Dacă la prima împărțire a bugetului Consiliului Județean Caraș-Severin către UAT-uri, primarii au fost mulțumiți dar nu satisfăcuți, la a doua distribuire nemulțumirile în rândul celor de altă culoare politică decât cea a majorității Consiliului Județean au explodat. „Ne aduc în sapă de lemn“; „Îmi vine să las cheile de la Primărie și să plec“; „Nu e deloc corect pentru cetățenii din comună, pentru că dintre ei sunt și cei care au votat PNL“ sunt doar câteva dintre declarațiile primarilor PSD din județ.

Într-o astfel de situație se află și comuna Mehadia, care a pierdut la re-împărțirea bugetului, aproape jumătate din cât ar fi avut inițial. Petru Bardac, primarul comunei, explică pentru Reper 24:

„Sunt nemulțumit de faptul că am fost văduviți și nu a fost avută în vedere o anumită formulă de împărțire a banilor și altele au fost criteriile după care s-a stabilit împărțirea banilor. Comuna Mehadia a pierdut peste 60 de mii de lei și are de suferit din această cauză. Poate că nu sunt bani mulți pentru unii, dar pentru noi înseamnă destul de mult.  Nu poți face cine știe ce proiecte, dar poți să faci un loc de joacă, sau poți asigura niște cofinanțări la proiectele pe care intenționezi să le depui. Și așa sunt puțini; dacă și din puținul ăsta mai tai, vă dați seama că nu pot să ne mulțumească pe niciunul dintre primarii care am fost „reanalizați“ în alocarea bugetară.

Din păcate, s-a ținut seama doar de criterii politice, nu de nevoile localităților, pentru că dacă mă uit pe împărțeală, văd că Mehadia este în partea inferioară a clasamentului privind alocările bugetare, dar după numărul de locuitori, după suprafață, nevoile noastre, suntem net în fruntea clasamentului. Suntem a doua comună ca număr de locuitori, iar asta nu s-a reflectat în împărțeala bugetară. Banii ăștia nu se dau edilului care face parte dintr-o anumită formațiune politică, banii aceștia ar trebui să se îndrepte către cetățeni, pentru că pe ei nu-i putem împărți în diverse culori politice. Ei toți au aceleași nevoi: de apă, de canalizare, de infrastructură, de dezvoltare…“, a afirmat Petru Bardac.

Primarul comunei Mehadia a mai precizat că deși a candidat sub sigla unei formațiuni politice, nu se consideră un om politic și nici nu face politică. Dorința sa este de a face administrație și de a fi ajutat să facă administrație bună pentru cetățenii localității care l-au ales, indiferent de opțiunile politice ale acestora.

Dan AGACHE

Raportul europarlamentarului Victor Negrescu privind elaborarea unei politici europene în materie de educație digitală a fost aprobat cu o largă majoritate în Comisia pentru Educație și Cultură din Parlamentul European (26 de voturi pentru și niciun vot împotrivă). Documentul prevede creșterea alocărilor financiare pentru educație în programele europene, în mod special pentru educația digitală și solicită statelor membre să aloce minim 10% din Instrumentul pentru Redresare și Reziliență către educație.

În raport se face referire de asemenea la importantele decalaje existente între statele membre și regiuni privind accesul la educație digitală, menționând problemele întâmpinate de România în a asigura aceste oportunități pentru toți elevii și profesorii.

„Educația digitală nu mai trebuie să fie un privilegiu. Niciun copil, niciun cursant nu trebuie să mai rămână în urmă. Prin raportul nostru definim ceea ce înseamnă cu adevărat educația digitală de calitate, metodele, practicile, dispozitivele, infrastructura și arătăm cum putem ajunge la nivelul dorit, investind suplimentar în educație, începând cu planul pentru redresare și reziliență. Educația digitală nu are nicio legătură cu ce s-a întâmplat în România. Nu înseamnă să dai o tabletă unui copil sau să faci cursurile prin aplicații gratuite de mesagerie. Ce s-a întâmplat timp de un an în România, când circa 1 milion de copii nu au avut acces la educație, nu a mai avut loc nicăieri în Europa într-o asemenea proporție și nu trebuie să se mai întâmple niciodată. Decidenții din România trebuie să înțeleagă că digitalizarea educației nu se poate face fără implicarea profesorilor, elevilor, studenților, părinților, autorităților locale, experților sau societății civile. Din păcate, modul în care se decid alocările din Planul Național de Redresare și Reziliență și cum se definesc proiectele pentru educație riscă să conducă la pierderea acestei oportunități uriașe pentru educație“, a declarat vicepreședintele Comisiei pentru Educație și Cultură din Parlamentul European, Victor Negrescu.

