Dacă alimentarea cu gaz a localităților a fost tema principală în campania electorală din toamna anului trecut, odată ajunși la guvernare coaliția majoritară nu mai spune nimic depre acest subiect. De bună credință, primarii au început să cheltuie din puținii bani alocați pentru studii de fezabilitate, ridicări topo, avize, semnături și s-au trezit că Planul Național de Redresare și Reziliență, menit să atragă aproape 30 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană, nu conține nimic referitor la acest subiect. Ba mai mult, nici pe POIM – Programul Operațional de Infrastructură Mare, nu se știe dacă pot fi accestae fonduri pentru lucrările de alimentare care sunt foarte costisitoare.

În această situație se află și primarul comunei Dognecea din Caraș-Severin, dezamăgit de promisiunile guvernanților și de PNRR-ul făcut „pe genunchi și cu dedicație“, după cum afirmă acesta: „Solicitările din PNRR pentru alimentările cu gaz lipsesc cu desăvârșire. Noi i-am crezut și am investit în studii de fezabilitate, în aprobări, ridicări  topo și câte și mai câte. Ne-am asociat mai multe localități ca să fim un număr mai mare de locuitori, ne-am înființat ADI-uri, am trăit și mai trăim cu speranța că putem să introducem gazul metan, un element de civilizație, în localitățile noastre, iar tu guvernant, nu pui acest lucru pe ordine de zi a PNRR-ului“.

Edilul Remus Rof e nemulțumit și de faptul că alocările bugetare pentru creșterea gradului de confort și civilizație în satele și comunele românești sunt insuficiente pentru o serie de utilități absolut normale și necesare pentru o țară europeană: apă, canalizare, iluminat stradal, iar programele naționale care permiteau astfel de lucrări au fost stopate.

Dan AGACHE

Am stat pe margine, domnule Dunca, și am privit; am observat evoluția dvs. în calitate de administrator al banilor și problemelor județului Caraș-Severin. Nu v-a forțat nimeni (sau cel puțin așa cred) să candidați pentru această funcție de președinte al Consiliului Județean Caraș-Severin. Om de afaceri prosper cu sute de șoferi de TIR în subordine, cu multe alte afaceri bănoase, cu casă în Dumbrăvița și elicopter la scară. Oamenii și-au zis probabil „el e alesul“ și au mizat pe saturația dvs. în ceea ce privește subtilizarea banului public.

Majoritatea celor care s-au prezentat la vot în toamna anului trecut, cărășeni cu acte în regulă, trăitori în acest județ cu frumuseți naturale, dar dezorganizat, abandonat de autorități și căpușat de firme cu legături clare cu politicul, v-au votat. Promisiunile dvs. au fost nenumărate și m-aș opri acum la cele 5 făcute cărășenilor la doar câteva minute după ce BPJ-ul liberal v-a desemnat candidatul PNL la funcția de președinte al CJ-ului: „Valorificarea potențialului turistic al Banatului Montan; grija față de bogățiile județului (păduri seculare, Clisura Dunării, stațiuni balneare); economie și chibzuință în cheltuirea banului public; crearea de locuri de muncă bine plătite și aducerea românilor care au emigrat, acasă; o analiză economică țintită, pe ultimii 10 ani“. Sunt promisiunile dvs; vă amintiți? Noi DA.

De la vorbe la fapte acum: în ultimele 9 luni (de când conduceți destinele cărășenilor) nu am văzut nicio acțiune din cele stipulate chiar de domnia voastră. Am observat în schimb că sunteți un om activ în ceea ce privește răfuielile: vă certați cu Știka și faceți trimiteri la Mocioalcă; vi-ați tras DJ timișorean pe post de administrator, care și-a pus poalele-n cap și dus a fost; vă certați cu consilierii PSD și PMP și îi bălăcăriți ca la ușa cortului; vă luați de presă și o faceți psd-istă, în timp ce vă trageți consilieră din aceeași formațiune politică și exemplele pot continua. Păreți, în multe dintre momente, încrâncenat să deveniți un personaj recalcitrant, frustrat și răutăcios, în care amenințați cu dosare penale și plângeri la Coana Justițica.

