Primarul comunei Marga a mai precizat că s-au acordat premii și diplome de excelență mai multor edili, 3 dintre aceștia fiind reprezentanții județului Caraș Severin. „Este vorba diplomă de excelență și titlul de primar de 6 stele lui Gheorghe Coilă pentru cele 6 mandate obținute în fruntea comunei Buchin, Trofeul ZETEA acordat comunei Cornereva prin primarul său Nicolae Novăcescu, în semn de recunoștință și înaltă apreciere pentru instalarea de investitori și promovarea de produse tradiționale Românești, precum și Ordinul de Merit și trofeul Nicolae Sabău primarului comunei Băuțar Romulus Barbescu, pentru contribuția la promovarea și păstrarea valorilor și civilizației tradiționale specifice satului românesc“.
Dan AGACHE

„Acea paradă marcată de incompetență și diletantism s-a încheiat în sfârșit. Actualul Guvern, nu numai că a crescut alocările pentru acest an, dar are ca priorități dezvoltarea rurală, sprijinirea comunităților locale prin programe finanțate atât de la bugetul de stat cât și din fonduri europene, modernizarea și eficientizarea administrației publice locale. Eu sunt sigur că procesul de modernizare și eficientizare va intra în linie dreaptă, imediat ce vom avea o majoritate parlamentară care să reflecte voința cetățenilor și îmi doresc ca acest lucru să se întâmple cat mai repede“.
„În acest program de modernizare, satul românesc este o componentă esențială, iar una dintre priorități este ca marile programe naționale de investiții din mediul rural să fie reconfigurate, astfel încât să existe o transparentizare a acestora și o gestionare corectă a fondurilor publice“.

Președintele României s-a referit și la Programele PNDL care au permis realizarea multor investiții în comunele din țară, cu bani mulți și proiecte reușite în multe cazuri. „Banii investiți eficient înseamnă întotdeauna dezvoltare. Nu trebuie să trecem cu vederea însă, neajunsurile acestui program. Tocmai de aceea spun răspicat: acest program trebuie regândit, nicidecum desființat. Nu cred că mai este cineva în această sală, care dorește să mai asistăm la acordarea banilor pe criterii politice, sau la decontarea unor cheltuieli fictive, sau prost realizate. Risipa banilor publici trebuie stopată definitiv, iar acest lucru se poate realiza printr-o abordare coerentă și responsabilă. De asemenea un program necesar care va aduce beneficii certe comunităților locale este cel care vizează extinderea rețelei de gaze, anunțat deja de actualul executiv“.

Președintele României a mai evidențiat necesitatea continuării programelor de alimentare cu apă și a rețelelor de canalizare pentru că, la ora actuală, jumătate dintre locuitorii din mediul rural nu au acces la o rețea de canalizare și unul din trei nu beneficiază de apă din sistemul centralizat.
Dan AGACHE

Klaus Werner Johannis, președintele României va participa luni 17 februarie, la lucrările Adunării Generale a Asociației Comunelor din România. Ordinea de zi a întâlnirii anuale cuprinde între altele, o serie de proiecte de legi ce vor fi înaintate reprezentanților a patru ministere, prezenți la lucrări.

Primarul comunei Marga Nicolae Beg, șeful delegației cărășene, a vorbit despre acestea: „ Avem un proiect ce va fi înaintat Ministerului de Finanțe pentru echilibrarea bugetelor comunelor mici. În Caraș-Severin sunt multe astfel de comune care sunt dezavantajate din acest punct de vedere. Un altul, ce va fi înaintat Ministerului Sănătății se referă la înființarea în fiecare comună, a unui asistent medical comunitar, plătit de către Minister. Avem o populație îmbătrânită și ar fi foarte bine dacă la nivelul comunelor ar exista un astfel de asistent medical comunitar, care ar putea să rezolve multe din problemele vârstnicilor din comunele din țara noastră“ – a mai spus Nicolae Beg.

Alte două proiecte de legi vor fi trimise Agenției Naționale de Cadastru, referitor la multele proprietăți neintabulate, respectiv Ministerului Educației. „Educația preșcolară, școlară și gimnazială în fiecare comună, este titlul acestui proiect și se referă la găsirea și promovarea tinerilor talentați în diferite domenii de activitate: arte plastice, sport, muzică, astfel încât aceștia să fie îndrumați spre activități în care pot performa“, a precizat primarul din Marga.

