Consiliul Județean Caraș-Severin, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin şi Asociația Culturală „Izvoare almăjene“ Bozovici organizează în data de 3 iulie 2021, lansarea volumului „Craina Bănățeană – trecut, prezent și viitor“, prof. Icoana Cristescu Budescu și Gheorghe Țunea-Pîrvovanul.

Programul manifestării include prezentarea de carte „Craina Bănățeană – trecut, prezent și viitor“, a autorilor: prof. Icoana Cristescu Budescu și Gheorghe Țunea-Pîrvovanul.

Vor mai lua cuvântul personalități culturale din Valea Almăjului, Craina Bănățeană și întreg Banatul.

Evenimentul cultural va avea loc în incinta Muzeului Sătesc „Almăjul – vatră strămoșească“, de la ora 10:00.

Moderator manifestare este Angelica Herac, referent de specialitate în cadrul CJCPCT Caraș-Severin.

Coordonator manifestare: Caius Călinescu – Asociația Culturală „Izvoare almăjene“ Bozovici; președinte Asociația Culturală „Izvoare almăjene“ Bozovici – ec. Gheorghe Fulga.

Organizatorii menționează că reuniunea se va desfășura respectând condițiile stării de alertă.

Lorena POENARU

Elevă în clasa a VIII-a B la Școala Gimnazială din comuna Bozovici, Alexandra Țunea a descris cu mult profesionalism modul în care s-au reluat derulat acțiunile dedicate Centenarului Marii Uniri de la Bozovici. Așa cum o descrie chiar managerul Liceului Teoretic din Bozovici, Loredana Stanciu, tânăra Alexandra Țunea este o elevă eminentă, silitoare, de un real talent în exprimarea scrisă și vorbită, telant șlefuit prin contribuția mamei Alexandrei care este profesoară de limba și literatura română. Totuși, părintele nu a avut nicio contribuție la textul fiicei, Alexandra scriind din inimă într-o zi importantă pentru România, pe întreg cuprinsul țării noastre.

Cu adevărat impresionați despre consemnările Alexandrei dintr-o zi de 1 Decembrie ce a avut loc în Țara Almăjului, am ținut să redăm textul integral pe care tânăra almăjană l-a scris cu această ocazie, pentru că Alexandra, ca de altfel toți copii acestui neam, reprezintă viitorul României, un viitor care merită sprijinit și luat în seamă:

 “Evenimentul organizat la Bozovici cu ocazia Centenarului Marii Uniri.

Centenarul în Valea Almăjului
Într-un asemenea colț de rai, unde tradițiile sunt păstrate precum zestrea cea mai de preț a neamului, unde bunătatea și patriotismul sunt purtate în inima fiecărui om ca o comoară, centenarul unirii, al celebrării sacrificiului suprem făcut de strămoși, al pecetluirii sorții acestei țări nu putea fi sărbătorit decât cu o bucurie absolută și cu mare fast.
Astfel, ne-am adunat în parcul central din Bozovici, unde domnul primar al comunei, Stoicu Adrian Sergiu, a deschis manifestația printr-o alocuțiune vorbind despre acest eveniment definitoriu al identității noastre naționale și omagiind jertfa celor ce au luptat neînfricați pentru modul de viață lipsit de griji al românilor de azi.
Fiind un popor cu valori creștine, ceremonia de deschidere a continuat cu o slujbă, un Te Deum, oficiată de preoții veniți de pretutindeni, atât din satele din apropiere, cât și din Bozovici.
Slujba a fost urmată de momentele artistice pregătite cu bucurie de elevii Liceului Teoretic Eftimie Murgu, de la clasele primare, până la cele gimnaziale, coordonați de doamna învățătoare Cherescu Claudia, care nu încetează să surprindă și să emoționeze cu dăruirea sa inepuizabilă, respectiv de doamna profesor Bulza Camelia, care insuflă și încurajează sentimentul de patriotism în sufletele elevilor săi.
Mulțimea aflată în parc i-a ascultat pe copii cu sufletul la gură, aplaudându-i plini de entuziasm și admirație, unii dintre ei emoționându-se până la lacrimi la vederea patriotismului arzător din inimile lor neprihănite exprimat prin cântece și poezii intonate cu patos. Reprezentațiile copiilor au fost urmate de interpretarea unui cântec patriotic de către Nikolas Vasilikos.
După ce tinerii românași au încântat privirile spectatorilor, întregul grup a pornit cu alai spre monumentul eroilor, în frunte cu primarul și cu fanfara de la Bănia, care a călăuzit parada interpretând melodii patriotice.
Odată ajunși la monument, s-au rostit alocuțiuni de către domnul primar Stoicu Adrian Sergiu, domnul profesor doctor inginer Alimpe Ignea și de către eleva Adamescu Lorena, apoi avut loc o slujbă religioasă, după care elevii școlii gimnaziale de la Bănia, însoțiți de doamna director Maria Velcotă, ne-au mângâiat urechile și ne-au încântat privirile cu reprezentația lor.

