Ultima lucrare a regretatului profesor Dumitru Țeicu, „Ilidia. Un centru de putere din secolele XII-XV” a fost lansată astăzi la Muzeul Banatului Montan din Reșița, instituție pe care a condus-o timp de aproape 3 decenii. Evenimentul s-a derulat în prezența directorului interimar al muzeului reșițean, Flavius Bozu, a subprefectului Cătălin Hogea, a directorului interimar de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, Ioan Benga, a unor profesori universitari și foști colegi ai lui Dumitru Țeicu, veniți din Timișoara, Cluj-Napoca sau Sibiu.

„Cartea este importantă deoarece arată un centru voievodal extrem de important pentru organizarea politică din Banatul Montan. Sigur că au mai fost în Banat astfel de centre, unul chiar în Reșița, se pare, dar centrul de la Ilidia este foarte important pentru că păstrează mai multe rânduri de incinte, păstrează mai multe biserici și se pot vedea câteva sute de ani destul de fragili reprezentanți în istorie. Este perioada de început a mileniului al doilea, când sunt tot felul de mișcări de populații, izvoarele scrise sunt mai firave, tocmai de aceea cercetarea este extrem de importantă și această sinteză va lăsa urme în istoriografia românească a evului mediu. Din păcate, Dumitru ne-a părăsit, dar prin această carte rămâne alături de noi”, a precizat cu acest prilej Sabin Luca, directorul Muzeului Brukenthal din Sibiu, cel care a rememorat și momentul în care l-a întâlnit pentru prima dată pe Dumitru Țeicu, chiar la Ilidia, în anul 1979, pe vremea în care el era student, iar fostul directorul al Muzeului Banatului Montan efectua deja săpături în situl arheologic din satul său natal.

Volumul „Ilidia. Un centru de putere din secolele XII-XV” este bilingv, traducerea în engleză fiind realizată de Ada Cruceanu, cea care, după ce propus un moment de reculegere în memoria lui Dumitru Țeicu, a vorbit cu emoție de colaborarea cu profesorul și arheologul cărășean. După cum singură sublinia, de data aceasta nu a vorbit în calitate de specialist ci de simplu iubitor de istorie, arătând că volumul este alcătuit din studiile adunate de autor pe parcursul a aproximativ 20 de ani, în urma a trei campanii de săpături efectuate la Ilidia.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157695713808655″]

„Prezenta lucrare a regretatului nostru coleg, Mitruț Țeicu, aduce în discuție un sit arheologic extrem de drag și apropiat sufletește lui, a cărui studiere, din motive obiective dar și subiective, a lăsat-o mereu în așteptare, din credința că vor putea apare noi dovezi arheologice care să facă informația precară și puțin concludentă sub unele aspecte mai riguroasă și fermă istoricește.

Ilidia reprezintă din punct de vedere cronologic începuturile prestației profesionale a lui Mitruț și demonstrează apropierea sufletească de locul respectiv. Demersul științific al autorului s-a dovedit acum unul care a demonstrat virtuozitatea scrisului istoric al autorului și mai ales, dacă mai era nevoie, pregătirea profesională în domeniu, recunoscută pe plan național, dar poate mai puțin local, cum se întâmplă de obicei.

Ca atare, lucrarea Ilidia, un centru de putere din secolele XII-XV, reprezintă o restitutio, o reevaluare a unor cercetări efectuate cu mulți ani în urmă, parțial publicate sub forma unor rapoarte, rămase în mare parte necunoscute, cu documentații pierdute, la fel și cu inventarul descoperirilor. O situație extrem de dificilă pe care a avut-o în fața sa Dumitru Țeicu în momentul abordării reconstituirii de față”, a precizat la rândul ei profesorul universitar Doina Benea, director al Centrului de Studii de Istorie şi Arheologie „Constantin Daicoviciu” al Universităţii de Vest din Timişoara.

