Filosoful Mihai Șora e un inteligent peste medie. Ce vorbesc eu, peste medie, e un geniu de-adevăratelea, fentează Doamna cu Coasa cât poate! Asta pentru că vârsta matusalemică a domniei sale l-a învățat să dea cu flit morții, iar modul de operare e deplasarea continuă în țară, mod de operare care, fără doar și poate, obosește moartea peste măsură. La urma urmei, Moartea are și ea, ca SIDA, mândria ei, nu ia pe oricine…

Ca să vezi, longevivul filosof #rezist a fost prezent în Piața Operei din Timișoara să scoată oamenii în stradă, să protesteze contra Legilor Justiției și în favoarea persecutatei Nefertiti, zeița neîncoronată a anticorupției europene!… Cum era de așteptat, a fost însoțit de o masă consistentă de #reziști de … 50 de persoane, cum s-a văzut din presă, 150 de persoane conform „reziștilor”, 1.500 de persoane, după comunicatul Cotroceniului, 15.000 de persoane, după presa străină …

Doar că marele gânditor își reneagă gândirea filosofică primară, dacă îi citești biografia, nu poți să nu intri într-o dilema existențială … pur filosofică. Păi marele filosof postdecembrist s-a înscris în partidul comunist franțuz din tinerețe, e drept, mânat de ideile antifasciste, dar tot partid comunist se cheamă … Animat de ideologia marxist leninistă, în 1948 Șora se întoarce în România, chipurile să își vadă părinții, sanchi, surse istorice veridice spun că gânditorul a revent în țară pentru că, la vremea respectivă, comuniștii i-au promis oarece avantaje, din alea dincolo de gândirea filosofică, adicătelea materialicești. Și ca un făcut, în 1948, filosofașul Șora este numit referent de specialitate la Ministerul de Externe Comunist, iar din 1951 devine șef secție la Editura pentru Limbi Străine, până prin ’54, când Șora este uns redactor șef la Editura de Stat pentru Literatură și Artă! … După 1990, cum era firesc, a fost ministru al învățământului câteva luni, de la semănatul porumbului, până la cules, în primul guvern provizoriu al lui Petrică Roman.

Este foarte ciudată gândirea actuală a marelui filosof. După atâția amar de ani în slujba ideilor materialismului dialectic comunist, Sora devine un democrat și un protestatar de frunte anti PSD. Foarte posibil ca vârsta înaintată să îi joace feste și să își uite trecutul. Uită oare filosoful cu vederi de stânga că vreo trei ani, de prin ’48, a fost agitator pe la sate? Agitatorul este persoana care duce muncă de lămurire, convingere și mobilizare a maselor, în favoarea unei idei politice, cam așa zice DEX- ul și țăranul român, moncher Șora, care, ce sa vezi, nu își uită trecutul, știe bine ce însemna un agitator comunist în anii ’50, știe la ce orori și mizerii a fost supus, cum a fost furat de pământ și de animale, bătut, aruncat în temnițele comuniste pentru o vină imaginară. Musiu, dacă nu crezi sau dacă ai uitat că ai fost agitator, e normal la vârsta matale, intra prin arhive pe „goagăl” (unii din presa centrală au făcut-o deja), o să ai surprize când o să vezi că ai „absolvit” universitatea de partid ca „agitator cu muncă la țară” (ce funcție pompoasă!), pe la Ulmeni, Cozia, Peri etc. …

Nu ești același, de mătăluță e vorba, musiu, care ai cochetat mai întâi cu legionarii în țară, ai devenit brusc un comunist convins în Franța, iar pe la Paris, Eugen Ionesco te-ar fi acuzat că ești turnătorul Securității? Nu tot mătăluță ai fost unul din fondatorii Grupului pentru Dialog Social în 1990? Ba da, ai făcut asta împreună cu Gyorgy Schwartz, pe numele lui real, Georgica Soros și Saul Bruckner sau Silviu Brucan, asa e cunoscut de români!

Și acuma vii, matale musiu, să ne înveți cum devine cu democrația, să ne explici filosofic faptul că avem clarități neclare din cauză de motive? Matale, care ai fost, ba comunist, ba legionar, ba democrat, ba progresist, dar întotdeauna un dușman al neamului său! Să avem pardon, stai, moncher, acasă, vine Doamna aia în negru mâine, poimâine, te laudă în fața scării și nu apuci să te bucuri de bătrâneți.