De asemenea, cu ocazia acestui eveniment, interpretul de muzică populară Ghiță Călțun Brancu a intonat cu patimă două cântece patriotice, onorându-ne astfel cu prezența lui.
Cei care au adus un ultim omagiu centenarului și jertfei eroilor români au fost elevii corului Liceului Teoretic Eftimie Murgu, fermecându-i și fascinându-i pe spectatori cu cântece patriotice. Doamna director, Stanciu Loredana-Camelia, alături de cadre didactice ale Liceului Teoretic Eftimie Murgu, a stat mereu în mijlocul elevilor împărtășind cu aceștia bucuria de a fi împreună la un astfel de eveniment.

Sărbătoarea centenarului a fost încheiată cu o horă a Unirii și, apoi, alaiul s-a reîntors în parc, unde participanții au fost serviți cu ceai, vin fiert și fasole cu ciolan.
Nu pot spune decât că centenarul este un eveniment crucial și unic, care reușește să aducă fericire și bucurie în sufletul oricărui român, iar cei din Valea Almăjului cu siguranță știu cum să-l sărbătorească!

A consemnat eleva Alexandra Țunea, clasa a VIII-a
Mulțumim tutror celor prezenți. La mulți ani, ROMÂNIA!“

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157701046650812″]

Iar noi, cei de la Reper 24, te felicităm dragă Alexandra, pentru modul spectaculos în care ai surprins și ai descris, ulterior, evenimentul de la Bozovici, cel care a marcat 100 de ani de la Marea Unire!

Sergiu TABAN

Daca ați fost martorii unui eveniment sau ai unei situații neobișnuite care ar putea deveni subiect de știre, contactați-ne la redactie@reper24.ro, pe contul nostru de Facebook sau pe WhatsApp la nr. 0747 081 224

Două somități medicale din Banat, revoltate pe modul în care se prezintă infrastructura rutieră din Caraș-Severin!

Profesorul și recunoscutul medic cardiolog Sorin Pescariu revine în atenția publicului cu o scrisoare deschisă, adresată autorităților care conduc județul Caraș-Severin, cu privire la situația jalnică a drumurilor județene din Valea Almăjului. Medicului Pescariu i se alătură un alt coleg de breaslă, recunoscutul prof. dr. Ioan Sporea care a notificat Consiliul Județean și Instituția Prefectului cu privire la „dezastrul“ rutier de pe DJ 571 din zona Sasca Montană – Cărbunari.

 Prof. univ. dr. Sorin Pescariu despre drumul spre satul copilăriei: „un drum al groazei și chinului pentru oricine“!

Pescariu vorbește deschis despre imposibilitatea almăjenilor de a se deplasa cu autoturismele pe drumurile județene care leagă localitățile Dalboșeț – Lăpușnic sau Dalboșeț – Șopotul Nou, tronsoane ale Caraș-Severinului în care gropile de jumătate de metru adâncime sunt la ele acasă, bălăriile de pe marginea drumului au ajuns la înălțimi record de trei metri, dar cel mai grav este că astăzi, la ora difuzării acestui material, există drumuri care au ajuns de la stadiul de „prost circulabile“, la „impracticabile“.