 Câteva din punctele importante menționate în cadrul raportului:

– se solicită alocarea a minim 10% din instrumentul de redresare și reziliență pentru educație și a 20% pentru transformarea digitală;

– se definește educația digitală de calitate și se setează instrumentele pentru aplicarea unor standarde în domeniu;

– se fixează obiectivul accesibilizării pentru toți a educației digitale și combaterea activă a inegalităților și discrepanțelor de orice natură: programe de formare pentru profesori, elevi, studenți și părinți; se definește accesul la educația digitală și infrastructura digitală ca fiind un drept universal; se solicită alocarea de resurse financiare suplimentare; se menționează programele care pot sau au avut succes; se vorbește de nevoia de adaptare a învățământului tehnic, a educației continue sau a învățământului pentru persoane cu dizabilități; se subliniază importanța corelării educației digitale cu grupa de vârstă sau tipul de educație;

– se susține dezvoltarea unor hub-uri dedicate educației digitale și a unui dialog permanent cu actorii relevanți din educație pentru a deveni co-creatori ai educației;

– se lansează proiectul Universității Online Europene, o platformă ce permite digitalizarea învățământului superior;

– se inițiază un proiect privind educația despre inteligența artificială și robotică, cu scopul de a fi accesibil la nivel european;

– se întărește nevoia creșterii competențelor digitale și media și se atrage atenția asupra nevoii de a preîntâmpina riscurile existente online;

„Prin acest raport reușim să întărim rolul profesorilor, elevilor, studenților, părinților, autorităților locale și societății civile în definirea viitorului educației la nivel european, creând mecanisme active prin care aceștia pot participa și influența politicile în domeniu și fondurile alocate în acest scop la nivel european. Un aspect obținut prin acest raport a fost să întărim faptul că Uniunea Europeană are o responsabilitate privind educația și că trebuie să aibă competențe pentru a interveni și a sprijini educația digitală de calitate. Pentru prima dată se vorbește de politici educaționale la nivel european și se întărește rolul educației în rapoartele de țară. Acest lucru se traduce prin fonduri europene suplimentare dar și norme și standarde comune”, a precizat europarlamentarul Victor Negrescu, care a lansat din nou o invitație la dialog autorităților pentru a sprijini educația.

Conform programului Parlamentului European, raportul urmează să fie votat în sesiunea plenară în cursul lunii martie. De la începutul pandemiei, eurodeputatul român a organizat mai multe consultări publice privind digitalizarea educației și s-a implicat activ în sprijinirea accesului la educație, creând un canal educațional video și prima tabletă educațională românească, distribuită gratuit, cu conexiune la internet, la mii de copii din toată țara. Acesta a fost de asemenea autorul amendamentului prin care Parlamentul European solicită statelor membre să aloce minim 10% pentru educație din planurile de redresare și reziliență.

Sursă foto: romaniajurnal.ro

Dan AGACHE

Parlamentul European a dezbătut, luni seara, în plenul reunit, rezoluția privind educația în contextul pandemiei COVID-19, realizată la inițiativa europarlamentarului Victor Negrescu. Documentul, susținut de Comisia pentru Educație și Cultură din Parlamentul European, solicită instituțiilor europene să intensifice eforturile de cooperare și coordonare în domeniul educației, îndeosebi privind gestionarea efectelor pandemiei.

„Am fost onorat să prezint rezoluția Parlamentului European privind educația în contextul pandemiei COVID-19. Iată că ceea ce am propus încă de la debutul crizei a devenit acum realitate. În această rezoluție Parlamentul European solicită Comisiei Europene și statelor membre alocarea de resurse financiare suplimentare educației și formării profesionale atât la nivel național, cât și european. În rezoluție solicităm triplarea programului european în domeniul educației, Erasmus+, dar și alocarea de resurse dedicate din planul european de relansare economică. Se are, de asemenea, în vedere îmbunătățirea cooperării și coordonării la nivelul UE în privința gestionării efectelor pandemiei asupra educației”, a declarat vicepreședintele Comisiei pentru Educație și Cultură din Parlamentul European, Victor Negrescu.

