caransebeș” și școlile: Liceul Tehnologic Sf. Dimitrie Teregova, Școlile Gimnaziale din Zăvoi, Măru, Glimboca, Rusca Montană, Vârciorova, Armeniș, Turnu Ruieni și Borlova.

Acțiunea face parte din evenimentul European Day of Parks, prin care se dorește sărbătorirea momentul în care au fost înființate primele parcuri naționale din Europa (în 24 mai 1909 în Suedia).

Diana RADU

La Liceul Tehnologic Sf. Dimitrie din Teregova s-a desfășurat recent o nouă ediție a concursului „Să cunoaștem mai bine lumea în care trăim!”, eveniment la care au participat 45 de elevi de gimnaziu de la 6 școli din vecinătatea Munților Țarcu.

Grupați în 10 echipe, elevii, Rangerii Juniori ai Sitului Natura 2000 Munții Țarcu, s-au întrecut în a prezenta activitățile prietenoase cu natura pe care le-au organizat și desfășurat pe parcursul anului școlar cu ajutorul profesorilor.

„Unii elevi au realizat ateliere de creativitate folosind obiecte reciclate, alții și-au inițiat colegii în lecții de prim-ajutor sau le-au fost ghizi în drumeții prezentându-le aspecte din frumusețea Munților Țarcu, precum și amenințările cu care această zonă se confruntă. Pentru că acești copii au înțeles importanța implicării fiecăruia în construirea unei lumi așa cum ne dorim să fie, au organizat și desfășurat acțiuni de împădurire, acțiuni de igienizare în localitățile din care provin, precum și acțiuni de plantare și înfrumusețarea spațiului din curtea școlilor. De asemenea, unii dintre aceștia au improvizat hrănitori pentru păsări.

Cu toții au înțeles importanța naturii în viața noastră și grija pe care trebuie să o avem pentru a păstra pe termen lung bogățiile naturale din această zonă: apa, pădurile, viețuitoarele. Rangerii Juniori se consideră captivați de activitățile desfășurate în natură, stimulați de participarea la aceste competiții amicale și susțin că este bine să fii responsabil, să te implici în acțiuni care protejează mediul înconjurător și promovează frumusețea lui”, explică preşedintele Asociaţiei Altitudine, Filiala Banat, Loredana Ștefănuț, care este și coordonatorul proiectului „Ranger Junior în situl Natura 2000 Munții Țarcu”.

Membrii juriului au fost plăcut surprinși de activitățile realizate de elevi și de originalitatea prezentărilor, iar locul I l-au acordat echipei „Ciupercuțele” de laŞcoala Gimnazială ,,Gheorghe Frăţilă” din Glimboca, formată din elevii Cristina – Ioana Condruţ, Crina Bechian, Marisa Lorena Stanciu, Pavel Marius Bistrian și Bogdan-Lădariu Cristian, îndrumați de profesoara Natalia Pădureanu. Locul II a fost obținut de echipa „Brăduții” de la Școala Gimnazială din Zăvoi, formată din elevii Florin Mălăescu, Andreea Timiș, Georgiana Rad, Cristina Culda și Ana Maria  Vasieș care au fost îndrumați tot de profesoara Natalia Pădureanu. Locul III a fost câștigat de echipa „Ying și Yang pentru natură” formată din elevii  Andrei Banda, Mirela Lăzărescu, Georgiana Matica, Roxana Vela și Alexandra Roșeți, de la Liceul Tehnologic „Sfântul Dimitrie” din Teregova,  coordonați de profesoara Ioana Banda.

Evaluarea lucrărilor a fost realizată de către un juriu format din 5 membri: inginer Ovidiu Leșei – campion național la tir cu arcul, Ștefan Popa– muzeograf la Muzeul Național al Banatului, Xenia-Daiana Glișici – profesor de biologie la Liceul Teoretic „Dositei Obradovici” din Timișoara, Roxana Pirnea – studentă doctornadă la Universitatea din București și Lidia Popescu, profesor la Liceul Waldorf din Timișoara.