Caraș-Severinul este compus dintr-o delegație din care, pe lângă edilul Nicolae Beg, mai fac parte primarii din localitățile: Berzasca, Bozovici, Turnu Ruieni, Luncavița, Brebu, Băuțar, Buchin, Cornereva, Ramna, Văliug, Iablanița, Copăcele, Zorlenț, Ciudanovița, Ocna de Fier și Coronini. Primarii cărășeni au fost acuzați de o slabă implicare la nivelul județului: „ Așteptăm decizia de înființare a Asociației Județene de la Tribunalul Caransebeș și atunci sper  să creștem gradul de colectare al cotizației, astfel încât să nu mai fim dați ca exemplu negativ pentru că ar fi păcat, avem proiecte, ne implicăm, dar nu reușim să strângem cotizația“, a declarat primarul Nicolae Beg.

Tot domnia sa a pregătit o întrebare către șeful statului ce-i va fi adresată la întâlnirea de luni, care se referă la Voința poporului, care nu înseamnă alegeri parlamentare anticipate ci un Parlament cu 300 de reprezentanți, cum rezultă din Referendumul din anul 2009. O altă întrebare, conform surselor noastre, va fi trimisă către șeful statului de primarul din comuna Albota și va viza răzgândirea lui Klaus Johannis cu privire la centralizarea puterii în mâinile unei singure formațiuni politice. „Când era PSD-ul la putere, era rău să aibă toată puterea. Acum când e PNL-ul e bine?“

Dan AGACHE

Cea de-a  XXII-a sesiune ordinară a Adunării Generale a Asociației Comunelor  din România se desfășoară până mâine la București.

La Sesiunea oficială ce are loc în sala Hotelului Rin Grand, intitulată sugestiv „Spațiul rural românesc, spațiu rural european”, județul nostru este reprezentat de 16 primari de comune cărășene, într-o delegație condusă de primarul comunei Marga, Nicolae Beg, președintele A.J.Co.R. – filiala Caraș-Severin.

Sunt prezenți la reuniune primarul comunei Bozovici, Adrian Sergiu Stoicu, primarul comunei Văliug, Sorin Blaga, primarul comunei Brebu, Viorel Roșca, primarul comunei Iablanița, Petru Hațegan, primarul comunei Cornereva, Nicolae Novăcescu, primarul comunei Ramna, Magdalena Ciurea, primarul comunei Ciclova Română, Gheorghe Puiu Percea, primarul comunei Cornea, Ilie Lăzărescu, primarul comunei Turnu Ruieni, Mihai Mărălescu, primarul comunei Zorlențu Mare, Martin Cornea, primarul comunei Băuțar, Romulus Barbesc, primarul comunei Luncavița, Nicolae Velescu, primarul comunei Berzasca, Petru Furdui și evident, primarul comunei Marga, Nicolae Beg.

[slickr-flickr search=”sets” set=”72157705371521881″]

De altfel, în această seară în cadrul Galei ACOR, primarii comunelor Cornereva, Nicolae Novăcescu și Buchin, Gheorghe Coilă vor fi premiați pentru promovarea tradițiilor și obiceiurilor locului, aceștia oferind un exemplu pentru ceilalți reprezentanți ai UAT-urilor din județ și din țară.

„Este de apreciat faptul că în ciuda programului încărcat, doamna premier Viorica Dăncilă și miniștri prezenți au ținut să fie alături de noi, primarii din țară, la această reuniune anuală, fiind rostite câteva puncte de vedere binevenite din partea unor oameni responsabili din executiv“, ne-a declarat Nicolae Beg, președintele AJCoR Caraș-Severin.

La eveniment au luat parte, premierul Viorica Dăncilă, însoțită de o serie de miniștri ai Cabinetului Executiv, reprezentanți ai Comitelului European al Regiunilor – Markku MARKKULA din partea Partidului Popular European, Cristophe ROUILLON din partea Partidului Socialiștilor Europeni și Tadeusz TRUSKOLASKI din partea Alianței Europene.

Din partea CONSILIULUI COMUNELOR ȘI REGIUNILOR DIN EUROPA (CCRE/CEMR), participă o delegație condusă de către domnul Frédéric VALLIER, secretarul general al CCRE/CEMR iar Asociația Chineză de Prietenie Internațională a Orașelor (CIFCA), este reprezentată de o delegație alcătuită din 4 persoane, condusă de către domnul Yuan XIE, vicepreședinte al CPAFFC/CIFCA.

CONGRESUL AUTORITĂȚILOR LOCALE DIN REPUBLICA MOLDOVA – CALM, a sosit la București o delegație alcătuită din 10 persoane, condusă de către doamna Tatiana BADAN, președintele CALM și copreședinte al Consiliului Autorităților Locale din România și Republica Moldova, primarul satului Selemet, raionul Cimișlia.