Musiu, nu matale, în calitate de ministru al Învățământului, ai semnat în martie 1990, un ordin prin care 14 clase cu predare în limba română, de la Liceul Bolyay Farkas din Târgu Mureș au fost eliminate? Nu mătăluță, filosof de carton, l-ai făcut pe Iliescu incoerent, atunci când Iliescu, roșu și el, e drept, dar care, în 1990 a afirmat că românii din Basarabia trebuie să se întoarcă acasă, iar domnia voastră a afirmat, nici mai mult, nici mai putin, că Iliescu cere pentru Basarabia „ceea ce refuză pentru Transilvania”!!! Adicătelea e ca și cum Transilvania ar fi fost luată cu japca de români!

Cu asemenea inepții pur filosofice ai un loc asigurat! Dar nu în Rai. Și nici în istoria noastră. Hai sictir!

Adi Nica

Codruţa e pe val…în Europa, că în ţară încep să deschidă ochii şi unii din fanii declaraţi ai acesteia, câţi or mai fi ei, văd realitatea aşa cum este, sumbră şi mizerabilă. Despre metodele folosite de elita elitelor s-au scris tone de cerneală, s-au făcut speculaţii, supoziţii, analişti politici şi-au dat care mai de care cu părerea, ba despre motivele care au dus la condamnarea unor oameni de afaceri români, a unor politicieni români, oameni care, ulterior, au fost achitaţi pe bandă rulantă pentru inexistenţa faptelor pentru care au fost acuzaţi.

Una din marile „lovituri” ale DNA a reprezentat-o trimiterea în judecată a lui Constantin Nicolescu, preşedintele CJ Argeş, pentru presupuse fapte de corupţie, împreună cu alţi 40 de inculpaţi, dintre care vreo 37 erau primari şi viceprimari! După toată mascarada cu surle, trâmbiţe, cătuşe la televizor, metodă devenită clasică la DNA, în 2018, 42 din cei 43 de acuzaţi au fost, ce să vezi, achitaţi! Iar cel care a fost condamnat, a furat-o cu suspendare… Şi achitarea asta în masă a venit de la ICCJ, fără loc de întors!

Prin 2014, artiştii în ale anticorupţiei au picat peste Dan Radu Ruşanu, la acea vreme preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, cu acelaşi tam-tam, mai mult, l-au ascuns la puşcărie vreo patru luni, başca vreo trei luni arest la domiciliu. După trei ani, ICCJ l-a achitat pe Ruşanu de toate acuzaţiile care i s-au adus.

Pe Cristian Bîgiu, fostul prefect de Buzău, l-au ascuns vreo 5 luni, după ce a fost denunţat de Adrian Mladin, ca în final să fie şi el achitat. Surupăceanu, fostul deputat a fost şi el achitat la începutul acestui an, după ce a fost târât câţiva ani prin birourile DNA, pentru complicitate la abuz în serviciu. Să nu amintim de primarul din Râmnicu Vâlcea sau de Cherecheş de la Baia Mare, care au fost şi ei cazaţi perioade substanţiale în penitenciar. Iar dacă vorbim de judecătorul Stan Mustaţă, mort în puşcărie, magistrat care a beneficiat de un tratament, nu mizerabil, ucigaş de-a dreptul, dimensiunea la care s-a lucrat devine înfiorătoare. Şi este ştiut că judecătorul Mustaţă nu e singura victimă care a murit în urma anchetelor elitei elitelor.

Dacă luăm numai anul 2017 ca exemplu de achitări, cifrele devin halucinante, numai că în spatele cifrelor se ascund destine distruse, familii distruse, cariere distruse, români stigmatizaţi doar pentru că erau ţinte şi incomodau.

DNA Alba – 14 persoane trimise în judecată, 11 achitate. Procentaj de achitare de 78% .

DNA Constanţa – 29 de persoane cu condamnări definitive, 13 achitate, procentaj de 44% .

DNA Târgu Mureş – 22 persoane condamnate, achitate 13, procentaj de achitare de 59% .

Cifrele sunt mai mult decât grăitoare şi arată nivelul profesional al procurorilor anticorupţie, dar cifrele ascund nemilos mizeriile, făcăturile ordinare şi probele contrafăcute ale luptătorilor care au instrumentat aceste dosare.

