Proiectul „Reconversia funcțională a unui teren degradat și neutilizat din intravilanul orașului Oravița și transformarea acestuia într-o zonă verde de agrement și recreere pentru comunitate” are drept scop îmbunătățirea factorilor de mediu și a condițiilor de viață ale locuitorilor din mediul urban și este în plină desfășurare în orașul din Valea Carașului.

Zona căreia i se adresează în mod direct proiectul este o aglomerație de blocuri vechi din zona Gării, iar proiectul își propune îmbunătățirea condițiilor de viață ale riveranilor prin construirea unui parc pe o suprafață de cca. 4 ha de teren actualmente degradat și neutilizat.

„Dintre obiectivele specifice ale proiectului pot să enumăr: reconversia funcțională a 2 parcele de teren aflate în stare de degradare cu o suprafață totală de 4,1 ha din mediul urban al orașului prin plantarea cu spațiu verde a 38.744 mp. Acest fapt va permite creșterea suprafeței spațiilor verzi la 12,58 mp/locuitor, cu impact pozitiv imediat asupra calității vieții și stării de sănătate a populației urbane“, a precizat pentru Reper 24, edilul Oraviței, Dumitru Ursu.

Va fi satisfăcută în același timp dorința de agrement și recreere a populației orașului Oravița prin realizarea unui parc cu 8 zone de activități de interes pentru comunitate în materie de activități recreaționale și culturale pentru toate vârstele. Valoarea proiectului este de peste 3 milioane de lei, iar finanțarea este posibilă prin Programul Operațional Regional.

„ Proiectul prevede  amenajarea de locuri de joacă pentru copii, plantări de copaci, înlocuirea stâlpilor de iluminat cu stâlpi cu panouri fotovoltaice, amplasarea de bănci, coșuri de gunoi și toalete ecologice, împrejmuirea parcului și realizarea unui număr de patru căi de acces“, a mai precizat primarul Oraviței, Dumitru Ursu.

Dan AGACHE

Primăria orașului Oravița a accesat un proiect în valoare de peste 3 milioane de lei prin Programul Operațional Regional 2014 – 2020, pentru satisfacerea nevoilor de agrement și recreere a populației urbane din oraș, prin reconversia unor terenuri degradate și crearea unei suprafețe verzi de 38.744 mp, care va cuprinde 8 zone de interes pentru comunitate.

„Va fi o piațetă multifuncțională cu amfiteatru verde pentru organizarea de evenimente de agrement și divertisment, evenimente educaționale și culturale (lansări de carte, festivaluri, vernisaje, piese de teatru și scenete, proiecții de film, expoziții și târguri tematice, jocuri și concursuri, reuniuni și dezbateri, ateliere de formare creativă sau profesională pentru copii și adulți, extinderea programei școlare în parc, cursuri de vară, cursuri științifice, programul „Școala altfel” etc.), a declarat pentru Reper 24, primarul orașului Oravița, Dumitru Ursu. „Pe lângă piața scufundată datorită movilei de pământ din apropiere, această zonă mai conține 2 ansambluri de topogane, alcătuite din turnuri, pasarele, plase/panouri de cățărat și tobogane“ a mai precizat edilul.

Banii vor permite de asemenea amenajări exterioare precum spațiu verde denivelat prin sistematizări, împrejmuire, alei pietonale, alei pentru biciclete și alei pietonale/carosabile pentru plimbări pe jos și plimbări cu rolele, jogging, la care se adaugă dotarea cu mobilier urban, zone de staționare în foișor, pergole, o zonă dedicată picnicului pe iarbă, un alt loc dedicat seniorilor, o zonă liniștită, dotată cu bănci și locuri de stat, și umbrită și expusă soarelui, cu multe aranjamente florale, propice pentru jocul de table, șah, socializare;

„Amenajările vor mai cuprinde: o zonă de jocuri în aer liber, fără copaci sau flori (sub formă de poiană), în care se pot practica jocuri în aer liber, un loc pentru tineret, cu multă vegetație și locuri de stat, astfel ca tinerii să se adune în grupuri pentru socializare și să nu deranjeze restul vizitatorilor“ – a mai afirmat primarul Ursu.

