Ionuț Chisăliță, candidatul alianței PRO Caraș-Severin, pentru funcția de primar al municipiului Reșița s-a alăturat candidaților la alegerile locale 2020 care și-a exprimat deja dreptul la vot. Sosit la urne alături de familie, Ionuț Chisălița a precizat că votează pentru ca „Reșița să beneficieze de o administrație aproape de cetățeni”.

„Votez pentru ca reșițenii să beneficieze o dată la 6 luni de o consultarea publică pentru a vedea care sunt nevoile lor reale și pentru a stabili în funcție de ce își doresc ei, prioritățile administrației. Votez pentru a ridica Reșița, pentru ca județul Caraș-Severin să aibă în continuare în fruntea lui un om drept și corect care să ducă mai departe proiectele care s-au văzut și care au constat în dezvoltarea acestui județ”, a declarat Ionuț Chisălița, candidatul PRO România pentru fotoliul de primar al municipiului Reșița, la finalul unei campanii pe care acesta a descris-o ca fiind „atipică”.

Karina TINCUL

Președintele Partidului Ecologist Român, filiala Caraș-Severin, Valentin Armașu, a trecut și el pe la urnele de vot pe la orele prânzului. Proaspăt intrat în politică, Armașu a catalogat campania pentru alegerile locale de anul acesta ca fiind una „urâtă”. Cu toate acestea candidatul PER pentru președinția Consiliului Județean Caraș-Severin a declarat că speră ca în următorii patru ani, partidele mici să își facă simțită prezența în consiliile locale și în cel județean.

„Votăm astăzi categoric pentru o schimbare, votăm pentru tineri, pentru părinții noștri, votăm pentru natură, așa să ne ajute Dumnezeu.

A fost o campanie urâtă, nu am mai făcut campanie până acum și sper ca partidele mici să reușească să își spună cuvântul. Toate partidele mici merită să intre în Consiliul Județean sau în consiliile locale, așa ar fi corect. Ne-am săturat de partide mari și de politica lor numai de a spune tot timpul «da, șefu», «să trăiți, șefu».

Așa nu se mai poate în România. Să schimbăm ceva prin partidele mici și prin oameni tineri”, a precizat Valentin Armașu, care și-a exprimat dreptul la vot la grădinița Palatul Fermecat din Reșița.

Karina TINCUL

Andrei Plujar, candidatul alianței USR PLUS pentru președinția Consiliului Județean Caraș-Severin, și-a exercitat și el deja dreptul la vot. Plujar a votat la Reșița, la Grădinița Palatul Fermecat, unde la sosit la scurt timp după primarul reșițean Ioan Popa.

„Astăzi am votat pentru o schimbare în clasa politică, pentru o nouă generație de politicieni, pentru o implicare a tinerilor în viața politică, pentru că nimic nu se poate face fără politică, activismul civic, totul are legătură cu politica. Noi, generația de tineri politicieni, trebuie să conștientizăm și să facem de acum înainte politică în interesul cetățenilor și trebuie să punem pe primul loc județul Caraș-Severin, Reșița și așa mai departe.

Cu multă speranță că poate să fie un nou început pentru județul Caraș-Severin astăzi, invit toți cărășenii să iasă la vot. Am votat în siguranță, se votează foarte ușor, întregul proces durează câteva minute, nu este aproape nicio diferență față de precedentele scrutine. Cu multă speranță invit încă o dată toți cărășenii să iasă la vot și împreună să facem din Caraș-Severin, casa noastră.

Campania electorală, cu bune, cu rele, pe alocuri murdară, cu atacuri care nu ne fac cinste, e bine că s-a încheiat. Astăzi cetățenii vor decide soarta județului Caraș-Severin, a orașelor și comunelor din județ”, a precizat Andrei Plujar, la ieșirea de la urne.

Candidatul alianței USR PLUS pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Caraș-Severin a venit la secția de votare însoțit de soție.

Karina TINCUL

ADVERTORIAL: PNL Reșița a pus accent în această campanie electorală pe noțiunea de echipă. Candidatul la fotoliul de primar al Reșiței, Ioan Popa, actualul primar în funcție, le cere reșițenilor să dea credit și echipei care se află în spatele său.