Iar acum postacii zeiţei, altfel destul de vocali şi motivaţi corespunzător, îi ridică osanale, mai mult, o văd ca un salvator al naţiei, potenţial candidat la fotoliul de la Cotroceni. Faţă de toate astea, întreb şi eu, precum Moromete atunci când a plecat cu Niculae să îl şcolească : -„Niculae, unde mergem noi, domnule ?” Chiar, unde mergi tu, Codruţo?

Adi NICA

Alegerile din PSD-ul cărăşean au prilejuit şi o apariţie inedită în faţa porţii de la Sala Lira a activistului rezist, Tele Troncotă, român care se declară susţinător al liderului haştagist, Cristian Dide, cu alte cuvinte proverbul românesc „cine se aseamănă…” este cum nu se poate de adevărat. Pretendentul la un fotoliu de europarlamentar din partea Diasporei, împreună cu toţi cei…trei – patru protestatari, că restul făceau parte din categoria curioşi, foarte probabil erau la plimbarea de dimineaţă şi curiozitatea i-a împins în faţa şcolii, altfel , aşa cum sunt în general reşiţenii, liniştiţi şi respectuoşi, nu şi-au dat în petec.

Doar că modul în care s-a manifestat eroul român din Germania, trădează o pregătire mai aprofundată, o logistică mai substanţială, că, mde, obrazul subţire necesită şi cheltuieli neprevăzute, altfel rezistentul Troncotă îşi cheltuie toată bruma de venit din Germania, pe deplasările în ţară, că nu e aşa uşor să fi în aceeaşi zi şi la Reşiţa şi la Alba Iulia, unde mai pui că activistul de carton mai trebuie şi să presteze la Germania… Probabil că are o slujbă cu un program permisiv peste medie, naveta între Germania şi România este obositoare şi costisitoare, foarte sigur nea`Soros are mare grijă de oamenii săi.

Un lucru e sigur, rezistentul nu suferă de foame, la cât rahat turcesc a mîncat singur din tava aia, două zile nu mai mănîncă neam şi dacă, săracul, are simptome de diabet, trebuie să ştie că rahatul, chiar dacă este turcesc, dăunează sănătăţii. Unde mai pui că a împărţit cu dărnicie şi cătuşe, chiar dacă erau de jucărie sculele, tot a avut cheltuieli neprevăzute…

Ceea ce se mai vede la fel de limpede la exemplarul cu pricina şi probabil şi la ceilalţi haştagişti, este faptul că Dragnea e vinovat de toate relele făcute şi nefăcute. Dacă nu plouă, m…e Dragnea, dacă ninge, m…e Dragnea , indiferent de circumstanţe…Şi parcă toată înverşunarea asta începe să devină răsuflată. Da, Liviu Dragnea a avut şi o scăpare, trebuia să intre prin faţă, situaţia de la poartă nu era aşa gravă, erau mai mulţi jandarmi , poliţişti şi băieţi în civil decât toţi cei… trei protestatari, asta nu pentru că la Reşiţa a venit Dragnea, pentru că aşa se procedează în asemenea situaţii, dacă în oraş venea Monicuţa Macovei, forţele de ordine erau la fel de numeroase, numai că numărul contestatarilor acesteia , era sensibil mai mare.

Nu ştiu cum se face, pe reţelele de socializare, în o parte a presei, contestatarii PSD #rezist sunt mulţi, şi dintre ei, mulţi sunt caracterizaţi de un limbaj suburban, dar la vot, mai întotdeauna câştigă PSD-ul? Desigur, după `89 am cîştigat dreptul la opinie, e democratic mai bine de cât se poate, chiar dacă asta înseamnă să împroşti cu noroi şi rahat…turcesc în oponentul politic, să îl trimiţi la origini de cîte ori ai ocazia, să-i zici de bine, de mamă, de familie, de copii, iar dacă oponentul are tupeul să te contreze, desigur, e comunist, securist, hoţ şi nu trebuia să se nască.