Locurile de joacă pentru copii sunt gândite pe categorii de vârste, astfel încât să se integreze în mod natural cu restul zonelor din parc, iar elementele de mobilier sunt reprezentate prin elemente complexe de joacă, leagăne, vârtelnițe, căsuțe de cățărare, căsuțe cu turnuri, leagăne, tobogane. Proiectul mai cuprinde de asemenea o zonă pentru câini de companie, un loc îngrădit unde stăpânii animalelor pot să le dea drumul câinilor în parc și să se joace cu ei. Întreaga investiție se ridică la 3.131.343 de lei și va fi gata până în luna mai a acestui an.

Dan AGACHE

Luna august a debutat cu lucrări ample la Oravița unde în locul unui teren pe care creșteau bălării va fi amenajat un frumos parc verde pentru comunitate.

Amenajarea parcului situat în Zona Gării a devenit posibilă printr-un proiect finanțat pe POR, prin ADR Vest, în anul 2018, cofinanțarea Primăriei și Consiliului Local fiind de 2%.

Obiectivul general al proiectului vizează reconversia funcțională a unui teren degradat și neutilizat din intravilanul orașului Oravița și transformarea acestuia într-o zonă verde de agrement și recreere pentru comunitate, în scopul îmbunatățirii factorilor de mediu și a condițiilor de viată ale locuitorilor din mediul urban.

Primăria Oravița precizează că zona căreia i se adresează în mod direct proiectul este o aglomerație de blocuri vechi din Zona Gării, proiectul își propune îmbunătățirea condițiilor de viată a riveranilor prin construirea unui parc pe o suprafață de cca. 4 ha de teren actualmente degradat și neutilizat.

Conform administrației locale din Oravița, proiectul are ca obiective specifice: „Reconversia funcțională a 2 parcele de teren aflate în stare de degradare cu o suprafață totală de 4,1 ha din mediul urban al orașului prin plantarea cu spațiu verde a 38.744 mp;

Creșterea suprafeței spatiilor verzi la 12,58 mp/locuitor, cu impact pozitiv imediat asupra calității vieții și stării de sănătate a populației urbane;

Satisfacerea nevoilor de agrement și recreere a populației orașului Oravița prin realizarea unui parc cu 8 zone de activități de interes pentru comunitate în materie de activități recreaționale și culturale pentru toate vârstele”.

Valoarea totală a contractului de finanțare este de 3.131.343 lei.

Lorena POENARU

Printre proiectele de regenerare urbană pe care Primăria Reșița îl are în vizor este şi cel de reconversie a  funicularului, simbolul urbei, de unde s-a pornit istoria industriei reșiţene. Construit între anii 1963-1964, a fost achiziționat de administrația locală în 2018 pentru a deveni obiectiv turistic și de agrement.

Inițial administrația condusă de primarul Popa a depus un proiect pentru transformarea funicularului, prin Urban Innovative Actions, o inițiativă a Uniunii Europene care promovează proiecte-pilot pentru dezvoltare urbană durabilă, dar nu a fost obținută finanțarea. Ultima soluție găsită de primar, și care pare că devine o certitudine, este un proiect pe mobilitate urbană finanțat prin ADR Vest.

„În discuțiile cu ADR, cu Sorin Maxim, am fost puși în situația să facem câteva fișe de proiecte pentru 2021 -2027 și avem promisiunea fermă că pe „Mobilitate urbană 2021-2027” se va finanța reconversia funicularului, cu pistă de biciclete în planul superior, cu promenadă în zona unde este plasa, actualmente, cu lifturi, cu elementele de distracție de care v-am mai povestit și anterior:  tiroliană, bungee jumping, parc de aventură și am răsuflat ușurați pentru că era un proiect destul de complex și de costisitor”, a precizat primarul Reșiței.

Proiectul, așa cum l-a prezentat edilul Popa, ajunge undeva la vreo 6 milioane de euro, din care 4 milioane de euro costă doar elementele de punere în siguranță a funicularului.

„Va trebui la fiecare stâlp să facem sub-turnări, adică vom decoperta, vom face armări și turnări ca să punem în ordine și pe partea orizontală de grinzi vom face niște contra-vântuiri suplimentare ca să nu avem probleme, să fim în regulă din punct de vedere seismic și de vânt. E un proiect care se va face cu siguranță!”, a mai declarat primarul Ioan Popa.

Funicularul din Reșița este o „mărturie” a sistemului de transport al calcarului, ingenios gândit, de la cariera de pe Valea Domanului. Este ca o punte de 3,5 km lungime, din care 700 m traversează oraşul, marcând cumva în aer hotarul dintre Reşiţa Montană  şi Reşiţa Română.