„Dacă nu am o majoritate, eu, ca primar, nu însemn nimic!”

Experiențele neplăcute din mandatul de primar al lui Nelu Popa din legislatura 2016-2020, create de o opoziție montată să blocheze proiectele edilului-șef, l-au făcut pe acesta să întărească echipa de la Consiliul Local propusă electoratului reșițean. A adus în rândurile acesteia suflu nou, proaspăt, oameni care, la fel ca și actualii consilieri locali PNL, și-au dovedit expertiza și au performat profesional. A făcut asta și pentru a-i provoca pe reșițenii care-i apreciază activitatea administrativă din ultimii patru ani să-i voteze și lista de consilieri.

„Sper să fac un scor electoral bun, dar înainte de asta îi rog pe reșițeni să-mi voteze și lista de consilieri. Vreau să le transmit pe această cale că, în primii doi ani de mandat, am avut mari probleme în a face achiziții, a face concesiuni, a demara proiecte de anvergură. Am mare nevoie de o majoritate în Consiliul Local! Poate unii nu știu, dar primarul este ca un director executiv la o companie. Primarul propune și consilierii locali votează dacă sunt de acord sau nu să se facă anumite lucruri. Dacă nu am o majoritate, eu, ca primar, nu însemn nimic! Sunt captiv în mâinile dușmanului! Spun asta pentru că votul în forul legislativ este unul eminamente politic. Nu se ține cont de jurământul și noțiunea de ales local, și anume aceea de a fi în slujba comunității, de a vota în interesul cetățeanului”, sunt argumentele candidatului PNL la fotoliul de primar al Reșiței pentru următorii patru ani, Nelu Popa.

Șase luni de negociere surdă, soldată cu un eșec!

Primarul Reșiței are și exemple concrete din primul său mandat. Este vorba de tergiversarea proiectului cu tramvaiul, care va aduce Reșiței aproape 100 de milioane de euro, o hotărâre care nu a fost adoptată de forul deliberativ până ce Nelu Popa nu a „onorat” cerințele social-democraților din Consiliul Local, respectiv cedarea unei funcții de viceprimar în schimbul votului pentru achiziționarea depoului de tramvaie.

„Vă amintiți probabil episodul depoului de tramvaie. Fosta administrație a vândut depoul în 2011, s-a scăpat de el. Le-am zis: «Oameni buni, trebuie să-l luăm înapoi ca să facem proiectul de tramvai!». Șase luni de zile a durat această negociere surdă, care s-a soldat cu un eșec. Până când nu am dat PSD-ului un viceprimar, n-am reușit să trec acest proiect de hotărâre prin Consiliul Local. Deși le-am spus: «Oameni buni, este eligibil pe fonduri europene și banii pe care îi dăm pe depou îi vom recupera!» Și i-am recuperat integral! Deci noi, practic, ne-am adus depoul înapoi fără să ne coste nimic!

Nu vreau să repetăm această situație aberantă, această absurditate în mandatul 2020-2024. Tocmai de aceea, îi rog pe reșițeni, dacă pun ștampila pe mine și au încredere în mine, să pună ștampila și pe Partidul Național Liberal, pe colegii mei consilieri, pentru că venim cu o echipă integră și nu are cineva ce să reproșeze candidaților propuși pe lista de la Consiliul Local. Sunt oameni extraordinari, atât cei care mi-au fost aproape în acest mandat, cât și cei care mi s-au alăturat”, este îndemnul președintelui PNL Reșița, Ioan Popa.

Primarul Reșiței le mai dă un argument reșițenilor. Să nu-i privească pe toți politicienii din perspectiva percepției din ultimii ani a clasei politice. Mai sunt și excepții și ele pot deveni majoritare în viitor. Totodată, Nelu Popa este convins că Reșița poate deveni un exemplu pentru alte comunități, iar modul de a face politică pe care l-a imprimat echipei poate fi benefic pentru societate.