Poate că aș fi tăcut și pe mai departe dacă nu mă loveați acolo unde mă doare mai tare: la sistemul sanitar mediocru cum îi spuneți din Caraș-Severin. V-ați luat de medici, i-ați făcut șpăgari, ați amenințat managerul că faceți și că dregeți, v-ați lăsat influențat de cei care vă mai sunt apropiați din motive lesne de știut și care vă cântă în strună cât de frumos, deștept și bun organizator sunteți. Atunci când ați spus că nu mai cârpiți drumurile, că nu mai faceți lucrări de mântuială, că renunțați la firmele căpușă ale politicienilor, nu m-aș fi gândit că exact asta o să faceți; adică nu mai faceți nimic pe drumurile noastre județene, sau aproape nimic. Ce facem cu gropile în care sute de șoferi își distrug mașinile; ce facem cu turiștii care aplică dictonul veni, vedi, valea, a doua oară nu mai calcă pe aici. Din păcate, pulimea nu are elicopter și e obligată să meargă pe ceea ce există, pe care cineva l-a denumit impropriu, carosabil; mă rog.

Acum vreți să stopați un proiect cu finanțare europeană care prevede reabilitarea celor 3 staționale ale Spitalului Județean Caraș-Severin. Motivul invocat este acela că nu vreți să aruncați banii pentru „tunarea unui trabant“; vreți probabil merțan. Corect! Și eu vreau, dar de la dorință la putință e cale lungă. Nu vreți să vă îndatorați pentru lucrările la cele 3 spitale din Reșița, dar nici nu puteți spune dacă și când se va construi o altă unitate sanitară. Nu știți nici cu ce bani veți dota cu echipamente medicale o eventuală nouă construcție de acest gen.

„E scump și nu ne permitem să ne îndatorăm“ – ați afirmat deunăzi la șueta de la CJ. Eu vă întreb altceva, dl Dunca: Cu o vechime de peste 50 de ani (cel mai nou din cele 3) unitățile medicale sunt depășite din punct de vedere al circuitelor, al siguranței la incendiu, al circuitelor electrice și tot așa. Cine răspunde pentru victimele unui eventual incendiu, ca în cazul altor zeci de spitale din țară, aflate în aceeași situație? Ce le veți spune familiilor dacă necazul va lovi aceste spitale (spun dacă și nu când)? Pe cine veți arunca vina, iar pe Mocioalcă, Hurduzeu și Crina? Să vă fie clar, dl Dunca, eu nu sunt PSD-ist, PNL-ist sau PMP-ist. Eu sunt reșițean prin adopție de peste 50 de ani. Trăiesc și muncesc aici, iar ceea ce faceți dvs prin renunțarea la niște fonduri europene e tragic, nu trist.

Vreți ceva nou să puteți tăia o „pamblicuță“? Adoptați un salon cum au făcut și alții, la Staționarul 3; puneți mâna și vopsiți un perete sau cumpărați un sac de glet ori de ciment din banii dvs dacă tot nu are CJ-ul fonduri pentru așa ceva. Creați ceva, fiți inventiv și lăsați în urma deținerii acestei funcții și ceva concret și frumos, nu doar ură, răzbunare și răutate. Cred că locuitorii județului merită așa ceva.

Și încă ceva; dacă tot ați venit din Timiș și ați lăudat Carașul pentru potențialul turistic, vă spun eu dacă nu ați știut. Există mii de locuri frumoase, cu potențial nepus în valoare, pentru că dvs aveți în minte o idee fixă: Muntele Mic. Atenție însă, chiar dacă e mic, să nu vă ia cu amețeală de la el.