Sergiu TABAN

La Chișinău, în Republica Moldova, s-a desfășurat, în perioada 10 – 13 mai 2018, cea de-a III-a sesiune ordinară a Adunării generale a Consiliului Autorităților Locale din România și din Republica Moldova (CALRRM). Peste 150 de primari din România și Republica Moldova s-au reunit pentru a discuta aspecte ale consolidării procesului de cooperare și schimb de experiență între colectivitățile locale din România și Republica Moldova.

La evenimentul care a avut și un caracter aniversar, fiind celebrat Centenarul Marii Uniri din 1918, județul Caraș-Severin a fost reprezentat de primarul comunei Marga, Nicolae Beg și de primarul comunei Coronini, Ilie Boboescu.

Lucrările Adunării generale a Consiliului Autorităților Locale din România și Republica Moldova CALRRM, fondată în anul 2013 între Asociația Comunelor din România (ACoR) și Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), s-au desfășurat în Sala de Conferințe a Institutului Muncii în prezența numeroșilor primari de pe ambele maluri ale Prutului. Conducătorii UAT-urilor au avut ocazia de a realiza un schimb de experiență privind bunele practici în dezvoltarea locală și furnizarea unor servicii publice de calitate, dar și pe marginea procesului de descentralizare, modernizare și europenizare.

Încă de la început, CALRRM și-a propus printre alte obiective să susțină înfrățirea între unitățile administrativ-teritoriale din România și cele din Republica Moldova, să sprijine bilateral procesul de descentralizare, consolidare a autonomiei locale și de atingere a standardelor Uniunii Europene, să inițieze un proces complex, constant și permanent de consolidare a mecanismului european de înfrățiri. În acest sens, peste 100 de înfrățiri între unități administrativ-teritoriale din România și Republica Moldova au fost inițiate de la fondarea CALRRM și până în prezent.

Primarul comunei Marga, Nicolae Beg, care este și președintele Asociației Comunelor din Caraș-Severin ACoR, ne-a prezentat principalele puncte înscrise în declarația-apel adoptată în unanimitate la Chișinău, în ziua de 11 mai, semnată de președintele ACoR, Emil Drăghici, și omologul său din Republica Moldova, doamna Tatiana Badan, menită să întărească relațiile dintre România și Republica Moldova

„La Chișinău, unde am trăit momente înălțătoare și unde, alături de colegul meu primar, Ilie Boboescu, ne-am simțit cu adevărat uniți în cuget și simțiri cu frații noștri primari de peste Prut, am realizat o declarație care se constituie și într-un apel față de Guvernul României, față de Guvernul Republicii Moldova, față de oricare alt guvern al Uniunii Europene ori al oricărui alt stat din Europa și din lume, implicit față de Ambasadele din București și Chișinău, față de orice organizație europeană ori extraeuropeană, față de mass-media, față de toți cetățenii care și-au pus încrederea în noi atunci când ne-au votat, că-i putem reprezenta cu cinste oriunde și oricum ne-am afla, ca autorități ori ca cetățeni:
1. colectivitățile locale, democrația locală, autonomia locală, cooperarea descentralizată și autoritățile administrației publice locale constituie pilonii oricărui regim democratic, conștienți că în absența acestora ne situăm în afara cadrului specific european;
2. desăvârșirea unui sistem administrativ bazat pe democrație locală, cooperare descentralizată și autonomia locală este esențială în vederea asigurării pârghiilor specifice autoritățile publice locale pentru dezvoltarea sustenabilă a colectivităților locale și pentru creșterea calității serviciilor publice;
3. convinși de eficiența unei abordări de jos în sus la nivel administrativ susținem guvernanța pe mai multe niveluri, recunoscând, în acest sens, nevoia de a colabora în parteneriat pentru a realiza o coeziune economică, socială și teritorială mai puternică în cele două state. Niciun nivel nu poate face față singur provocărilor cu care se confruntă. Putem soluționa problemele concrete ale cetățenilor numai printr-o mai bună cooperare și prin intermediul proiectelor comune, în vederea abordării provocărilor comune care ne așteaptă;
4. atragem atenția asupra procesului masiv de deznaționalizare ce are loc în satele din Republica Moldova știut fiind faptul că, în pofida vitregiilor istorice, satele/comunele din Republica Moldova au păstrat tot ce era specific poporului român: istoria, tradițiile, limba, cultura și tricolorul;
5. încredințați de importanța colaborării veritabile între nivelul de guvernare central și local în vederea realizării unei legislații eficiente și practice în domeniul administrației publice locale, solicităm întărirea reală a instituției consultării structurilor asociative ale administrației publice locale în procesul legislativ cu impact local;