„Îi rog pe reșițeni să facă distincție între bine și rău”

„Consider că avem o echipă care merită votată. Și aș mai spune ceva: știu că, în general, românii urăsc politica, știu că românii urăsc politicienii, știu că românii spun că politicienii sunt niște escroci, niște hoți, au venit cu buzunarele goale și le-au umplut după fiecare mandat. Această perspectivă este, din punctul meu de vedere, incorectă. Cred că și Ilie Bolojan a convins, Hava, la Alba Iulia, a convins, Emil Boc, la Cluj, a convins și de aceea nu este bine să judecăm la grămadă și să-i punem într-un pachet pe toți, pentru că există și politicieni care își dedică cunoștințele și resursele pentru binele comunității. De aceea, dacă am reușit să-i conving pe reșițeni în acești patru ani de mandat, îi rog să facă distincție între bine și rău, între competență și incompetență, între performanță și eșec și să-mi dea majoritatea în Consiliul Local pentru a putea continua ceea ce am început, împreună, în 2016. Am demonstrat că se poate și îmi doresc ca în 2024 să fim un exemplu de bune practici și pentru alte comunități”, a concluzionat candidatul la funcția de primar al Reșiței din partea PNL, Nelu Popa.

Biroul de presă al PNL Reșița

Președintele Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu, se declară convins că Silviu Hurduzeu va reuși să convingă electoratul din Caraș-Severin să îl voteze pentru un nou mandat la conducerea Consiliului Județean Caraș-Severin. Aflat într-o vizită la Reșița alături de Vasile Dâncu, președintele Consiliului Național al PSD și de Sorin Grindeanu, prim-vicepreședinte al social-democraților, Marcel Ciolacu a lăudat activitatea administrativă depusă în ultimii patru ani de candidatul alianței PRO Caraș-Severin, caracterizând mandatul lui Hurduzeu la forul județean ca fiind unul „de excepție”.

„În luptele electorale mai ales cele locale, de obicei ne dorim să discutăm despre proiectele județului, orașului sau comunei și am urmărit campania lui Silviu, vrea să își prezinte cei patru ani de mandat, un mandat de excepție administrativ, și chiar o schimbare totală a felului de a conduce un județ. (…) Eu sunt ferm convins că Silviu va câștiga acest examen electoral. Vom avea în orele următoare întâlniri cu toți candidații PSD din Caraș-Severin, și mă bucur mult că Sorin Grindeanu a făcut pasul de a reveni în politică și alături de ceilalți colegi am pornit la acest drum”, a precizat președintele PSD, care a subliniat că în urma întâlnirilor la care a participat în ultima perioadă a ajuns la concluzia că românii sunt mai preocupați în acest moment de pandemie și eventualele urmări ale deschiderii școlilor decât de alegerile locale.

„Lucrurile încet-încet trec în Europa, dar în România printr-o gestionare greșită a actualei guvernări, lucrurile scapă de sub control. Vom vedea după deschiderea școlilor și după organizarea alegerilor dacă putem trage o linie și putem în continuare să ținem alegeri și pe 6 decembrie, în contextul în care nicio capitală europeană în acest moment nu ne-a dat acceptul de a organiza secții de votare pe teritoriul țărilor sale. Deci toți românii din diaspora nu vor putea participa la vot, ceea însemnă o îngrădire de drepturi și libertăți”, a adăugat Marcel Ciolacu.

La conferința de presă de la Reșița, au fost prezenți alături de Marcel Ciolacu, Sorin Grindeanu și Vasile Dâncu, candidații alianței PRO Caraș-Severin pentru Consiliul Județean și Primăria Reșița, Silviu Hurduzeu și Ionuț Chisăliță, care nu au ezitat să își ironizeze contracandidații liberali.