Dan AGACHE

Reabilitată din bugetul primăriei, cu costuri minime și executată în regie proprie, Casa Satului din Bolvașnița a prins din nou viață. Fost centru de colectare a laptelui și ulterior un magazin sătesc, clădirea a primit o nouă destinație, aceea de a fi folosită atât pentru evenimente religioase cât și culturale ori festive. Despre acest obiectiv, primarul localității Petru Mihăilescu a declarat pentru Reper24:

„Am executat lucrările în regie proprie cu angajații primăriei și cu sprijinul locuitorilor din sat. Am cheltuit bani doar pentru materiale necesare. Am reușit ca dintr-o clădire dezafectată să reușim să o transformăm într-un centru multifuncțional. Avem bucătărie, grupuri sanitare, loc de depozitat alimente și o sală mare de până la 100 de persoane. Lucrările sunt executate în proporție de 95%“ a mai precizat ediulul.

A fost necesară o astfel de construcție a mai precizat primarul din Bolvașnița pentru că în comunitate lipsește Căminul Cultural: „De doi ani de zile există un proiect de reabilitare a Căminului din Vârciorova, proiect care are toate aprobările, a fost introdus pe AFIR și de doi ani de zile ne tot amână, spunându-ne că nu au bani de finanțare. Pentru cel din Bolvașnița, am făcut un proiect de reabilitare prin Grupul de Acțiune Locală – GAL, care de asemenea are aprobare dar nu există bani pentru finanțare. Tot stau și mă întreb de ce ne-au pus să facem astfel de proiecte, să cheltuim din bruma de bani pe care o aveam și acum să nu ne aprobe finanțarea pentru ele“ – se întreabă primarul localității Petru Mihăilescu.

Ne întrebăm și noi: să fie oare de vină culoarea politică a primarului sau alte interese considerate prioritare? Reamintim factorilor decizionali că și în Bolvașnița, la fel ca în toate celelalte localități cărășene există locuitori, iar aceștia sunt și votanții PSD-ului dar și ai PNL-ului și a altor formațiuni politice. Să-i privezi pe toți, deopotrivă de o serie de facilități doar pentru că nu are primarul culoarea politică pe care ți-o dorești e absurd și inuman. Poate că se va găsi acea sumă minimă de bani să se finanțeze și proiectele mici din localitățile care nu au altă sursă de venit, decât aceste proiecte și alocările Consiliului Județean.

Dan AGACHE

Parlamentul a convenit să mobilizeze 397,5 milioane EUR din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) pentru a ajuta 17 state membre și trei țări în curs de aderare să protejeze sănătatea publică în contextul COVID-19. Statele beneficiare sunt: Austria, Belgia, Croația, Cehia, Estonia, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Portugalia, România, Spania, Albania, Muntenegru și Serbia. O sumă suplimentară de 86,7 milioane EUR va fi alocată Greciei și Franței în ceea ce privește dezastrele naturale cu care s-au confruntat ambele țări în al doilea semestru al anului 2020.

În rezoluția adoptată de euro-deputați se subliniază că impactul tot mai mare al schimbărilor climatice și intensificarea dezastrelor naturale fac ca țările europene să devină din ce în ce mai vulnerabile. Aceștia susțin că UE ar trebui să faciliteze și să accelereze obținerea de asistență prin intermediul FSUE pentru regiunile afectate de aceste dezastre. Textul, aprobat cu 668 voturi pentru, 10 împotrivă și 18 abțineri, subliniază dificultățile cu care se confruntă țările beneficiare în calcularea rapidă a costurilor pagubelor suferite în urma dezastrelor naturale. Pentru a remedia aceste probleme, euro-deputații invită Comisia să exploreze modalități de reducere a obstacolelor birocratice, făcând alocările de fonduri „cât mai flexibile cu putință”, pentru a asigura „acțiuni rapide și sprijin prompt” pentru regiunile și țările afectate de dezastre.

Euro-deputații în Parlamentul European subliniază importanța „vitală” a îmbunătățirii gradului de pregătire și prevenire a riscurilor. Pentru a realiza acest lucru și pentru a reduce la minimum impactul crizelor, Comisia și guvernele naționale ar trebui „să consolideze cercetarea și educația” pentru a răspunde la situații de criză. Bugetul FSUE ar trebui să fie suficient de mare nu numai pentru a contribui la acoperirea costurilor de reconstrucție, ci și pentru a consolida reziliența la schimbările climatice înainte de producerea dezastrelor.