Plecând de la exemplele pozitive date de inițiativele multor cetățeni implicați și salutând eforturile extraordinare ale profesorilor, părinților, cursanților și actorilor relevanți în domeniu, eurodeputatul român a solicitat realizarea unei analize rapide și reale cu privire la impactul COVID-19 în toate statele membre și, mai ales, prezentarea unui plan clar de acțiuni ce urmează a fi implementat pentru a continua procesul educațional și a asigura accesul la educație de calitate, inclusiv utilizând mijloace digitale, pentru toți europenii.

„Regretăm sincer că s-au propus, de către Consiliu, reduceri bugetare tocmai în cazul acelor programe care sprijină politicile de educație și formare. Reiterăm apelul nostru în favoarea triplării bugetului Erasmus+, încurajând în același timp statele membre să suplimenteze considerabil cheltuielile publice pentru educație și Comisia Europeană să acorde prioritate educației și formării profesionale în planul de redresare economică, unii dintre noi solicitând chiar o alocare de 10% din bugetul aferent. Educația este un drept, iar accesul la educația digitală nu ar trebui să mai reprezinte un privilegiu! Prin urmare, cerem Consiliului și Comisiei să prezinte o evaluare transparentă și completă a impactului acestei crize. Este esențial să acționăm bazându-ne și pe lecțiile învățate pe durata acestei pandemii” a subliniat reprezentantul României în Parlamentul European.

În intervenția sa, europarlamentarul Victor Negrescu, s-a referit și la România, semnalând numărul semnificativ de elevi și studenți care nu au acces la nicio formă de învățământ online. În acest sens, a propus printre altele extinderea, la scară largă, a proiectului său pilot, în valoare de 2,4 milioane de euro, menit să asigure accesul la educație digitală pentru copiii din zonele defavorizate, rurale, montane sau izolate.

„94% din totalul cursanților la nivel global, adică aproape 1,6 miliarde de persoane, au fost afectați de închiderea instituțiilor de învățământ și formare profesională în vârful crizei, iar situația rămâne critică în contextul unui nou val pandemic. Din păcate, nu toată lumea a avut acces la educația digitală, cu lacune severe la nivelul Uniunii Europene. Până la 32% dintre elevi nu au avut deloc acces la educație timp de câteva luni. În unele state membre, cum ar fi de exemplu România, aproape un milion de copii nu au avut acces la educație online. În ciuda acestui fapt, multe țări sunt încă nepregătite să facă față celui de-al doilea val care lovește acum Europa. Trebuie depuse mai multe eforturi pentru a asigura accesul la educație și formare de calitate pentru toți europenii, iar pentru aceasta trebuie să investim mai mult în această direcție”, a explicat eurodeputatul.

Parlamentul European este așteptat să aprobe fără probleme rezoluția în cursul acestei săptămâni. Inedit a fost și formatul de desfășurare a reuniunii, europarlamentarul român fiind în direct, în plenul legislativul european, de la Biroul Parlamentului European din România. De altfel, acest nou mecanism a fost implementat pentru prima dată în această sesiune, ca urmare a unei solicitări venite din partea unui grup de europarlamentari, din care face parte și reprezentantul României, pentru a moderniza și digitaliza instituția în contextul COVID-19.

Dan AGACHE

Reușită a eurodeputatului Victor Negrescu în plenul Parlamentului European: propunerea sa de a aloca 2% din Planul european de relansare către sectorul creativ și cultural a fost inclusă în rezoluția care a fost aprobată miercuri de Legislativul european.

Vicepreședinte al Comisiei pentru Educație și Cultură din Parlamentul European, Victor Negrescu a fost cel care a solicitat în plenul Legislativului european alocarea acestor sume către acest sector grav afectat de pandemie și care înainte de criză contribuia cu aproape 10% din PIB-ul României și angaja peste 300.000 de persoane.

Eurodeputatul avertizează, după adoptarea în plen a rezoluției, că pasul următor trebuie făcut de către Comisia Europeană și guvernele statelor membre, pentru a salva acest sector care reprezenta în medie 4% din PIB-ul european și angaja 7,8 milioane de persoane.