„Vreau să îl informez pe președintele Ciolacu despre un candidat care s-a instalat recent în județul Caraș-Severin, în localitatea Câlnic care aparține de municipiul Reșița, o localitate atestată în secolul XV, era vorba atunci despre nobilul Lucas de Câlnic. Probabil peste sute de ani se va vorbi despre elicopteristul Romeo Dunca de Câlnic. Nu l-am făcut eu elicopterist, l-a făcut un liberal cu vechi state în PNL, dl Liviu Spătaru, sigur deranjat de declarațiile lui că județul Caraș-Severin de 30 de ani a stagnat, uitând sau neștiind că județul a fost condus la nivel de Consiliu Județean de reprezentanți ai partidelor de dreapta”, a afirmat, printre altele, Silviu Hurduzeu.

Puteți urmări aici întreaga conferință de presă susținută la Reșița de conducerea PSD:

Redacția

ADVERTORIAL: CE NE DORIM NOI, PPU-SL CARAȘ-SEVERIN, DE LA URMĂTOAREA ADMINISTRAȚIE? Sigur nu ne îmbătam cu apă rece. Suntem un partid mic, dar avem o inimă mare. În rândurile de mai jos am realizat o sinteza a ceea ce ne dorim de la următoarea administrație, în plus față de ce se întâmplă deja. Sinteza este realizata pe baza studiului a mai multor publicații – tastați în Google „how to develop small city” și veți găsi o multitudine de ghiduri și îndrumare. Deci nu avem pretenția că noi am inventat „apa caldă”.

Investiții pentru locuri de muncă

Nu contează cât ciment toarnă o primărie, dacă nu are un sector privat puternic, nu va avea dezvoltare. Mulți primari sunt mai preocupați de atragerea de resurse de la nivel central decât de atragerea de investiții private. Având în vedere că energiile disponibile pentru promovarea dezvoltării locale sunt limitate e important ca aceste energii să fie alocate acolo unde pot aduce cel mai mare impact la nivel local. Iar investițiile private, în special cele făcute de investitori străini sunt esențiale pentru asigurarea unui viitor dinamic pentru o localitate.

Investitorii străini aduc multiple avantaje cu ei. Pe de o parte ei aduc capital tehnologie expertiză și know-how care s-ar  putea  să  nu existe în România. Pe de altă parte acești investitori vin și cu o rețea de distribuție cu logistică și cu o rețea internațională de clienți. Mai ales rețeaua de clienți este de o importanță primordială în procesul de dezvoltare pentru că o asemenea rețea se clădește în timp și este foarte greu pentru o firmă autohtonă să penetreze rapid piețe externe.

La fel ca alegerea unui City Manager bun, atragerea investitorilor este mai mult artă decât știință, dar există câteva elemente care pot face acest proces mai ușor:

1. Dezvoltarea infrastructurii de business.
2. Promovarea activă și focusată.
3. Formarea de parteneriate pentru dezvoltare.
4. Crearea unui mediu atractiv pentru investitor

Vom discuta în cele ce urmează fiecare din aceste elemente și modul în care administrațiile locale pot să le promoveze.

Dezvoltarea infrastructurii de business

În Reșita, dacă analizăm avem un parc industrial cât de cât, clădiri de birouri, sigur întotdeauna se poate mai bine, dar să nu irosim spațiul articolului pentru că se pot face discuții ample pe acest subiect.

Promovarea activă și focusată

O infrastructură de business nu valorează cât o pară degerată dacă nu știi să o și umpli cu investiții. Din acest motiv există în România parcuri industriale complet sau parțial neocupate deși au toată infrastructura necesară cum există și orașe performante în atragerea de investitori care nu au sau nu au avut parcuri industriale publice (Sebeș). Iar dacă reușești să atragi investitori e important să-i atragi pe cei din sectoare cu valoare adăugată mare. Atunci când localitățile din România reușesc să atragă investitori se mulțumesc să primească pe oricine le trece pragul. Și bineînțeles când nu ai prea mulți care să îți treacă pragul te mulțumești cu orice.

Atragerea investitorilor ar trebui însă să fie una din cele mai importante activități întreprinse de o administrație locală. Din păcate pentru mai toate administrațiile locale din România această activitate lipsește cu desăvârșire din fișa de post a primăriei, iar atunci când există nu este luată în serios. 