Parteneri în realizarea acestui proiect sunt: Agenția pentru Protecția Mediului Caraș-Severin, Inspectoratul Școlar Caraș-Severin, Clubul de Turism Concordia Lugoj, pensiunile Vila Dor, Vila Șucu și Florina din Poiana Mărului și școlile partenere: Liceul Tehnologic Sf. Dimitrie Teregova și Școalile Gimnaziale din Zăvoi, Măru, Vârciorova, Armeniș, Glimboca.

Pe parcursul celor șase ediții ale acestui proiect, peste 1500 de elevi au participat la lecții despre Situl Natura 2000 Munții Țarcu în școli și în natură, peste 300 de elevi au participat la diferite concursuri, 150 de elevi au participat la tabere Ranger Junior în Munții Țarcu, unii dintre ei reprezentând chiar Situl Natura 2000 Munții Țarcu la Taberele Internaționale ale Rangerilor Juniori organizate de către Federația Europarc în diferite parcuri naționale din Europa.

Diana RADU

Cine n-a auzit despre conceptul Natura 2000?  Natura 2000 este instrumentul principal pentru conservarea patrimoniului natural pe teritoriul Uniunii Europene. Vorbim aici de o rețea ecologică de arii protejate ce are scopul să mențină într-o stare de conservare favorabilă o selecție a celor mai importante tipuri de habitate și specii ale Europei. În stadiul de arie protejată se înscriu și munții Țarcu, fără vreo zonare clară, ci doar pe baza acestui termen generic de „Munții Țarcu“. Rețeaua Natura 2000 a fost constituită nu doar pentru protejarea naturii, ci și pentru menținerea bogățiilor naturale pe termen lung și pentru a asigura resursele necesare dezvoltării socio-economice durabile.  

De reținut ar fi două momente care au definit în România siturile de importanță comunitară. Primul în anul 2007, când au fost desemnate 273 de situri de importanță comunitară prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, iar al doilea moment la sfârșitul anului 2011, prin desemnarea de noi situri prin Ordinul nr. 2387 din 29 septembrie 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, când numărul de situri de importanță comunitară a ajuns la, nici mai mult nici mai puțin, decât 408, având o suprafață de 4.147.368 ha!

Un interes mai mult decât obișnuit l-au arătat în ultimul deceniu ONG-urile de protecție a mediului pentru Sit-ul Natura 2000 Munții Țarcu. Aria sitului are relief alpin, întinzându-se în principal pe golul alpin al masivului Ţarcu – Muntele Mic şi pădurile învecinate şi acoperă 58.840 de hectare. Aria se situează în regiunea biogeografică alpină, între 400 şi 2.190 m altitudine. Masivul Ţarcu se încadrează perfect în etajul climatic montan aspru şi umed. Geomorfologic vorbind , pe acest areal se întâlnesc tipuri de relief glaciar, periglaciar, structural, fluvial şi antropic.

Ca orice arie protejată, Sit Natura Munții Țarcu trebuia să aibă un custode iar acesta a fost desemnat în 2007 Asociația „Altitudine“ din Arad, o asociație care a crescut în cifre și activități peste noapte mai ceva ca Făt-Frumos, scopul fiind  acela de a deveni custode, în fapt ea fiind doar o mică asociere, a unui grup de iubitori de munte, fără posibilitate de influență pentru adunarea de fonduri și, implicit, fără specialiști care să poată face studii de specialitate, care ar trebui să fie principalul atribut al unui custode.

În anul 2013 Rovana Plumb, ministrul mediului din Guvernul Ponta, a constatat că „Altitudine(a)“ nu era nici pe departe la înălțimea pretinsă de ea și a ras-o, ca urmare a incapacității acesteia de a realiza un plan cap – coadă de management al zonei protejate. În rolul de custode al Sitului, a intrat Agenția pentru Protecția Mediului Caraș-Severin. Nici APM-ul nu s-a impus în acest rol, pentru că la finele anului trecut, Guvernul a înființat Agenția Națională pentru Arii Protejate , aflat în subordinea Ministerului Mediului și aceasta a preluat rolul de custode al sitului Natura 2000, „Munții Țarcu“.

