Președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Romeo Dunca, promite că nu va trece cu vederea dezastrul urbanistic și de mediu de pe Muntele Mic, locația fiind mult prea importantă pentru turismul din județ pentru a fi abandonată de teama celor care îl acuză că se implică în problemele din zonă doar din cauza unui interes personal. „Dezvoltarea haotică, veșnicele scandaluri și mizeria întreținută de vechea și noua administrație trebuie să înceteze imediat”, atrage atenția Dunca, făcând referire la o parcare de pe Muntele Mic, al cărui operator nu ar fi interesat, conform părerii CJ Caraș-Severin, decât de obținerea unui profit cât mai mare, chiar fără respectarea prevederilor legale.

„Operatorul parcării existente întinde cele 1,5 ha din contract după cum binevoiește, astfel încât sumele încasate să fie cât mai mari, fără a ține cont de nimic. Încasează și de pe suprafața aferentă altui operator care, neavând actele necesare, nu a inițiat nici o activitate comercială.

Parcarea funcționează de vreo șapte ani și doar în ultimii doi, Primăria a început să încaseze anumite venituri, motiv pentru care se tolerează această activitate care, la modul în care se desfășoară, este total în afara legii.

Există acord de mediu și implicit obligația pentru amenajarea ei, dar pe o suprafață de doar 10.000 mp. Aici se pot observa cu ușurință cel puțin 3 ha de mlaștină atractivă pentru turiștii nevinovați, aventurați până pe platoul montan.

Primăria, din păcate, nu este capabilă să-și gestioneze muntele și, prin activitățile haotice, distruge patrimoniul natural deținut”, susține Romeo Dunca.

Președintele forului județean cărășean anunță că administrația județeană intenționează să inițieze un studiu de fezabilitate pentru modernizarea accesului în stațiune și asfaltarea inclusiv a acestei parcări. Până la realizarea acestui proiect, Dunca atrage atenția responsabililor din zonă că în cazul în care nu vor respecta acordului de mediu existent riscă să fie amendați.

„Din păcate, realizarea unui acces civilizat cu gondolă din Borlova este blocată de procesele pe rol și, până la clarificarea situației, avertizez administrația comunei Turnu Ruieni că este pasibilă de amenzi mari pentru distrugerea a 3 ha de pășune alpină aflată în Sit Natura 2000.

Sper ca până la 1 Octombrie 2021 amenajarea acesteia conform acordului de mediu existent să fie realizată ad litteram. Altfel vor curge amenzi usturătoare. În primul rând către Primărie, care tolerează astfel de activități venite din partea unui operator care are acord de mediu pentru funcționarea pe 1 ha. Nu îl amenajează corespunzător și se extinde cu tupeu maxim pe 3 ha.

Mare grijă la ce va urma, deoarece atât mediul înconjurător, cât și turiștii veniți pe munte merită o atenție mai mare!…”, mai transmite Romeo Dunca.

Karina TINCUL

Proiectul de construire a două microhidrocentrale pe râul Nera, în zona localității Prigor, stârnește vii proteste din partea organizațiilor de mediu. Un aviz favorabil în acest caz poate avea urmări ireparabile asupra zonei, putând duce la distrugerea naturii din Valea Almăjului, susțin ecologiștii. O dezbatere publică asupra subiectului este programată săptămâna viitoare la Prigor.

După publicarea pe site-ul Agenției pentru Protecția Mediului Caraș-Severin a celor două anunțurile publice privind construirea microhidrocentralelor de către este S.C. Nera Prigor Energy S.R.L., organizațiile de mediu au început să se mobilizeze, în special pe rețelele de socializare, cerând respingerea proiectului. ONG-urile de mediu susțin, în general, că studiile realizate asupra subiectului au fost făcute superficial, fără să se ia în considerare posibilele efecte pe termen lung asupra naturii din zonă.

Printre cei care atrag atenția asupra subiectului este și Grupul Ecologic de Colaborarea Nera care a trimis mai multe adrese instituțiilor statului în care își exprimă punctul de vedere față de studiile de impact referitoare la construcţia celor două microhidrocentrale din zona Prigor. Reprezentanții GEC Nera susțin că deși aceste studii prezintă concluzii predominant pozitive privind impactul asupra mediului într-o situaţie teoretică în care constructorul respectă condiţiile din acordul de mediu, acestea însă nu dau informaţii în legătură cu experienţa negativă din anii anteriori privind execuţia unor astfel de lucrări în România, când peisajul natural de pe unele cursuri de apă a fost mutilat, în multe cazuri ireversibil:

„Considerăm că există posibilitatea ca şi în judeţul Caraş – Severin autorităţile, în special Garda de Mediu, să nu se implice suficient în monitorizarea constructorului pe timpul execuţiei. Susţinem această afirmaţie prin faptul că în cazuri grave de agresiune împotriva mediului sesizate de GEC Nera , cum este poluarea cu deşeuri miniere de la Moldova Nouă sau tăierile de arbori din parcurile naţionale din judeţ, Garda de Mediu s-a implicat formal şi birocratic iar fenomenele nu au fost stopate nici până în momentul de faţă.

Considerăm că o amânare a emiterii acordului de mediu ar fi benefică până în momentul când Ministerul Mediului dă semnale clare că a finalizat acţiunea de întărire a capcităţii administrative a structurilor teritoriale ale Gărzii de Mediu iar aceste structuri nu mai acţionează la presiuni politice”.

O dezbaterea publică asupra subiectului va avea loc la Primăria Prigor pe data de 16 februarie, de la ora 16:00. În cazul în care nu există obiecții, proiectul de construire a microhidrocentralelor va primi aviz pozitiv din partea Apelor Române și ulterior acordul de mediu.

Organizațiile de mediu din Caraș-Severin au obținut recent o victorie importantă după ce au obținut în instanță anularea acordurile de mediu emise de Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin privind construirea de microhidrocentrale pe râurile Şucu-Olteana şi Bistra Mărului, situate în situl Natura 2000, din Munții Țarcu. În acest caz, acordurile de mediu au fost emise în ciuda avizului negativ al administratorului sitului Natura 2000.

Karina TINCUL