Formarea de parteneriate pentru dezvoltare

Atunci când vine vorba de atras investitori, un lucru de importanță vitală sunt parteneriatele. Acestea ar trebui făcute cu oricine oricând oriunde. Orice persoană, oricât de neimportantă ar părea, poate deveni un agent de promovare locală. Administrațiile locale ar trebui să încerce să facă din toți cetățenii lor agenți de promovare locală. Una e să ai un angajat care bate la multe uși și alta este să ai 10.000 de cetățeni care fac lucrul ăsta. Bineînțeles pentru a face din cetățeni agenți de promovare, administrațiile locale trebuie să cultive mândria locală, iar mândria locală este încurajată când administrația performează și răspunde nevoilor oamenilor.

La fel de importante sunt parteneriatele cu sectorul privat local. De obicei cele mai multe noi locuri de muncă sunt create de companiile care sunt deja prezente local. Pentru ca aceste locuri de muncă să fie însă create trebuie ca administrațiile locale să asculte nevoile firmelor și să poarte un dialog continuu cu ele. În felul acesta vor ști dacă trebuie să faciliteze legături dintre mediul privat și mediul academic dacă trebuie să încurajeze învățământul profesional sau dacă trebuie să introducă linii de transport public pentru navetiști. 

Crearea unui mediu atractiv pentru investitori

Investitorii sunt și ei oameni. Decizia de a muta o fabrică în altă locație nu este o decizie ce se ia ușor ci este un proces disruptiv pentru oamenii care trebuie să facă această mutare. Gândiți-vă numai cum v-ați simțit când a trebuit să faceți așa o mutare. Pentru ca mutarea să fie cât mai ușoară pentru străini e foarte important să se creeze un mediu atractiv pentru ei în noua locație. Un astfel de mediu atractiv include o calitate a vieții ridicată, o localitate ușor de navigat și înțeles pentru străini (acolo unde se poate ar trebui puse plăcuțe bilingve) și un mediu propice pentru familia celor care se mută. O importanță mare în acest sens o au școlile internaționale. Străinii care vin în România vor să fie siguri că copiii lor pot să studieze la o școală internațională bună. Fără o asemenea facilitate mutarea va fi dificilă pentru cei mai mulți.

ASA VEDEM NOI LUCRURILE.

Rămâne la latitudinea dumneavoastră, cetățeni ai Reșiței, dacă prin vot ne veți aduce și pe noi în Consiliul Local.

ÎN DUMNEZEU NOI CREDEM !

Semnat: Răzvan Simulescu, Sebastian Purec, Aurel Văduva, Angelica Herac, Marcel Bolovedea

Candidatul liberalilor pentru președinția Consiliului Județean Caraș-Severin, Romeo Dunca, continuă seria de întâlniri cu cetățenii din Caraș-Severin, județ pe care îl descrie ca fiind binecuvântat de Dumnezeu, dar care are nevoie de o administrație eficientă și corectă pentru a se dezvolta la adevăratul său potențial.

Echipa PNL a fost prezentă zilele trecute în localitățile Răcășdia, Ciclova Română, Forotic și Ciuchici, la finalul vizitelor, Romeo Dunca ajungând la concluzia că „acolo unde comunitatea are norocul să fie condusă de un primar gospodar, acest lucru se vede”.

Dunca precizează că a cunoscut oameni muncitori, dar triști și ignorați de autorități. Nu este suficient ca o comună să aibă un primar bun și gospodar, adaugă Dunca, este nevoie și de susținerea autorităților județene. Infrastructura județeană a acestei zone este la pământ și ține în loc dezvoltarea localităților de aici, atrage atenția Romeo Dunca:

„Răcășdia este un exemplu de localitate bine gospodărită. Mirco Lechici este dovada a ce înseamnă administrație liberală: 100% implicare în rezolvarea problemelor comunității pe care o păstorește.

După zeci de ani de corupție și nepăsare, am întâlnit la Ciclova Română un viceprimar dedicat comunității, care se străduie să rezolve problemele lăsate de vechea administrație. Este trist că marea majoritate din drumurile județene din zonă amintesc de solul selenar, plin de cratere! Este de neînțeles cum într-o zonă vizitată de foarte mulți turiști, tu, Consiliu Județean, să dai dovadă de un dezinteres total față de primarii care se ambiționează să caute soluții.