„Domnule președinte al Consiliului Județean Caraș Severin Silviu Hurduzeu,

Domnule prefect al județului Caraș Severin Matei Lupu,

Noi, locuitorii comunelor almăjene, cu plata  impozitelor și taxelor la zi, nedoritori de nici o amnistie fiscală, vă informăm încă și încă o dată în legătură cu starea catastrofală a drumului județean care străbate Almăjul. Plin de gropi, dintre care unele se apropie de jumătate de metru adâncime, cu bălării pe marginea drumului care ating și înălțimea de 3 m, porțiunea care leagă comuna Dalboșeț de comuna Șopotul Nou este un drum al groazei și chinului pentru oricine îl străbate de nevoie, în cazul localnicilor, de voie în cazul tot mai puținilor turiști care se aventurează, înspăimântați de starea drumului, spre minunatele chei ale Nerei.

În urma protestului almăjenilor, de acum o lună, s-a început un fel de cârpire a porțiunii de drum dinspre Dalboșeț spre Bozovici, dar imaginile postate pe internet de către locuitori arată modul penibil în care s-a făcut așa zisa ”reabilitare”, astupare doar a gropilor uriașe: asfalt proaspăt aruncat pe marginea drumului, adică risipă și nepăsare, bătaie de joc pe bani publici!

Nici un gest de ”reabilitare” pe segmentele Lăpușnic-Dalboșeț și Dalboșeț-Șopotul Nou, care în curând vor deveni imposibil de parcurs! S-a ajuns la situația incredibilă ca toate drumurile intra comunale să fie asfaltate, prin programe de dezvoltare locală, iar drumul județean care leagă aceste comune să fie impracticabil!

Prin urmare, considerăm că drepturile noastre de buni cetățeni ai României, locuitori ai zonei Almăjului, sunt grav afectate!

Dacă dumneavoastră, în conformitate cu îndatoririle funcțiilor pe care le dețineți, nu aveți capacitatea să rezolvați această problemă, devenită tot mai dramatică de la an la an, vă rugăm să recurgeți la posibilitatea legală de a transforma catastrofalul drum județean în drum comunal! În acest mod, fiecare comună să poată acționa direct și nemijlocit, prin inițiativa locuitorilor plătitori de taxe și prin programe de dezvoltare locală, la urgenta lui refacere, pentru că fiind așa distrus, considerăm că nu se mai pune problema ”reabilitării” în stil ”județean”, adică o cârpeală pe bani mulți, dar care rezistă doar câteva luni.

Spus altfel, mai direct, dar în disperare de cauză, dacă nu puteți voi, lasați-ne pe noi!!!

Almăj, 11 august 2018

Pentru toți almăjenii care doresc drumuri normale în Almăj,

Prof. Dr. Sorin Pescariu

Cetățean de onoare al comunei Dalboșeț

Cetățean de onoare al comunei Bănia“.

Așa cum anunțam în avanpremiera articolului, o altă figură marcantă a lumii medicale din Banat, prof. dr. Ioan Sporea, cărășean la origini, a adresat recent un memoriu celor două instituții, Consiliului Județean Caraș-Severin și Instituției Prefectului din Județul Caraș-Severin, semnalând și reamintind autorităților „tragedia“ care s-a instalat pe drumul județean care leagă satele Ciuchici, Macoviște, Slatina Nera, Bogodinți, Sasca Montană, Sasca Română, Cărbunari și Știnăpari, unde oamenii „nu pot circula în condiții rutiere normale, își distrug mașinile și se află la capătul răbdării“. Așa cum afirmă medicul Sporea, singura șansă economică a zonei amintite o reprezintă turismul. Iar această șansă este îngropată cu bună știință de câțiva ani buni.

Dacă din partea prefectului Matei Lupu, medicul Sporea a primit un răspuns formal cu privire la înregistrarea și soluționarea petiției cu numărul 12057/30.07.2018, pe românește, apă sfințită pe fruntea muribundului, Consiliul Județean Caraș-Severin, prin vocea Directorului Executiv al Direcției de Drumuri Județene Caraș-Severin, Gabriel Știka, vine cu precizări legate de drumul județean vizat.