Nu sunt fan Dragnea, are şi el, ca mulţi politicieni români, păcatele lui , dar dacă în Caraş s-a întîmplat aşa , înseamnă că aşa au vrut cărăşenii şi vorba unora din PSD, aşa trebuia să se întîmple, e o intrare în normalitate şi timpul va demonstra dacă alegerea membrilor PSD a fost cea corectă. Până atunci Costel Troncotă poate contesta pe oricine, chiar şi pe Angelica Merkel, la el acolo , la Germania. Cu un singur amendament. Dacă #rezistentul i-ar fi strigat Angelicăi despre intenţia de sex oral, certamente ar fi fost tăvălit serios de băieţii de la Kripo, lucru care l-ar fi lipsit o perioadă de navetă. Şi de voce.

 Adi NICA

Multe s-au mai spus şi s-au scris în presa scrisă şi vorbită despre recursul compensatoriu, mai ales după incidentul care l-a avut ca protagonist pe imbecilul de la Mediaş. Adevărul adevărat constă în faptul că un gunoi ca Rusu Marius, parcă aşa îl cheamă pe cretinul ăsta , nu ar fi trebuit să fie liber pe stradă, iar adevăraţii criminali sunt cei care au dat drumul la o lege de care animalul ăsta nu ar fi trebuit să beneficieze.

Poate că în esenţa sa, recursul compensatoriu avea laturi bune, doar că legiuitorul trebuia să ia în calcul eliberarea deţinuţilor recidivişti, aceştia reprezentau prima categorie care nu ar fi trebuit lăsaţi liberi, altfel spus, dacă ai mai fost închis, poţi să te lingi pe bot de privilegiile recursului. Nu s-a întîmplat aşa, iar acum contrele dintre Ministrul Justiţiei, opinia publică, tante Raluca Prună, fosta ministresă şi Administraţia Penitenciarelor, sunt tardive.

Sunt tardive pentru că un om a murit. Şi acum scuzele doamnei Prună aduc cu gestul vacii care trînteşte găleata de lapte, degeaba invocă ministresa deciziile semi-pilot ale CEDO din 2012, asta pentru că, de exemplu, în cazul Italiei, Ungariei, ţări care au trecut printr-o situaţie similară, CEDO a fost de acord cu o compensare bănească în privinţa deţinuţilor, mai exact 8 euro\zi în Italia, 5 euro în Ungaria.

Şi madama Prună, în stilul Guvernului tehnocrat al lui Julien, aruncă pisica moartă în curtea Parlamentului PSD-ALDE, adicătelea dacă ea a fost proastă, ăştia de ce au trecut legea prin Parlament ? Ca la noi…

Federaţia Sindicatelor din Penitenciare e cu aceeaşi melodie, îi dă la gioale lui Tudorel şi glăsuiește că imbecilul de la Mediaş s-ar fi liberat din penitenciar în mai 2019, condiţionat, dacă nu beneficia de recursul compensatoriu. Şi chiar credeţi că românul e prost, fraţilor ? Indiferent dacă Rusu ăsta a beneficiat sau nu de legea cea mai favorabilă şi dacă ieşea de la pârnaie în 2019, chiar credeţi că mai devreme sau mai târziu nu s-ar fi întors în puşcărie ? Doar era recidivist şi la marea majoritate a acestora , întoarcerea la pension e doar o chestiune de timp, uneori timpul ăsta înseamnă ore sau zile, pentru că un procent infim dintre recidivişti păşesc pe drumul reabilitării. Şi asta, fraţilor, nu e întotdeauna vina pârnăiaşilor recidivişti, nu, de vină e un întreg sistem, o clasă politică ce nu a venit cu absolut nici o măsură de reintegrare a celor care au petrecut ani în puşcăriile patriei.

De ani de zile ne-am obişnuit să nu vedem pădurea din cauza copacilor, ne lamentăm atunci când prin presă mai apare câte un subiect vis-a-vis de banii pe care statul îi cheltuie lunar pe cap de deţinut, de condiţiile improprii din puşcăriile autohtone sau de slaba salarizare a personalului specializat din penitenciare , mergem întotdeauna la efect, iar cauzele rămân aceleaşi.

Ceea ce era simplu de făcut se rezuma la un articol în lege, care articol să scoată din schemă lăsarea în libertate a recidiviştilor.

Aşa că nenorocitul ăsta de la Mediaş, condamnat la 4748 zile de închisoare, a executat efectiv 3946 zile,din care vreo 400 zile o reprezintă binefacerile recursului compensatoriu, iar prin adăugarea unui nr. de 96 zile , compensaţie pentru munca depusă în pension,a ajuns să execute trei pătrimi din pedeapsă.