Urez succes lui Sașa Ocanovici și Alexandru Soprea, doi tineri care candidează pentru comunele Forotic și Ciuchici! Sper ca prin tinerețea lor și dorința de implicare să aducă schimbarea pe care locuitorii din cele două sate o merită”, mai adaugă Romeo Dunca, candidatul liberal pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Caraș-Severin.

Citește și VREAU SĂ DEMONSTREZ CĂ SE POATE ȘI ALTFEL

Karina TINCUL

Opt reșițeni își doresc să conducă destinele municipiului de pe Bârzava în următorii patru ani și și-au depus candidatura pentru funcția de primar. Spre deosebire de alegerile locale din 2016, în 2020 nu a intrat în luptă niciun candidat independent, ci doar reprezentanți ai unor partide sau alianțe politice.

După cum anunța încă de acum câțiva ani, liberalul Ioan Popa, actualul edil, candidează pentru un nou mandat. Considerat ca favorit încă dinainte de începerea campaniei electorale, Popa „se va bate” cu social-democratul Ionuț Chisăliță – fost consilier local și actualmente senator, reprezentant al Alianței electorale Pro Caraș-Severin (formată din PSD, PRO România și ALDE), Lucian-Sorin Voina – fost viceprimar al Reșiței din partea PP-DD, în prezent membru PMP, Sebastian Purec – fost subprefect al județului, reprezentant al Partidului Puterii Umaniste, Daniel-Petru Toma – reprezentantul Alianței USR PLUS. Lucian Ionescu din partea PNȚCD va intra și el în bătălia electorală, în care s-au mai înscris Ioana Todor-Constantinescu (Partidul Ecologist Român) și Cosmin-Flavius Drăgilă (Partidul România Mare).

În ceea ce privește listele de consilieri locali, la Biroul Electoral de Circumscripție nr. 1 s-au înscris reprezentanți a 10 partide sau alianțe politice și un independent. Iată listele complete:

independent: Marius-Daniel Hegeduș (inginer)

Partidul Verde: Sorin-Ioan Minda (economist), Vasile-Ovidiu Paul (inginer), Ion Pîrvănescu (jurist), Silviu-Mihail Ciurea (profesor), Adrian-Tiberiu Jicărean (inginer), Valentina Chivu (inginer), Octavian Burneci (ecolog), Nadia Potoceanu (profesor), Andrei-Florin Precup (tehnician), Andra-Flavia Urziceanu (jurnalist), Ioan Mato-Chereji (subinginer), Vanessa Spengler (medic), Costel Mihăilă (licențiat administrație publică), Monica Meluț (economist), Nicolae Back (maestru constructor), Adela-Maria Cornean (profesor), Bogdan-Andrei Mihele (tehnician electronist), Andrada-Larisa Muntean (inginer), Marius Molea (electromecanic), Tiberiu-Csaba Laszlo (electrician), Anamaria Ștef (psihopedagog), Ion-Nicolae Gață (mecanic auto), Ioan-Nicolae Popa (mecanic locomotivă), Anca-Andrada Andrițoi (fiziokinetoterapeut), Liviu-Bogdan Protea (inginer)

Partidul Mișcarea Populară: Lucian-Sorin Voina (profesor), Oana-Maria Cenan-Glăvan (economist), Daniel-Ciprian Nemeș (administrator), Emil-Pavel Popov (inginer), Ion-Dorin Turău (economist), Sorin Colcea (sudor), Dana Ursul (profesor), Daniel-Petru-Cristian Truțan (licențiat în administrație publică), Alina Doană (marketing), Daniel-Andrei Țugui (inspector), Angelica-Ana Siminiceanu (asistent medical), Adrian Vlad (licențiat în administrație publică), Dan-Patriciu Careba (tehnician cadastru), Alexandru-Iulian Arusoaiei (jurist), Ramona-Ionela Negru (jurist), Sorin-Ilie Dumitru (inginer), Gabriela-Sorinica Laszlo (inginer), Alexandru-Darius Vieru (student), Doris Duțulescu (student), Irina-Andreea Deleanu (marketing), Laura-Lucia Turău (economist), Mihai Voina (inginer), Cristian-Sorin Copocean (mecanic auto), Eugen Burghel (electrician), Adrian Necoară (economist), Mirela-Mariana Voina (institutor), Ady-Florin Căprărin (bucătar)