6. în vederea întăririi legăturilor între cele două state surori, propunem organizarea, cel puțin anual, a unei ședințe comune între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova, cu participarea reprezentanților Consiliului Autorităților Locale din România și Republica Moldova; cu această ocazie să se prezinte public Memorandumul cuprinzând acțiunile concrete întreprinse în scopul reunificării celor două țări-surori; de asemenea solicităm ca Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană să se redefinească drept Reprezentanța Permanentă a României și Republicii Moldova pe lângă Uniunea Europeană, iar dacă aceasta nu ar fi posibil, în structura ei să existe persoane angajate din partea Republicii Moldova, iar documentele ce se elaborează aici să intre în conștiința tuturor ca fiind documente comune României și Republicii Moldova, înaintate ambelor guverne până când acestea vor FI UNUL ȘI ACELAȘI GUVERN AL ROMÂNIEI;
7. semnalăm necesitatea creării unui fond special de susținere a colectivităților locale din Republica Moldova prin concentrarea finanțărilor europene și românești, cu simplificarea și uniformizarea procedurilor de accesare a fondurilor, respectiv cu realizarea unei gestiuni autonome a acestui fond care să asigure acces egal, apolitic și transparent pentru fiecare colectivitate locală; toate acestea să se realizeze numai prin organisme instituite pe principii paritare, între reprezentanții autorităților administrației publice centrale și cei ai Congresului Autorităților locale din Republica Moldova;
8. pornind de la datoria frățească de sprijin și cooperare, pe principii de reciprocitate, Asociația Comunelor din România va folosi toate pozițiile pe care le deține la nivel internațional în vederea promovării perspectivei europene a Republicii Moldova la nivelul instituțiilor și organizațiilor UE și internaționale;
9. în vederea întăririi colaborării inter-instituționale între autoritățile publice locale de pe cele două maluri ale Prutului susținem instituirea de către Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova a unui program extins de informare și/sau de formare profesională pentru funcționarii din administrația publică locală în vederea schimbului de cunoștințe, experiențe și bune practici;
10. învățând din experiența trecutului considerăm că uniformizarea legislației între cele două state ar putea facilita procesul de integrare europeană a Republicii Moldova, propunem crearea unui program de corelare/adaptare/ajustare a cadrului legal din domeniul administrației publice locale din Republica Moldova la cel din Romaniei cu participarea experților din România.
Așa să ne ajute Dumnezeu!“

De asemenea, după cum ne-a transmis primarul comunei Marga, Nicolae Beg, a fost modificat cu această ocazie cadrul legal din România în vederea acordării dreptului autorităților locale din România să finanțeze direct proiecte și activități în localitățile înfrățite din Republica Moldova. În prezent, aceste prevederi legale sunt implementate cu succes, fiind realizate zeci de proiecte care îmbunătățesc activitatea autorităților publice și viața colectivităților locale din Republica Moldova.

Cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului, locuitori ai satelor și comunelor înfrățite, își fac vizite reciproce, implementează proiecte sociale, culturale etc. Iar acum, primarii din România își doresc să-și ajute omologii din R. Moldova să-și europenizeze localitățile pe care le conduc, inclusiv cu finanțare europeană.

Sergiu TABAN

O delegație formată din 15 primari de comune din Caraș-Severin, condusă de președintele AcoR Caraș-Severin, primarul Nicolae Beg, a fost prezentă la București la cea mai importantă acțiunea anuală care reunește primarii din țară, Adunarea Generală a Asociației Comunelor din România.

Au ales să fie prezenți în interesul comunităților care i-au ales în aceste demnități, primarii comunelor Bozovici – Adrian Stoicu, Brebu – Viorel Roșca, Zorlențu Mare – Martin Cornea, Văliug – Sorin Blaga, Băuțari – Romulus Barbesc, Ramna – Magdalena Ciurea, Buchin – Gheorghe Coilă, Coronini – Ilie Boboescu, Iablanița – Petru Hațegan, Berzasca – Petru Furdui, Lăpușnicu Mare – Mihaela Drăgilă, Copăcele – Ion Hărțaucă, Cornereva – Nicolae Novăcescu, Turnu Ruieni – Mihai Maralescu și, desigur Marga – Nicolae Beg. „A fost o oportunitate pentru mine și pentru colegii mei primari din Caraș-Severin să putem dialoga cu miniștrii și secretarii de stat, să ridicăm probleme și să auzim care sunt soluțiile propuse de administrația centrală. Un exercițiu al firescului în relația cu guvernul Dăncilă pentru primarii care duc greul unor bugete de cele mai mult nesatisfăcătoare, dar ceea ce trebuie înțeles este că suntem oameni care ne-am asumat postura de primar și căutăm neîncetat soluții pentru toate probleme comunităților noastre. De altfel, Asociația Comunelor din România a înaintat doamnei prim-ministru, o listă de priorități ce au făcut obiectul dezbaterii în cadrul acestei sesiuni, unele dintre aceste măsuri fiind transmise și din partea noastră. Sper și sunt convins că la următoarea sesiune a Adunării Generale a Asociației Comunelor din România – AGCoR prezența primarilor din județul meu să fie una și mai numeroasă“, a declarat pentru Reper 24, președintele interimar al Asociației Comunelor din Caraș-Severin, Nicolae Beg.