Parlamentul solicită UE să acorde o atenție deosebită teritoriilor sale ultraperiferice, insulelor și zonelor predispuse la o activitate seismică sau vulcanică intensă — părți ale Europei expuse în mod deosebit riscului de dezastre naturale. Euro-deputații doresc ca FSUE să ia în considerare și catastrofele regionale și transfrontaliere într-un mod mai cuprinzător. În plus, Parlamentul solicită Comisiei să ofere sprijin tehnic și administrativ țărilor care primesc finanțare pentru a le ajuta să elaboreze strategii pe termen lung de reducere a impactului dezastrelor naturale regionale și al urgențelor de sănătate publică.

Dan AGACHE

Zorlențu Mare este una dintre comunele care stă relativ bine la capitolul bani pentru investiții. După ce a pus deoparte tot ceea ce înseamnă alocări pentru salarii, cheltuieli pentru școli, energie electrică și toate celelalte, edilul Marius Ișfan a mai rămas și cu bani de investiții:

„Tot ce am primit de la Consiliul Județean am pus pentru investiții. Sunt bani ce vor fi folosiți pentru finanțarea proiectului de execuție a canalizării în comună, dar și pentru execuția unor drumuri vicinale. Avem și un excedent financiar care va fi folosit pentru a ridica o capelă mortuară în Zorlențu Mare. Este nevoie de așa ceva, în condițiile în care legislația actuală nu mai permite ca persoana decedată să rămână în familie până în ziua înmormântării. Am alocat pentru acest proiect 300 de mii de lei vechi“.

Marius Ișfan a mai afirmat pentru Reper 24 că au fost achitate lucrările de asfaltare a drumurilor comunale, proiect inițiat de vechea conducere a Primăriei prin programul PNDL și au fost recepționate lucrările. De asemenea, săptămâna viitoare se va recepționa o altă lucrare, finanțată prin Compania Națională de Investiții – CNI, pe calamități, unde au fost refăcuți peste 2 Km de drum asfaltat.

Dan AGACHE

Așezată la poalele vestice ale Muntelui Mic, pe râul care-i poartă numele, comuna Bolvașnița și oamenii ei par să fie uitați de autorități. Din proiectul inițial de buget al Consiliului Județean Caraș-Severin, care prevedea o alocare de aproape 200 de milioane de lei, Bolvașnița a primit doar 120.

„Cu acest buget prea multe investiții nu vom putea face, cu toate că oamenii o cer, dar….Se lucrează la proiectul de buget pe acest an și cel mai probabil luni vom supune aprobării consilierilor locali bugetul comunei pentru 2021. Chiar în aceste zile lucrăm la amenajarea unei capele mortuare, pe care o facem cu forțe proprii. Am făcut reparațiile exterioare, am cumpărat gresie, faianță, totul din bugetul comunei și cu oamenii primăriei“, a declarat pentru Reper 24, primarul comunei Petru Mihăilescu.

Edilul are câteva proiecte depuse spre finanțare, proiecte care așteaptă undă verde de la autoritățile centrale pentru a putea fi demarate. Este vorba de reabilitarea celor două cămine culturale, din Bolvașnița și Vârciorova, reabilitarea unor străzi și drumuri comunale, precum și înlocuirea iluminatului public în comună. A fost depus și un proiect pentru un drum agricol, pentru care nu se știe însă dacă se va găsi sursă de finanțare.

Dan AGACHE

În cadrul unei conferințe de presă susținută de liderii PSD din Caraș-Severin, unul dintre aleșii locali, primarul din Sasca Montană, și-a exprimat nemulțumirea cu privire la alocările bugetare venite pe filiera Consiliului Județean.