Partidul Puterii Umaniste: Petrică-Ionuț-Sebastian Purec (economist), Aurel-Valentin Văduva (jurist), Angelica-Telica Herac (filolog), Răzvan-Ionuț Simulescu (medic), Marcel-Florin Bolovedea (inginer), Adrian-Silviu Peptenar (inspector trafic), Dumitru Micu (jurist), Mihai-Adrian Barbu (inginer), Daniel-Alin Cocîrlă (maseur), Sebastian-Ovidiu Pîrvan (sportiv), Octavian-Viorel Ștefănescu (electrician), Adina-Ancuța Stagno (profesor), Simona-Clara Dragomir (asistent medical), Ion-Marin Simulescu (inginer), Petru Tanasă (medic), Cătălin-Nicolae Pop, Ana-Monica Vatzulik (asistent medical), Fridolin-Alexandru Peter (finisor), Daniela Lupșa (coafeză), Georgeta Rada (infirmier), Rodica-Sorina Mezin (bijutier), Eugen-Bogdan Stan (inginer), Aneta Măran (inginer), Sorina-Loredana  Mailat (instructor auto), Dan-Raul Frenți (inginer), Eugen-Sorin-Ovidiu Suciu (inginer), Elisaveta Marinică (inginer)

Partidul Național Liberal: Ioan Popa (inginer), Adrian-Laurențiu Dacica (profesor), Felicia Quint (medic oftalmolog), Alexandru Borza (inginer), Mădălina-Miruna Chiosa (cadru didactic), Lucia-Elena-Carmen Peia (profesor), Emanuel-Silviu Sinculeț (medic veterinar), Bogdan-Nicolae Matichescu (inginer), Raul-Andrei Siladi (medic stomatolog), Lucian-Mihail Dobre (profesor), Dragoș-Ciprian Burtea (economist), Ion-Aurică Borobar (jurist), Silvana-Ioana Mihalcea (economist), Ovidiu Roșu (inginer), Tom-Lucian Huruială (tehnician mecanic), Daniel Meza (profesor), Nelu Mladin (economist), Radu-Dan Predescu (medic specialist), Alina-Mihaeala Mareș (medic), Adrian-Daniel Constantin (antreprenor), Dragana-Andrada Filca (funcționar public), Alin Brîndușe (economist), Caius-Claudiu Șandru (economist), Dănuț Jurubescu (lăcătuș-mecanic), Corvin Drăghici (inginer), Dorin-Nicolae Bistrian (economist), Daniel-Mircea-Florin Călin (economist)

Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat: Dan Sîrbu (ofițer pompier), Lucian Ionescu (inginer), Dorel Dumitru-Bordan (tehnician instalații electrice), Ioan Căta (pensionar), Letiția Aman (inginer economic), Dorin Militaru (colonel inginer), Daniela-Erika Gomboș (economist), Carmen-Rodica Rusu (asistent medical), Nicoleta-Daniela Hanț (economist), Darius-Crinel Boncilă (inginer), Gabriel-Cristian Stamate (operator PC)