Şi a ieşit. Urmările s-au văzut. Vinovaţii nu se văd, adoptă politica struţului. Nu e prima dată.

Adi NICA

Ce să vezi, nici o surpriză, Consiliul Superior al Magistraturii s-a opus arestării celor doi procurori „de elită”, de la unitatea de elită de la Ploieşti, Onea şi Negulescu. Câtă mărinimie din partea decidenţilor! Păi ce, dacă PSD-ul are penalii lui, PNL-ul aşişderea, de ce n-ar avea şi procurorii penalii lor? Săracii Onea şi Portocală, cum se mai victimizează ei, li se pare chiar prea dură măsura arestării, sărmanii procurori, parcă şi-au resetat memoria şi nu îşi mai aduc aminte de nemerniciile făcute pe bandă rulantă în ultimii ani, nemernicii care au trimis la închisoare oameni nevinovaţi, au distrus familii, destine şi nu de puţine ori, au trimis pe ultimul drum oameni, care, chiar dacă erau vinovaţi cât de cât, nu meritau să moară prin puşcăriile patriei.

Şi nu putem să nu ne aducem aminte , când Parlamentul refuza arestarea vreunui senator şi deputat, se făcea atâta tamtam, dădea presa în politicieni ca boul în barieră, câtă corupţie, câtă imbecilitate.. .Aşa este, dacă politicienii beneficiau de imunitate, de ce nu ar beneficia de aceeași protecţie şi bieţii procurori?

Numai că atunci când mizeriile acestora au dat pe afară şi au venit, culmea, de la oameni care ar trebui să apere legea, să o aplice şi să vegheze la siguranţa românaşului, ei, atunci faptele acestor imbecili dau o nouă dimensiune răului în stare pură.

Şi fac pariu că în următoarea perioadă, dacă situaţia celor doi slujbaşi de elită ai Codruţei se va înrăutăţi, vor pune pe masa CSM-ului acte medicale din care va rezulta că aceştia nu suportă regimul de detenţie! Sărăcuţii, amândoi sunt firi sensibiloase, nedeprinse cu arestul preventiv, cu celulele insalubre de la Rahova, celule pe care, nu demult, le pregăteau pentru cei țintiţi la paradeală…

Situaţia se repetă şi la Oradea, parcă după acelaşi tipar, procurorii de la Oradea seamănă izbitor cu cei de la Ploieşti, seamănă la modul de operare, paradeala e aceeaşi, ţintele sunt alese tot dintre incomozi şi urmările sunt aceleaşi.

Dintre toţi imbecilii aceştia lipseşte parcă ceva. Lipseşte Codruţa, doar sub comanda acesteia s-a întâmplat totul, ea a fost cea care a dat verde la decapare şi s-a autoproclamat Zeiţa Dreptăţii, mai mult, i-au fost ridicate osanale şi a fost împopoţonată cu tinichele de diferite ambasade… Parcă şi pentru ea s-ar găsi un loc liber la Tîrgşor…

Ce să creadă românul de rând, are Justiţia o dublă măsură?

A zis cineva din Justiţie ceva despre constituirea vreunui grup infracţional organizat? Doamne-fereşte!

Adi NICA!

Sebastian Kurz, cancelarul austriac, ne arată pisica. Zice flăcăul că firmele austriece din România, ar putea să își facă bagajul și să se cărăbănească elegant din țară, pe același drum pe care au venit, datorită noilor măsuri fiscale luate de Guvernul de Dâmbovița. 

Păi se poate, musiu, după ce ați supt fo’ 28 de ani din Românica, lapte proaspăt, fără „euri”, ne-ați tăiat pădurile, ne-ați fixat cu de la voi putere dobânzile la bănci, ne-ați vândut la prețuri de cocaină energia ciordită, of course, tot de la noi, taman acuma să vă speriați voi de niscaiva taxe infime?