„Având în vedere nemulțumirile dumneavoastră referitoare la starea drumului județean 571, vă aducem la cunoștință următoarele:

– cunoaștem starea drumului la care faceți referire;

– în această perioadă se aflăî în derulare pe SEAP procedura pentru achiziția de lucrări de întreținere pe tronsonul Ciuchici – Cărbunari;

– în intravilanul localității Cărbunari s-au finalizat lucrări de ranforsare sistem rutier (drum cu fundație și îmbrăcăminte asfaltică nouă în lungime de 1940 de metri), lucrări de reparații suprafețe faianțate – covor asfaltic – pe o suprafață de 5600 mp;

– lucrările efectuate au termen de garanție și în situația în care „nu rezistă până la primăvară“, vor fi refăcute pe cheltuiala executantului;

– având în vedere costurile generate de refacerea întregului drum, vă informăm că singura sursă este, deocamdată, accesarea fondurilor europene. În acest scop, Consiliul Județean a depus spre finanțare prin Programul SUERD, un proiect pentru modernizarea DJ 571, de la Moldova Veche la intersecția cu DN 57;

– drumul fiind județean, finanțarea cade în sarcina Consiliului Județean, nu se pot obține bani de la CNAIR, responsabilitatea acesteia fiind drumurile naționale și autostrăzile“, a explicat Gabriel Știka, șeful drumurilor județene din Caraș-Severin.

Este clar că peste noapte, infrastructura rutieră dezastruoasă a județului Caraș-Severin nu poate fi modernizată, nu poate fi pusă la punct. Dar Consiliul Județean Caraș-Severin, cu un buget mult mai mic decât cel al CJ-ului din Timiș, încearcă să răspundă pozitiv la toate cererile, reclamațiile, petițiile și nemulțumirile care ajung pe adresa acestei instituții. Pentru locuitorul din Sasca Montană, cel mai important e drumul pe care îl folosește acesta, la fel cum pentru locuitorul din Dalboșeț, Vărădia, Vermeș, Socolari, bucata lui de drum, de la „principală“ și până în fața casei este capitală în procesul de reabilitare glăsuit de vreme lungă de autoritățile aflate în exercițiul funcțiunii. Din perspectiva cetățeanului de rând, fie el din Valea Almăjului, Valea Carașului, Valea Bistrei, răbdarea votantului nu se mai poate măsura în ani de promisiuni, pentru că oamenii acestor locuri au așteptat și au așteptat și din nou au așteptat, răbdători, înțelegători și binevoitori, să circule în condiții civilizate. Iată că răbdarea are o limită în toate, iar acest semnal pe care îl dau intelectualii cărășeni și acești oameni care au salvat prin știința lor sute și mii de vieți este unul care ar trebui să pună pe gânduri autoritățile și să conducă la accelerarea demersurilor autorităților, blocate, la rândul lor, de o legislație greoaie, uneori lipsită de logică și birocratizată până-n măduva oaselor.

Aș încheia cu un citat din Lacrimile Tulipanului ale lui Dalin, care spune că  „Fericirea promisă dincolo de moarte nu îndulceşte amarul celor rămaşi, nu le vindecă durerea, nu umple golul lăsat de cei plecaţi“.  Așadar, domnilor cu puteri depline, cu bugete județene la îndemână și scriitori promițători de proiecte pe fonduri UE, fericiți-ne atât cât mai suntem, cât mai sunteți…

 Sergiu TABAN  

S-a tras cortina peste încă o confruntare electorală. De data aceasta, avantajul este de partea PNL-ului  din Caraș-Severin, evident. Imediat după anunțarea rezultatelor, care, în materie de media, au fost prezentate în exclusivitate de publicația Reper24, în timp real, au început să apară tot felul de analize și presupuneri. Din fotoliul de acasă, cu o bere-n față și sub impulsul trendului pe care-l promovează publicația pentru care scrii sau o deții, au început judecățile de valoare. Ba că PNL a strălucit, ba că PSD și-a furat-o rău de tot de la ăla cu țâța-n gură până la cel cu funcția cea mai mare. Nimeni însă nu s-a sinchisit, dintre cei care și-au lăsat penițele „libere”, să vină la fața locului să vadă despre ce este vorba. Nu s-au uitat atenți nici măcar la singura transmisie live de după aflarea rezultatelor. Dacă ar fi făcut unul din aceste două lucruri, cu siguranță și-ar fi dat seama că alegerile de la Lăpușnicu Mare nu au fost despre PNL, despre PSD, antisistem, pro Guvern etc.