Partidul Ecologist Român: Ioana Todor-Constantinescu (profesor), Alexandru-Emanuel Pascu (inspector de specialitate), Raul-Andrei Purcăriță (economist), Daniel-Marian Csoke (inginer), Sebastian-Cornel Sprînceană (inginer economist), Gheorghe Rugiubei-Rusu (cadru didactic), Gabriel-Ioan Cioancă, Daniela Rață (economist), Răzvan Ciocoi (actor), Valentina Doinea, Cornelia-Victoria Anghel Drugărin (cadru didactic), Oana-Carina Porușniuc (tehnician în automatizări), Alexandru Gherman (prelucrător prin așchiere), Maria Avram (inginer), Vasile Ihnatiuc (pădurar), Flavius-Rusalin Chiș (agent pază), Ancuța Naidin (medic), Ileana-Vioreaua Gugea (asistent medical), Mihaela-Simina Jianu (operator tehnică de calcul), Mariana-Cristina Donca (tehnician), Silviu-Lucian Bocancea (mecanic), Ramona-Violeta Păsule-Busuioc, Gabriela-Daniela Smarandache (profesor), Dorel Popa (ofițer MAPN), Sorell-Ovidiu Rață (inginer), Doina-Cristina Gherman (asistent medical), Gheorghe Răscol

Alianța electorală Pro Caraș-Severin: Ioan-Narcis Chisăliță (economist), Lenuța Ciurel (profesor), Iancu-Marian Muhu (economist), Ioan Bălănescu (inginer), Gabriel Dinu (economist), Gheorghe Jenar (medic), Sorin-Daniel Simescu (economist), Gabriel-Dumitru Duruț (inginer), Oana Filipescu (jurist), Mirel Sabo (economist), Florin-Aurică Voin (medic), Flavius-Constantin Lupșe (consilier administrație publică), Florentina-Doina Stîngu (medic), Tatiana-Mădălina Burcă (tehnician construcții), Marian-Florin Feraru (profesor), Andra-Patricia Drinceanu (mediator), Ciprian-Marius Gherban-Cuciureanu (profesor), Iulian-Călin Milaț (inginer), Ion Matei (inginer), Mirabela-Voichița Norocel (economist), Mihail-Iliuță Boru (economist), Ion-Lucian Miclău (profesor), Petru-Flavius Bozu (istoric), Claudia-Mirabela Danciu (profesor), Cornel Stoica (controlor CTC), Traian-Gogu Sorca (tehnician), Remus Para (lăcătuș),

Partidul Forța Identității Naționale: Daniel Axmann (jurist), Andrei-Mihai Iakab (șofer), Tania-Edith Borduz (jurist), Ionel Păun, Andrada-Aurelia Pașca

Partidul România Mare: Cosmin-Flavius Drăgilă (inginer), Viorel Bosnea (prelucrător prin așchiere), Simion Fiat (magaziner tranzit comercial CFR), Lucian Dumitru (inginer), Mircea Marilă (profesor), Gheorghe Drăgilă (șef stație CFR), Nicolae Savu (inginer), Eugenia Loga (industrie alimentară), Viorica Bosnea, Petre Margine (subinginer), Gheorghe Dolot (ziarist), Claudia-Martina Pintea (confecționer)

Alianța USR PLUS: Andrei-George Plujar (inginer), Daniel-Petru Toma (licențiat în științe administrative), Marius-Florian Preduș (inginer), Aurel Pinoșanu (inginer mecanic), Dragan-Iulian Cocar (economist), Carmen Albert (cercetător științific), Romulus Mureșan (inginer), Felician Velimirovici (istoric), Liviu Romanescu (jurist), Iosif Morac (sculer matrițer), Constantin Barbu (inginer), Daniel-Cristian Korcsek (specialist în publicitate), Leotin Buzan (lăcătuș mecanic), Gheorghița Mititelu (economist), Claudiu-Răducu Rusu (antreprenor/administrator), Nicoleta-Alina Preduș (operator calculator), Claudia-Teodora Teodorescu (stilist), Gheorghe-Sorin Katana (maistru-electromecanic), Șerban Creșneac (medic dentist), Cristian-Florin Crestecu (electromecanic), Dorina-Maria Teodorescu (funcționar MAI), Daniela-Maria Suflea (inginer electrotehnic), Victor Teodorescu (electrician), Marian-Alexandru Zamfir (electromecanic), Flavius-Tudor Jurca (inginer mecanic), Andrada-Georgiana Anghel (economist), Lucian-Gabriel Muntean (economist)

foto: arhivă

Karina TINCUL