Lorena POENARU

Trenulețul mult așteptat de locuitori, dar mai ales de turiștii care în perioada de izolare își exprimau pe rețelele de socializare nerăbdarea de a ajunge în stațiunea de pe Valea Cernei, și-a început călătoriile.

Deși primarul stațiunii, Cristian Miclău, declarase că mijlocul de transport de agrement va fi pus în funcțiune după 15 iunie, odată cu relaxarea altor măsuri ce țin de pandemie, iată că administrația locală nu a mai așteptat această dată, spre bucuria copiilor care au profitat din plin de prima zi cu trenulețul prin Băile Herculane. După ce postul de șofer scos la concurs a fost ocupat, trenulețul și-a făcut apariția pe străzile stațiunii.

„Astăzi, la prima călătorie cu trenulețul, pe lângă turiștii, prezenți pe traseu, numeroșii copii au fost cei mai încântați pasageri!”, a declarat sâmbătă edilul Cristian Miclău.

Proiectul privind introducerea unui mijloc de transport în stațiune a fost implementat anul trecut când o firmă privată a câștigat licența pentru a efectua serviciul de transport cu trenulețul pe un traseu bine stabilit în Băile Herculane, traseul fiind: zona de hoteluri – UGSR- 7 Izvoare și retur.

„E un transportator privat, noi am făcut demersurile pentru a aduce trenulețul în stațiune și turiștii să se bucure de călătorie cu un astfel de mijloc de agrement”, a declarat primarul Cristian Miclău.

Și s-au bucurat, dovada fiind faptul că trenulețul a fost plin cu călători de toate vârstele, dar mai ales cu copii.

Așadar, de acum turiștii vor putea ajunge la 7 Izvoare cu trenulețul.

Lorena POENARU

Cu toate că, atât în fața reprezentanților IPJ și cei ai Apelor Române, cât și în fața presei, administratorul pontoanelor de la Trei Ape a negat vehement existența unor skijet-uri în zonă, și implicit a ativităților de agrement motorizat, cititorii Reper24, intrigați de haosul creat în stațiunea montană vin cu dovezi care demonstrează exact contrariul.

Potrivit Apelor Române, „a fost dispusă măsura către SC Perla Trei Ape Prod SRL de a interzice accesul pe lac a ambarcațiunilor cu motor termic de pe amplasamentul pe care îl administrează”, dar se pare că la Trei Ape afaceriștii influenți fac legea.

Fără a ține cont de poluare, de zgomotul asurzitor care răsună în toată stațiunea, dar mai ales de pericolul iminent la care îi expun pe turiștii care se chinuie să se țină la suprafață printre valurile cauzate de ambarcațiunile motorizate, proprietarii de la Agil, Iosif Bordea, cel care a fost și primarul comunei Brebu Nou, și fratele său, își turează în voie skijet-urile în fiecare weekend, printre saltele, hidrobiciclete și înotători.

Din imaginile primite zilele acestea de la un cititor se poate observa cum administratorul Sc Perla Trei Ape SRL ia lecții de menținere a echilibrului pe flyboard, stropind turiștii de pe pontoane, fiind încurajat serios de unul dintre afaceriștii Bordea.

„În videoclip se observă cum LIBER VLAD (administratorul Perla Trei Ape) aterizează cu flyboardul pe ponton fiind așteptat de fratele fostului primar BORDEA IOSIF şi felicitat pentru isprava lui”, explică cititorul Reper24.

Clipurile video vin la doar o zi după ce Reper24 publica un material în care reprezentanții Sc Perla Trei Ape SRL susțineau sus și tare că: „Noi nu avem nicio legătură cu această situație, noi deținem un singur skijet omologat pentru situații de urgență, nu pentru agrement. Am văzut că există și alte ambarcațiuni de acest fel pe lac dar nu sunt de la noi”.

CITEȘTE ȘI: HAOS, jeg și pericol de înec! Ski-nautic ilegal pe lacul Trei Ape

De asemenea, Apele Române susțineau la jumătatea lunii august, atunci când au fost sesizate de către turiști, că vor lua măsuri pentru remedierea situației. Controale s-au făcut cât se poate de superficial, se pare, asta în condițiile în care nici poliția și nici reprezentanții Apelor Române nu au reușit până acum să aplice vreo sancțiune.

Până când cineva va lua măsuri, să sperăm că agrementul ilegal de la Trei Ape nu va cauza niciun înec, iar haosul, gălăgia și poluarea vor putea fi remediate de greu încercata natură.

Diana RADU