Ori nu știi matale, musiu Sebastiane, toate astea? Să nu ai cunoștință mătăluță cum sunt tratate româncele care vă șterg babele la poponeț în Austria? Ce mai vreți, coane, de la români? Controlați BCR- ul prin Erste Bank, jucați tare cu OMV- ul, Schweighofer, chiar dacă nu mai taie din plin pădurile noastre, s-a umplut puțin de bani, bani care se duc în Austria! Și vouă vă dau acum lacrimile și amenințați că vă mutați afacerile! Coane Kurz, câinele flămând nu pleacă din fața măcelariei… Și încearcă să ne lași cu grija pe care o purtați românului de rând, că nu va mai crede nimeni!

Ceea ce este dureros de adevărat, este imbecilitatea oamenilor politici români, ăștia care au fost în cârdășie cu voi pentru diverse beneficii personale, până la urmă aceștia ar trebui mai întâi trași de mânecă și trimiși la Rahova, da’ cum să faci asta cu legile actuale și cu Justiția aservită sistemelor de informații și protocoalelor bine înfipte în societatea noastră?

Domnule Kurz, matale știi prea bine ca în fiecare an pleacă din România cam 10 miliarde de euroi pe „optimizări fiscale” legale la limită, dar morale în nici un caz… Este foarte adevărat că avem nevoie de multinaționale, de aici vine capitalul străin, dar este la fel de normal ca multinaționalele să își plătească dările în țara în care fac profit. Cum se face că o ditamai companie de telefonie raportează în primul semestru al acestui an o scădere a profitului cu 52%, deși afacerile au crescut în aceeași perioadă  cu 4,8 %?

Musiu, hai să îți spunem noi, că matale ai clarități neclare. În 1989, România era printre primele 10 țări din Europa ca infrastructură industrială. Vezi autocamioanele și autobuzele fabricate la București si Brașov, patent german; avioanele Rombac cumpărate de la „inglismeni”; locomotivele de la Electroputere, patent elvețian; motoarele de vapoare de la Reșița, fabricate după patentul german Renk ; centrala de la Cernavodă, „copiată” un pic de la canadieni. România era a treia țară de pe mapamond, după SUA ți Japonia, care fabrica anvelope gigant pentru autobasculante de 110 tone! Nu îți spunem mai multe, musiu, că te îneci! Și atunci, în 90, a venit gigolo Petre Roman și ne-a spus că industria românească e „un morman de fiare vechi”!

Monsieur, țineți-vă drumul, da’ nu vă uitați înapoi, se zice că asta aduce ghinion…

Adi NICA

Am văzut pe sticlă şi m-am minunat ! Roberd Ballard, ăla care zice că a găsit Titanicul, a dat-o pe bune şi a recunoscut că la vremea cînd îl căuta pe Di Caprio în ocean, căuta de fapt două submarine atomice americăneşti, care submarine au luat apă… Minte şi Ballard ăsta de îngheaţă apele ! De ce nu spune descoperitorul de epave că el căuta o parte din flota noastră ? Mare pezevenghi eşti, Ballarde !

Linda Evanghelista, vestita starletă porno, vine în judeţ, se apucă din nou de treabă, a văzut fata că aici sexul e la ordinea zilei, mai ales între politicieni !…Cum or fi ai noştri aleşi, dar la chestiunea cu sexul se pricep al dracului de bine ! Între ei.

Primarele meu scoate biscuiţii din Centrul Civic. E un lucru bun, da` să nu care cumva să sape mai adînc , e posibil ca unii să facă „infract“! Nenea primarele, pune-i, domne, biscuiţii lu ` Mişu, la Ţerova, fă-i alee „petonală“, cum doreşte, nu o faci pentru el, o faci pentru noi, atunci cînd plecăm de la el!

Jurnalistul Dan Popoviciu, e limpede, are probleme cu mansarda! Cînd o dă cu UE, cînd cu Perestroika, iar spaţiul Schengen ţine de la Tzompy, pînă la Ţerova ! Dar el e un sincer,atunci cînd recunoşti că ai probleme cu mansarda, nu eşti irecuperabil…

Îmi fac mea culpa, Popoviciul ştie să gătească ! Mai deunăzi a tras ciolovecul o ciorbă de umbră de curcă, nici nu am cuvinte să v-o descriu! N-a mîncat-o nimeni.