O prezență importantă la cea de-a 21-a sesiune a Adunării Generale a Comunelor din România, în rândul celor peste 500 de primari din întreaga țară care au ales (și plătit) pentru ca vreme de trei zile să participe la dezbateri, a fost cea a premierului Viorica Dăncilă, care a participat la lucrările Adunării generale a Asociației Comunelor din România – ACoR. În sala, Dăncilă le-a atras edililor atenţia că trebuie să gestioneze mai bine fondurile publice, referindu-se aici la cheltuielile cu salariile funcţionarilor, dar le-a promis şi că execedentul financiar va putea fi distribuit pentru alte cheltuieli ca arierate sau salariile funcţionarilor.

Între altele, primul ministru, Viorica Dăncilă, a afirmat în fața primarilor de comune din România:

„Cu toate că mă aflu în premieră la acest eveniment, constat cu mare bucurie că printre dumneavoastră se află mulţi colegi de-ai mei pe care îi apreciez în mod deosebit. Doresc să vă mulţumesc pentru munca depusă în susținerea comunităţilor pe care le reprezentați şi să vă reamintesc că unul din principalele mele obiective, conform programului de guvernare, este acela de a reduce decalajele dintre mediul urban şi mediul rural cu cel puţin 15% până în 2020. Ştiu că nu este timp pentru felicitări şi, din acest motiv, astăzi, am venit însoțită de o echipă de miniştri, pentru a prelua din dialogul cu dumneavoastră problemele pe care le întâmpinați.
Misiunea mea, aşa cum am afirmat în plenul Parlamentului, când guvernul pe care îl conduc a primit votul de învestitură, este ca în 2020 România să urce în prima jumătate a clasamentului celor mai puternice economii din Uniunea Europeană, astfel încât tinerii să nu mai plece din România, iar cei care deja au plecat să îşi dorească să se întoarcă acasă. Pentru a realiza acest obiectiv am în vedere trei direcții principale: creșterea investițiilor pentru modernizarea infrastructurii, continuarea creșterii veniturilor populației, reformarea administrației şi reducerea birocrației. Guvernul PSD-ALDE a reuşit în anul 2017 să inițieze şi să finalizeze a doua etapă a celui mai important program destinat infrastructurii publice de la nivelul autorităților locale, PNDL 2, cu suma de 30 de miliarde lei. Viabilitatea programului PNDL 1, introdus de Ministerul Dezvoltării de la acea vreme, de domnul Liviu Dragnea, ne-a dat certitudinea că acesta trebuie continuat şi de aceea vorbim de PNDL 2 ca despre un program de care depind șansele de dezvoltare a multor comunități. Peste 80% din finanţarea atât din PNDL 1, cât şi din PNDL 2 este îndreptată către comune, pentru că am vrut să demonstrăm că modernizarea satului românesc nu mai reprezintă o frază la nivel declarativ, ci o măsură concretă şi pusă în practică. Astfel, în anul 2017 au fost emise pentru PDNL 2 ordinele de finanţare a peste 6.800 de obiective, în valoare de aproximativ 30 miliarde lei, din care la nivelul comunelor sunt 5.431 obiective, în valoare de aproximativ 20,6 miliarde lei. De asemenea, în paralel, s-au finanțat în continuare tot pentru comune peste 3.900 obiective în cadrul PNDL 1, în valoare de 12,1 miliarde lei. Corelarea sumelor de finanţare pentru realizarea pachetului minim de servicii publice, denumit generic “10S”, atât din PNDL, cât şi din fonduri europene sau prin programe de la Compania Naţională de Investiţii şi Agenția Naţională pentru Locuințe va reprezenta în continuare o prioritate pentru Guvern“, a afirmat în alocuțiunea domniei sale, primul ministru al României, Viorica Dăncilă.

Sergiu TABAN