Fac această afirmație din perspectiva apartenenței politice a fostului primar Lala. Acesta, în decursul a celor 5 mandate de primar câștigate, ultimul extrem de scurt, a cam fost pe la toate partidele și de fiecare dată a ieșit învingător. Numai că, în timp, aroganța, infatuarea, siguranța, dată de câștigarea mandatelor anterioare, au făcut din Lala un personaj tot mai nepopular. Neputința celor răzvrătiți împotriva celui care dădea până mai ieri ora exactă în Valea Almăjului a crescut de la mandat la mandat. Și, a crezut, că susținând pe cineva la primărie la alegerile de duminică, va repurta aceleași victorii ca-n propriile sale bătălii. Greșeală fatală! Pentru că, prin această implicare de a susține candidatul PSD, nu a făcut altceva decât să reactiveze valul de antipatie acumulat în peste cei 16 ani la cârma administrației locale lăpușnicene.

Alegerile de duminică de la Lăpușnicu Mare au avut un impact emoțional extrem de intens. Cei care s-au săturat de aroganță, infatuare, lipsă de respect și celor nesocotiți de către cei care trebuiau să le reprezinte interesul comun, au trăit duminică, probabil, cea mai lungă zi din viața comunității lor. Le citeai asta-n ochi. În străfundul privirii lor se distingea o licărire de speranță. Licărire ce a erupt într-o lumină binecuvântată la aflarea rezultatului. Am văzut, pe lângă tinerii entuziaști, persoane trecute de vârsta a doua, care s-au bucurat ca niște copii, cu lacrimi în ochi de bucurie.

Lăpușnicu Mare este, de departe, un loc binecuvântat de Dumnezeu. Înconjurat de munți, cu o priveliște ce-ți taie respirația, cu străzi și trotuare curățele, cu pomi fructiferi la fiecare casă, în special cireși, cu oameni respectuoși, binevoitori și cu o ospitalitate specifică românului, cu frică de divinitate și nealterată de simpatii politice. Iar, duminică, în cea dea a XXIII-a săptămână a anului, divinitatea și-a făcut simțită puterea în comunitatea lăpușniceană. Și, dincolo de eliberarea celor care s-au simțit abandonați de puterea divină, în momentul aflării rezultatelor scrutinului, divinitatea le-a trimis un semn înainte cu 20 de minute de închiderea secțiilor de votare, când, pe cerul Almăjului, s-a arătat semnul legământului Creatorului dintre EL și OM: curcubeul.

Va reuși sau nu să dezvolte Mihaela Drăgilă comunitatea lăpușniceană este un aspect greu de anticipat în contextul politic actual. Ceea ce a reușit ea deja și sunt convins că acest lucru va rămâne în mentalul colectiv din comuna Lăpușnicu Mare pentru multă vreme este faptul că ea, prin câștigarea alegerilor de primar, a reușit să redea demnitatea și făloșenia almăjanului din Lăpușnic și Moceriș. Dacă va aplica și în mandatul ei de primar aceleași principii și va reuși să și contribuie la redobândirea integrală a demnității consătenilor ei, cu siguranță divinitatea o va face MARE.

Trebuie amintit și candidatul PSD, Nicolae Popistaș, care, dincolo de faptul că mi-a lăsat impresia de un om educat, cu bun simț și mereu cu zâmbetul pe buze, în momentul în care a ieșit afară din secția de votare, mi-a confirmat impresiile și i-a anunțat pe cei care așteptau rezultatul cu sufetul la gură, în mare parte susținători ai Mihaelei Drăgilă, că favorita lor a câștigat mandatul de primar și a felicitat-o, tot cu zâmbetul pe buze.

