Europarlamentarul Victor Negrescu a prezentat raportul său privind elaborarea unei politici europene în materie de educație digitală în cadrul Comisiei pentru Educație și Cultură din Parlamentul European. Documentul prevede creșterea alocărilor financiare pentru educație, în mod special educația digitală, și alocarea a minim 10% din Planul European pentru Relansare Economică către educație. În raport se face referire de asemenea la importantele decalaje existente între statele membre și regiuni privind accesul la educație digitală, menționând problemele întâmpinate de România în a asigura aceste oportunități pentru toți elevii și profesorii.

„Viitorul nostru comun depinde de modul în care vom alege să susținem transformarea sistemului nostru educațional, iar pentru modernizarea acestuia avem nevoie atât de o strategie coerentă, cât și de resursele necesare. Răspunsul primit la aceste prime consultări, înaintea negocierilor cu celelalte partide europene, îmi dă speranța că acest raport va reprezenta un mesaj puternic de sprijin pentru educație, oferind soluții viabile și adaptate nevoilor, în vederea digitalizării rapide a procesului de învățământ. Educația digitală de calitate trebuie să devină rapid o realitate pentru toți europenii“, a declarat vicepreședintele Comisiei pentru Educație și Cultură din Parlamentul European, Victor Negrescu.

Raportul reprezintă, de altfel, viziunea Parlamentului European privind digitalizarea educației și constituie un răspuns la recentul plan privind educația digitală, lansat de Comisia Europeană. În document, legislativul european solicită monitorizarea și propunerea de soluții adaptate, prin intermediul Semestrului European, privind digitalizarea procesului educațional din fiecare stat membru, crearea de hub-uri privind educația digitală, din care să facă parte principalii reprezentanți din domeniu, susține importanța alfabetizării digitale și creșterea competențelor digitale, dezvoltarea conexiunii la internet de mare viteză la nivel european, accesibilizarea procesului educațional cu instrumente și dispozitive digitale sau implementarea unor noi inițiative privind tehnologiile în educație.

O componentă importantă este reprezentată de soluțiile oferite pentru îmbunătățirea accesului la educație digitală. Se face astfel referire la nevoia de a dezvolta și finanța proiecte destinate sprijinirii grupurilor vulnerabile (seniori, femei, șomeri) și a zonelor rurale, montane și izolate. Nu în ultimul rând, raportul atrage atenția decidenților asupra riscurilor și amenințărilor online și propune dezvoltarea unor practici educaționale adaptate mediului online.

Între timp, școlile românești închise de pandemie, au trecut la învățământul on-line și mulți dintre elevi încă așteaptă tabletele promise de guvernanți, dascălii așteaptă măririle salariale promise, iar părinții se gândesc cu groază la ce va însemna anul acesta școlar pentru educația copiilor și cum îi va afecta la examenele viitoare.

Dan AGACHE

Fără îndoială, cuvântul cheie al zilei de ieri a fost PNDL 2. Erupția de știri și informații privind alocările financiare prin Programul Național de Dezvoltare Locală a ajuns la o cotă greu de imaginat și, de ce nu, de acceptat.

Vestea că s-au aprobat, pe hârtie, aproximativ 900 de milioane pentru lucrările de investiții depuse de administrațiile locale cărășene și cea județenă, a paralizat orice simț al apartenenței politice a celor implicați. Fie pesedist, liberal, aldist sau pempist, cu toții au salutat, cu spirit tovărășesc, cerneala din pixul ministresei Shhaideh. A existat așa un consens general de mulțumire și un sentiment al unei victorii repurtate împotriva celui mai mare dușman al celor din teritoriu și anume Guvernul. La această bucurie, aproape Kindleben-iană, s-a alăturat chiar și presa, în integralitatea ei, fără excepție, inclusiv cea „declarată” de dreapta. Și, de dimineață și până seara târziu, au curs râuri de rânduri elogioase la adresa „eroilor” zilei. Unii au fost „eroi”, pentru că sunt la guvernare, alții că au depus solicitările pentru finanțarea proiectelor.

Eu nu-mi doresc să fiu erou și prin acest articol am să devin, cel mai probabil, cel mai urât personaj din spectrul mediei cărășene. Așadar, am să detaliez puțin acest PNDL, pentru înțelesul tuturor. Ca să fie clar pentru toată lumea, încă de la început, pentru acest program de dezvoltare, TOATE propunerile care au îndeplinit condițiile au apărut în lista publicată de ministerul de resort, în speță, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene. Numai că, aceste alocări financiare sunt doar pe hârtie. Și dacă principiul enunțat de ministresa Shhaideh, „Primul venit, primul servit”, până la epuizarea alocărilor financiare din anul respectiv PNDL-ului, se pune în aplicare, sunt convins că nu toți cei care s-au bucurat ieri vor avea acces la borcanul cu miere al ministerului. Atunci îi vom vedea pe toți cei care au fraternizat în ziua de joi, invocând tot felul de acuze PSD-ului. Avantajați vor fi cei care au deja proiectele pregătite, cu tot ce implică ele: studiu de fezabilitate, proiect tehnic, avize, acorduri etc. Pentru cei care au depus doar documentele inițiale va fi foarte greu. Și, asta, datorită faptului că nu vor fi bani suficienți pentru a finanța toate proiectele, care, la nivel de țară, sunt undeva în jurul sumei de 30 de miliarde de lei. Asta înseamnă cam 6.5 miliarde de euro, în 2 ani și jumătate! Nu am să vă înșir sumele alocate pentru investiții în ultimii ani de zile, pentru că nu vreau să discutăm statistic acest aspect, însă, anul trecut, suma totală a investițiilor din PIB a fost de aproximativ 30 de miliarde, adică cât suma alocată pe hârtie pentru PNDL 2. De unde a găsit PSDragnea resurse financiare pentru a aloca suma respectivă doar ministresei Shhaideh, sincer, eu nu-mi imaginez! Asta, în condițiile în care, de anul viitor, conform noii legi a salarizării unitare, alocările bugetare pentru cei din sectorul bugetar vor crește considerabil.

Până la concretizarea proiectelor anunțate, rămâne de văzut cum vor transpune guvernanții niște cifre și proiecte pe hârtie în alimentări cu apă, grădinițe, școli, drumuri asfaltate, poduri etc. Ceea ce rămâne în mentalul colectiv va fi gradul de expectație ridicat la cote paroxiste după ziua de ieri. Pentru că, unii chiar s-au văzut cu banii în conturi. Alții, de la aceleași instituții, dar partide diferite, au transmis același mesaj. De victorie, evident! Cu siguranță, noi, cei mulți, unii dintre noi, ne vom amuza copios de balivernele spuse ieri. Ce-i drept, puțini vedem lucrurile în oglinda celor 27 de ani de la revoluție și până acum. Deoarece, să nu-mi spuneți că ieri a avut loc un blackout și societatea în care trăim s-a reformatat. Nu, nu s-a întâmplat asta, oricât ar încerca unii să își dorească asta. Bineînțeles, uitarea sau ștergerea memorie să fie pentru noi, ăștia mulți și proști, în percepția celor care se cred „deștepți”.

John GAVRILESCU