WWF-ul a simțit miros de sânge…pe drumul urșilor

În pofida faptului că România duce o lipsă acută de proiecte și realizări în zona infrastructurii rutiere, una pe care românii o atacă de vreme lungă pe social-media, pe stradă, în mașini și la televizor, atunci când lucrurile se pot împlini, pe firul epic se strecoară organizațiile non-guvernamentale. Așa numitele iubitele ONG-uri.

Drumul național 66A care ar fi trebuit să lege Băile Herculane de Petroșani, practic Caraș-Severinul de Hunedoara printr-o nouă poartă, a fost un proiect gândit în perioada în care ministrul transporturilor se numea Traian Băsescu, un proiect de infrastructură care își propunea să fie un modul de promovare a turismului. Mai exact, șoseaua urma sa lege localitatea Câmpul lui Neag din Hunedoara de stațiunea Băile Herculane din județul Caraș Severin. Lucrările au început acum 17 ani. În 2008 șantierul a fost abandonat, lăsând în urmă doar 16 kilometri de drum modernizat. Astăzi ar mai trebui modernizați încă 20 de km din drumul național 66A, după care traseul până la Herculane ar continua pe un drum județean. Toată această porțiune poate fi parcursă acum doar cu mașini de teren și doar atunci când pe jos este uscat.

Părerile oamenilor de pe ruta Băile Herculane – Valea Jiului demonstrează că nimic nu ar ajuta mai mult zona decât finalizarea lucrărilor la drum: „Ar fi foarte folositor, ar beneficia mare parte din Valea Jiului și localitățile de pe drumul spre Herculane. Ar fi mai mult tranzit, ar trece mai multă lume pe aici, că ar scurta drumul“, ne spune o femeie din zona amintită.
„Ar trebui să-l facă în continuare, nu? Ar fi util? Dar bineînțeles. S-au cheltuit niște bani din buzunarele noastre, așa ma gândesc eu“, spune un domn care spune că a lucrat pe vremuri la primărie.
“Până la capăt, să se termine, să dea dovadă că în țara noastră se poate face, se poate să se execute unele drumuri”, afirmă un domn . Puținii proprietari de pensiuni din apropierea localității Câmpul lui Neag spun și ei că drumul modernizat ar fi putut conduce la dezvoltarea afacerilor.

„Lume trece, chiar trece, doar că, dacă ar fi fost drumul… chiar și așa, uite domnul reporter, cum îi drumul forestier, trec foarte mulți, spune Vali S. proprietar de pensiune.

Reper 24 -Dacă drumul ar fi gata, v-ar merge afacerea mai bine?

– Categoric, categoric”, răspunde cu o notă de siguranță Vali S. .

Principala piedică pentru construirea acestei șosele? O organizație de mediu, intitulată sugestiv Coaliția Natura 2000, din care fac parte ONG-urile WWF, Greenpeace, Altitudine, Agent Green, CN 2000 care a cerut în instanță anularea autorizației de construcție a DN 66A, reclamând că șoseaua afectează o parte din Parcul Național Retezat și din Parcul Național Cerna-Domogled. În fapt, organizațiile își vedeau compromise planurile de viitor Sit Natura 2000 și unde mai pupau ele finanțări și sălbăticire în voie? Lipsa investițiilor care ar putea să dezvolte o zonă turistică, pare să nu deranjeze. E mult mai importantă vocea ONG-urilor, al căror mecanism arată puterea pe care acestea și-au creat-o, prin finanțările de care beneficiază și acțiunile juridice, scopul nedeclarat fiind cu totul altul pentru acești mamuți ai protecției mediului, ale căror activități cu larg contestate într-o serie de zone de pe glob.