„Salut adoptarea de către plenul Parlamentului European a rezoluției privind sprijinul de care sectorul creativ și cultural are mare nevoie în aceste momente. Am susținut activ această rezoluție și încă din luna iulie am solicitat Comisiei Europene și reprezentanților statelor membre alocarea a 2% din Planul european de relansare pentru salvarea acestui sector puternic afectat de criza coronavirus. Votul de astăzi demonstrează că această solicitare a avut ecou la nivelul Parlamentului European și sper ca vocea tuturor celor care activează în domenii precum cinematografia, teatrul, muzica, literatura, fotografia sau industria cărții, arhitectura, publicitatea, design sau divertisment să fie auzită de către liderii europeni și de către guvernele statelor membre”, a declarat europarlamentarul român.

Victor Negrescu consideră că rezoluția promovată de Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European este o formă de respect și de solidaritate cu oamenii de cultură și susține o intervenție mai amplă din partea Uniunii Europene și a statelor membre pentru susținerea sectorului creativ și cultural.

„Este o formă de solidaritate și o modalitate de a ne arăta respectul pentru oamenii de cultură și pentru cei care activează în industriile creative. Toți aceștia trebuie să știe că le suntem aproape și că încercăm să le oferim perspective pentru un viitor mai bun. Există și inițiative de sprijin de la nivelul societății, așa cum este și platforma CulturaDeAcasa.ro, pe care am lansat-o împreună cu colegii din PES activists România și care încearcă să promoveze cultura, oferind un spațiu ce reunește informații despre activități, soluții, evenimente și proiecte culturale. Dar este nevoie de intervenții mai ample și mai consistente din partea Uniunii Europene și a statelor membre. Și nu este vorba doar despre sprijin financiar, ci și despre un cadru european care să ofere garanții celor care activează în sectorul creativ și cultural”, a precizat Victor Negrescu.

Dan AGACHE

Județul Caraș-Severin va pierde o serie de finanțări în acest an, deoarece nu se vor aloca suficienți bani de la Guvern. Motivul este faptul că în anul 2014 nu au fost cheltuiți toți banii alocați localităților cărășene pentru lucrări edilitare. Totuși, conform președintelui Consiliului Județean Caraș-Severin, Sorin Frunzăverde, acești bani au fost alocați foarte târziu, spre sfârșitul anului, și nu ar fi putut și cheltuiți într-o perioadă atât de scurtă. 

Modul în care sunt repartizate fondurile de la Guvernul României pentru localitățile urbane și rurale arată dimensiunea exactă a modului în care se exercită guvernarea, este de părere Frunzăverde. Din totalul fondurilor alocate anul trecut către primăriile din Caraș-Severin, 13,6 milioane de lei nu au fost cheltuiți până la sfîrșitul anului și vor fi reportați pentru anul 2015. Acesta este și motivul pentru care sumele ce vor veni anul acesta în județ vor fi mai reduse. Practic, în 2015 Guvernul va aloca județului Caraș-Severin doar 14,4 milioane, sumă la care se adaugă cei 13,6 milioane de lei care nu au fost cheltuiţi de către primării și alți 1,5 milioane de lei, care au o destinaţie precisă – şcoala din Lăpuşnicu Mare. În total, primăriile cărășene vor avea la dispoziție 29,5 milioane de lei pentru continuarea unor lucrări edilitare, lucrări de infrastructură, la rețelele de apă și canalizare, la cămine culturale, drumuri, școli, etc.

Frunzăverde s-a arătat nemulțumit de criteriile care au stat la baza acestor alocări financiare, dar și de faptul că, anul acesta, localităților din Caraș-Severin le va fi practic alocată aproape aceeași sumă cu cea reportată anul trecut: ”Din statistica Ministerului a reieșit că am fost un județ care nu am reușit să consumăm banii, mai bine spus primării care au primit bani nu au reușit să îi consume. Acești bani, care au fost alocați primăriilor PSD din județ, au venit foarte târziu, practic se știa că nu îi vor putea cheltui. Acesta este pretextul pentru care anul acesta nu primim mai mult. Pentru că, vezi Doamne, nu s-au cheltuit toți banii anul trecut”.

Sorin Frunzăverde a mai precizat că forul județean va înainta o propunere Ministerului Dezvoltării, pentru ca cele 29,5 milioane de lei să fie folosiți pentru lucrările aflate în stadii avansate și care pot fi finalizate, adică aproximativ 15 din cele 100 de lucrări aflate în derulare în județul Caraș-Severin.

Karina TINCUL