„Am fost împreună cu primarul din Bozovici, Adrian Stoicu, la această ședință, deși am știut că mergem doar de amorul artei. Ne-a surprins faptul că pur și simplu nu ne-a băgat nimeni în seamă. Nu suntem noi cine știe ce oameni politici, dar ne chinuim de ceva ani cu primăriile din localitățile din care provenim. Ne chinuim de ani de zile să facem ceva fie pe turism, fie pe dezvoltare și fostul președinte al Consiliului Județean Caraș-Severin știe cât l-am sâcâit și cât l-am bătut la cap legat de problemele noastre. Nu am nimic cu colegii de la PNL, dar nu e deloc corect cum s-au împărțit banii“, a declarat primarul din Sasca Montană, Ion Poplicean.

„Atunci când am văzut prima împărțire făcută de președintele Dunca, mi-am zis în sfârșit o împărțire corectă, echilibrată și vă spun sincer m-am bucurat în sinea mea. Apoi, când am văzut modificarea, am fost frustrat, indignat, la fel sunt toți colegii. Mă așteptam ca Romeo Dunca să fie măcar puțin mai diplomat. Sunt primari liberali din comunele cărășene care au câte un proiect sau poate niciunul și au primit acum și anul trecut de trei ori bani mulți, de la Guvernul liberal de atunci. Dacă se va continua tot în forma asta, pe mulți dintre noi ne bate gândul să renunță și să facem altceva, pentru că reziști cât reziști, te chinui cât te chinui, dar la un moment dat te saturi să încerci să faci ceva și să fi stopat din implementarea proiectelor de alocările făcute nu pe proiecte ci pe criterii politice“, a mai spus primarul din Sasca Montană.

Ion Poplicean mai speră însă că în perioada următoare președintele Dunca va ține cont de plângerile și nemulțumirile primarilor PSD și își va schimba atitudinea față de locuitorii comunelor în care trăiesc și votanți PNL.

Dan AGACHE

Edilul comunei Bănia, Alexandru Albu e supărat nevoie mare. Are și motive. Banii alocați de Guvern și cei primiți în urma alocării Consiliului Județean de zilele trecute nu-i ajung nici pentru cheltuielile curente, darmite pentru proiectele de investiții aflate în derulare, ori pentru cofinanțarea celor propuse la Compania Națională de Investiții.

„Pentru noi, primăriile mici contează și cei 50 – 60 de mii de lei, cât ne-au tăiat de la o ședință la alta; chiar contează. Bugetul care l-am primit de la Ministerul Finanțelor este mai mic decât cel de anul trecut și din an în an, primim tot mai puțini bani, iar acum și Consiliul Județean ne-a alocat mai puțin. În 22 aprilie am stabilit ședința de Consiliu Local pentru împărțirea bugetului, dar tot ce putem face este să punem strict cheltuielile de funcționare și dacă mai rămâne ceva facem, dacă nu…stăm și ne uităm.

Trebuie să ținem cont de foarte multe lucruri: școala trebuie să funcționeze, avem serviciile lunare care trebuie să le plătim lunar, iluminatul public, cel de la unitățile care sunt în subordinea noastră, etc. E rău că nu se întrevede o sursă de finanțare pentru diferite proiecte. Noi vorbim că am depus la CNI trei proiecte, dar cine știe când vor fi aprobate. Mai sunt proiectele în derulare, e greu“, a explicat edilul.

Proiectele de care amintea primarul Alexandru Albu sunt menite să facă viața comunității mai ușoară; e vorba de canalizare în Bănia, alimentare cu apă în Gârbovăț și o suplimentare pentru Bănia și un drum vicinal între comuna noastră și Eftimie Murgu.

„Dacă ne vine aprobarea de la Ministerul Mediului pentru proiectul privind iluminatul public, avem doar acolo cofinanțarea noastră de 100 de mii de lei, adică un miliard de lei vechi, plus proiectul tehnic pe care tot nai trebuie să-l facem. Avem de ales între a ne împrumuta la bancă și a renunța la proiect. În plus eu mai am niște probleme care vin din urmă, cu o firmă pe care am plătit-o pentru o lucrare, a intrat în faliment și asta e. Degeaba îi dau în judecată că nu am cu cui să-i mai cer rambursarea banilor“ , a mai precizat primarul comunei Bănia.