Încurajate de „succesul“ anulării autorizației de construcție a Drumului Național 66A, o mare reușită a ONG-urilor și un mare insucces al Statului Român, Coaliția Natura 2000  și-a continuat marșul triumfal reușind anularea altor avize de mediu pentru construcții care ar fi servit dezvoltarea zonei Munților Țarcu. Aceasta după ce Asociația Altitudine și-ar fi dat acordul că mediul nu va fi afectat de investițiile în zonă. Dar după ce frații mai mari și mai potenți într-ale protecției mediului, dar ascunși sub mantia uzitatului „non-guvernamentali“, au predicat viitorul Munților Țarcu, „Altitudine“, sora mai mică și timidă care se bucura chiar și la ceea ce mai rămânea din farfuriile celor mari, s-a resemnat și a decis că trebuie să-și schimbe radical poziția. La scurt timp după ce își dăduse ok-ul științific, aceeași Altitudine a revenit cu studii care demonstrau contrariul;  și anume că investiția trebuie pusă sub semnul întrebării! Și toată investiția a fost omorâtă în fașă… WWF-ul a înțeles că experimentul repopulării cu zimbri de la Armeniș, poate prinde contur sub o altă formă, dar în același peisaj. Totul e ca povestea să prindă la cei slabi de îngeri.  Iată de ce ONG-urile ar trebui cu mult mai multă atenție monitorizate de către organele statului român, același stat care se lasă atras, folosit și manipulat de aceste organizații ce se recomandă ca manifestări dezinteresate sub luminile rampei, dar ale căror interese și finanțări merită cu adevărat aprofundate într-un articol viitor.

Sergiu TABAN

„Elevii vor învăța despre natură prin drumeții pe traseele ce pornesc din Poiana Mărului, vor învăța despre viețuitoatele din zona Munților Țarcu prin jocuri pregătite de către voluntari și prezentări susținute de către biologii care participă la activități. Orientarea pe teren, abilități de cățărare, pregătirea drumețiilor la munte vor fi exersate în cadrul atelierelor din tabără.

De asemenea elevii vor face mici exerciții de comunicare, ei vor deveni Rangeri Juniori ai Munților Țarcu și ghizi pentru zona naturală protejată. Prin aceste activități elevii vor înțelege beneficiile lucrului în echipă, vor fi educați în spiritul aprecierii valorilor naturale de lângă localitățile în care trăiesc și vor învăța despre dezvoltare durabilă. Participarea elevilor în tabără și la toate activitațile este gratuită, proiectul ”Ranger Junior in Situl Natura 2000 Munții Țarcu” fiind finanțat de Fundația Pentru Parteneriat și MOL România”, explică Loredana Ștefănuț, președintele Asociației Altitudine, filiala Banat.

Elevii selectați pentru participarea în tabără s-au remarcat în cadrul activităților din cadrul proiectului avute în școli în perioada aprilie-iunie 2017: lecţii despre natură, ateliere de creativitate, concursul ”Să cunoaştem mai bine lumea în care trăim”, excursii și Ziua Munților Țarcu.

Partenerii implicaţi în implementarea proiectului „Ranger Junior în Situl Natura 2000 Munţii Ţarcu” sunt: Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin, Primaria Caransebeș, Asociaţia Bio-Team, Clubul de turism Concordia, Clubul sportiv Tibiscus, Inspectoratul Școlar Caraș-Severin şi şcoli din localităţile Teregova, Vârciorova, Armeniş, Zăvoi, Măru, Rusca Montană, Borlova și Turnu Ruieni.

Asociaţia Altitudine Filiala Banat derulează din 2011 ani programe şi tabere de tip ranger junior în zona Munţilor Ţarcu, participând împreună cu Rangerii Juniori la taberele internaționale derulate de Federația Europarc. Anul acesta o echipă de 2 rangeri juniori din Teregova și Măru însoțiți de un voluntar al Asociației Altitudine Filiala Banat vor reprezenta Situl Natura 2000 Munții Țarcu la tabăra internațională din Habkern, Elveția.

foto: http://www.tarcu.ro

Diana RADU