Adicătelea, sa vă spui, am mîncat toţi din ciorbă, inclusiv cantautorul Cristi Buică. După ciorbă, Cristi Buică a concertat în Centrul Civic şi nimeni nu a ştiut de ce nu mai are voce…

Patronul meu, Sergiu Taban, e foarte posibil să aibe şi el probleme, dar nu la glagorie, că prea mult a făcut drumuri la Caransebeş în ultimile zile! Şi numărul starletei porno putem să i-l dăm noi…dacă e insistent şi cere voie soţiei!

Adi NICA

Daca ați fost martorii unui eveniment sau ai unei situații neobișnuite care ar putea deveni subiect de știre, contactați-ne la redactie@reper24.ro, pe contul nostru de Facebook sau pe WhatsApp la nr. 0747 081 224

Datul în primire, datul în gît, sifoneala, sau cum i-o mai spune în folclorul postdecembrist, a devenit în ultimii ani un adevărat sport şi trebuie să o spunem limpede, unii dintre romani au devenit adevăraţi recordmani la acest sport.

Desigur, pe vremea Împuşcatului existau şi convieţuiau între noi , cu succes uneori, „dătători în primire“, aceştia acţionau, de cele mai multe ori de teamă, constrînşi, alteori din cea mai pură invidie, iar alţii puţini întradevăr, erau profesionişti şi prestau cu structurile de informaţii, cu miliţia şi cu cine mai trebuiau să presteze.

În prezent dătătorii în primire sînt de găsit peste tot lângă noi, în orice funcţie, poziţie care implică şi posibilităţi de dare în primire. Vă mai aduceţi aminte ce a răspuns Victoraş Ponta atunci cînd a fost întrebat , la ieşirea de la DaNA, dacă l-a dat în primire pe Livache ? A răspuns candid ca o fecioară înainte de noaptea nunţii, că nu l-a dat, că dacă vroia să o facă, vai, avea pentru ce, doar că, tot Victoraş , a fost atît de sincer că a scos un porumbel din guriţă cînd a spus că, mda, e adevărat şi Livache poate să-i întoarcă favorul, că doar au convieţuit atîţia ani împreuna…Fraţilor, ca într-o telenovelă sud americană !…

Dătătorii cu părerea sunt mai diferiţi decît prima categorie, e drept, sunt mai mulţi şi se pricep la orice, de la politică la fotbal, pînă la femei şi scuipatul seminţelor. Pentru că la aceştia, se observă cu ochiul liber, datul cu părerea, în soldă sau nu , a devenit vocaţie. Şi atunci când, acoperiţi de cîte un cont fals pe reţelele de socializare, în media online , aceştia au împresia că doar părerea lor contează, alte păreri contra aparţin, fie ciumei roşii, fie mişcării #rezist, adepţilor sorosişti sau extremei drepte, ei bine, atunci realizezi că unul din puţinele lucruri bune pe care le-am cîştigat după 89, este acela că avem dreptul să avem opinii diferite. Doar că unii dintre opinenţi, roşii, galbeni, rezistenţi sau nu, au devenit adevăraţi Gică Contra, care sunt adevărate testicule, adicătelea participă la actul sexual, dar nu se bagă, nimic nu le convine, şi câteodată, fără să realizeze, sunt împotriva lor…

Problema gravă însă, intervine atunci cînd datul în primire este consfinţit prin legi, protocoale, elaborate în cele mai înalte laboratoare ale statului, de drept, paralel, vertical şi cum o mai fi ! Atunci daravera se schimbă, când legitimarea datului în primire vine de sus, asta ne face pe toţi dătători în primire, ori cei mai mulţi dintre români nici nu concep aşa ceva.

Şi nu poţi să nu te întrebi în cazul ăsta, de ce nu se dorește desecretizarea protocoalelor, ce surprize neplăcute or să apară odată cu desecretizarea acestora?

Ce capete vor cădea, ce denunţuri în premieră vor apare, ce furăciuni îşi vor face loc deasupra şi ce dedesubturi vor ţine primele pagini ale ziarelor?

E totuşi un lucru bun în toate astea, încă mai putem să ne înjurăm între noi , să ne dăm la gioale romaneşte şi să ne furăm unii pe alţii. Că aşa e democratic!

Adi NICA

Daca ați fost martorii unui eveniment sau ai unei situații neobișnuite care ar putea deveni subiect de știre, contactați-ne la redactie@reper24.ro, pe contul nostru de Facebook sau pe WhatsApp la nr. 0747 081 224