Asemeni domniei sale și alți primari de localități mai mici, fără putere economică, se confruntă cu aceleași probleme: pe deoparte dorința de face ceva pentru comunitățile lor, pe de altă parte lipsa banilor necesari pentru cofinanțările proiectelor de investiții.

Dan AGACHE

Cu toate că ședința de împărțire a bugetului pe acest an va avea loc abia în cursul zilei de astăzi la Consiliul Județean, cifrele au transpirat, iar suma de 200 de mii de lei, 2 miliarde vechi, este total insuficientă pentru nevoile de dezvoltare edilitară din comuna Păltiniș.

„Am avea nevoie de cel puțin 3 ori mai mult“ – afirmă primarul Ioan Popovici. „Nevoi sunt multe și numeroase. Din ceea ce avem am plătit studii topo, studii de fezabilitate pentru proiectele pe care le avem pe diferite surse de finanțare și nu avem garanția că vor fi finanțate. Mai avem câteva străduțe de asfaltat, reabilitarea căminului, am avea unde să cheltuim banii cu folos pentru cetățean.

Stau în dubiu cu privire la alimentarea cu gaz metan a comunei și a satelor aparținătoare. Va trebui să cheltuim bani, mulți bani, pentru partea noastră de finanțare precum studii topo, SF-uri și toate celelalte și ne trezim că vin cei de la gaz și ne spun că „Nu sunteți rentabili deocamdată“; au mai fost cazuri și ne trezim doar cu banii cheltuiți și fără gaz, iar când vor reveni peste 4 – 5 ani și vor spune „da, acum se poate“, toate aceste cheltuieli trebuiesc făcute din nou pe tot felul de studii. Da, pot spune că suntem între ciocan și nicovală“ – a mai afirmat primarul comunei Păltiniș, Ioan Popovici.

Dan AGACHE

Așteptat cu sufletul la gură de către primarii cărășeni, bugetul Consiliului Județean va fi votat mâine, într-o ședință extraordinară. Retras la reuniunea consilierilor de săptămâna trecută chiar de către inițiator, Romeo Dunca, bugetul va fi supus votului aleșilor județeni. Motivul retragerii a fost solicitarea a 4 primării din județ de suplimentare a fondurilor de investiții pentru acest an.

În urma alocărilor bugetare, județul Caraș-Severin dispune în acest an de un buget cu aproximativ 10 procente mai mic decât cel de anul trecut. „Sunt bani mai puțini, dar dacă vom fi chibzuiți vom reuși să facem lucrurile bine“ – a afirmat președintele instituției Romeo Dunca. „Voi verifica în permanență cheltuielile, astfel încât să eliminăm hoția și cheltuielile inutile“ a mai precizat domnia sa.

Pe ordine de zi a ședinței de miercuri 7 aprilie sunt doar două proiecte de hotărâre:

1 – Proiect de hotărâre  privind repartizarea pe unităţi administrativ-teritoriale a sumei corespunzătoare cotei de 6% din impozitul pe venit, prevăzută la art.6 alin.(6) din Legea nr.15/2021- a bugetului de stat pe anul 2021, reprezentând fond la dispoziția consiliului județean, pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală, pentru susţinerea programelor de infrastructură care necesită cofinanţare locală, precum şi pentru cheltuielile de funcţionare, pe care unităţile administrativ-teritoriale din judeţ, în mod justificat, nu le pot finanța din veniturile proprii şi din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale, pe anul 2021.

2 – Proiect de hotărâre privind repartizarea pe obiective de investiții, propuse a fi finanțate din fonduri externe nerambursabile din partea Uniunii Europene, a cheltuielilor privind elaborarea documentațiilor aferente acestor obiective de investiții, în anul 2021, asigurate din excedentul bugetului local al județului.

După aprobarea bugetului Consiliului Județean Caraș-Severin, fiecare primărie va avea ședințe de consiliu local pentru a distribui aceste sume pentru continuarea proiectele aflate în derulare sau pentru a demara altele noi, necesare comunităților respective.

Dan AGACHE