Născut în 26 ianuarie 1954 în satul Ilidia, județul Caraș-Severin, Dumitru Țeicu a absolvit cursurile Facultății de Istorie și filosofie din cadrul universității Babeș-Bolyai, obținând titlul de doctor în istorie la aceiași  instituție. Din anul 1990 a fost la conducerea Muzeului Banatului Montan, făcând cunoscută activitatea acestuia în țară și străinătate. Și-a legat numele de istoria medievală a Banatului, în special de arheologia locurilor sacre, conducând săpături în numeroase și importante situri ale Banatului. În amintirea lui Dumitru Țeicu, fostul inspector școlar general Ioan Benga a propus, cu ocazia lansării ultimelei sale cărți, ca o școală din Reșița sau Caraș-Severin să poarte numele său.

Karina TINCUL

”Soldatul bănățean oriunde ar fi și de oriunde ar fi se întoarce întotdeauna acasă, oricât de greu i-ar fi drumul și oricât de greu i-ar fi după aceea”, spunea pe vremuri unul din generalii armatei lui Iosif al II-lea. Cu aceste cuvinte a fost întâmpinat în această după-amiază artistul platic Valeriu Sepi de către criticul de artă Ada Cruceanu la librăria Semn de Carte din Reșița. 

Născut în municipiul de pe Bârzava, Valeriu Sepi, un cetățean univeral care a realizat proiecte în jurul lumii, și-a expus pentru prima dată opt dintre lucrări la Reșița.

”Valeriu Sepi este ceea ce cu mai mici sau mari excepții, Banatul a întâlnit întotdeauna, o formă a existenței baroce, care își propune să împace contrariile”, afirma Ada Cruceanu în fața publicului adunat sub vița de vie din curtea librăriei, public din care a făcut parte și cel mai nou cetățean de onoare al județului Caraș-Severin, dirijorul Sabin Păuța.

Pe Valeriu Sepi, artist stabilit de zeci de ani peste hotare, mai întâi în Germania și apoi în Singapore, îl însoțește pâine de acasă, mâna bunicului care obișnuia să îi spună: ”Poți să bei cât vrei, pentru că a doua zi te trezești. Dar să nu fi prost că din asta nu te mai trezești”, a mai precizat, spre amuzamentul celor prezenți, criticul de artă.

La rândul său artistul declara, cu emoție și modestie: ”Am pictat în Brazilia, Nepal, Cambogia, Laos, Tasmania, Australia. Dar crescând în Banat am învățat că poși să dai mâna cu oricine dacă ești cinstit, nu minți și ești profesionist. Asta funcționează oriunde. Am învățat în Banat că nu există nici nații, nici culori, nici biserici mai bune decât iertarea și curajul de a face, de a începe și a duce la bun sfârșit tot ce ai învățat de la ceilalți. Cine sunt eu? Un bănățean ca și voi.”

Manifestarea de la librăria Semn de carte s-a încheiat cu un moment muzical oferit de componenții formației de la Sens Unic și de doi tineri portughezi: Maria Manuel – voce și Fabio Novais- chitară, voluntari pentru 12 luni la Asociația Nevo Parudimos Reșița.

[Best_Wordpress_Gallery gallery_type=”thumbnails” theme_id=”1″ gallery_id=”18″ sort_by=”order” order_by=”asc” show_search_box=”0″ search_box_width=”180″ image_column_number=”5″ images_per_page=”30″ image_title=”none” image_enable_page=”1″ thumb_width=”180″ thumb_height=”90″ thumb_click_action=”undefined” thumb_link_target=”undefined” popup_fullscreen=”0″ popup_autoplay=”0″ popup_width=”800″ popup_height=”500″ popup_effect=”none” popup_interval=”5″ popup_enable_filmstrip=”1″ popup_filmstrip_height=”50″ popup_enable_ctrl_btn=”1″ popup_enable_fullscreen=”1″ popup_enable_info=”1″ popup_info_always_show=”0″ popup_enable_rate=”0″ popup_enable_comment=”1″ popup_hit_counter=”0″ popup_enable_facebook=”1″ popup_enable_twitter=”1″ popup_enable_google=”1″ popup_enable_pinterest=”0″ popup_enable_tumblr=”0″ watermark_type=”none” watermark_link=”0″]

Karina TINCUL