Experiența trăită ieri în Valea Almăjului a fost, de asemenea, unică și pentru mine. Dincolo de faptul că m-am reîntâlnit cu prieteni dragi, mi s-a mai întărit încă o dată, dacă mai era nevoie, convingerea că a fi primar nu însemnă doar beneficiile date de funcția în sine. A fi primar nu însemnă doar locul din capul mesei la nunți, pomeni, parastase sau alte paranghelii. Nu însemnă mașină la scară, telefon plătit din banii contribuabilului, secretară sau mai știu eu ce beneficii. A fi primar înseamnă, dincolo de orice beneficiu, o responsabilitate enormă. Necesită calm, puterea de înțelegere extremă, grijă pentru cel pe care te-ai angajat să-l reprezinți, să-i rezolvi problema, fie ea și personală, să ai răbdarea să-l asculți și capacitatea să-i satisfaci doleanța, fie că are 4 clase, fie că are două doctorate. Altfel, va veni o zi în care divinitatea îți va bloca definitiv țăgărele ceasului propriei tale existențe.

John GAVRILESCU

Reprezentanții Muzeului Banatului Montan din Reșița efectuează cercetări de arheologie sistematică la Borlovenii Vechi, acolo unde a fost descoperită o fortificație preistorică din pământ. 

Existența fortificației este cunoscută de mult timp, a precizat directorul Muzeului Banatului Montan, Dumitru Țeicu, dar până în prezent nu au fost realizate cercetări în zonă. De altfel, șanțul de apărare al fotificației a fost în parte distrus de cei  care au construit drumul către Bozovici, pe malul Nerei.

De șantierul de la Borlovenii Vechi se vor ocupa arheologii Ana Cristina Hamat și Dacian Rancu, iar directorul muzeului speră ca în următoarea perioadă aceștia să obțină informații exacte legate de topografia fortificației și să reușească datarea cât mai exactă a acesteia.

Almăjul este o zonă foarte puțin cunoscută din punct de vedere arheologic, a mai precizat Dumitru Țeicu, în zonă fiind realizate foarte puține săpături sistematice. De fapt, în general există foarte puține informații despre fortificațiile de pământ din Banatul Montan. Singurul care a făcut cercetări fundamentale în domeniu a fost profesorul Marian Gumă, fostul director al Muzeului din Caransebeș, iar după decesul acestuia fortificațiile de pământ, cele dacice, medievale timpurii sau din epoca post romană au fost oarecum uitate.

Karina TINCUL

 

O nouă ediţie a Cupei Almăjului la fotbal se va desfăşura începând cu data de 18 iulie 2014, pe stadionul Nera din Bozovici.

Echipele care doresc să participe la această competiţie se pot înscrie la sediul Primăriei Bozovici, până miercuri 16 iulie 2014, la ora 14:00, data şi ora la care sunt invitaţi reprezentanţii echipelor pentru tragerea la sorţi şi stabilirea de comun acord a regulilor competiţiei.

Taxa de participare pentru o echipă care doreşte să evolueze în competiţie este de 150 lei, iar organizatorii Cupei Almăjului la fotbal, ediţia 2014, sunt Primăria Bozovici şi Asociaţia Clubul Sportiv Nera Bozovici.

Chiar dacă localitatea a trecut recent printr-un moment dificil după ultima furtună care a lăsat prăpăd în urma ei, iată că Primăria Bozovici şi oamenii din jurul fenomenului sportiv nu au abandonat proiectul Cupei Almăjului, ba dimpotrivă, şi-au şters lacrimile şi s-au înhămat la muncă mai determinaţi şi mai dornici de a face performanţă ca niciodată.

Pentru consecvenţa şi dorinţa lor de a realiza lucruri minunate în capitala Văii Almăjului, Reper 24 îi felicită pe reprezentanţii primăriei Bozovici şi ai clubului Nera Bozovici şi le urează mult succes!

Sergiu TABAN