Reșița celebrează la acest sfârșit de săptămână 250 de ani de industrie, de foc nestins, un moment în care trebuie să ne reamintim, în cel mai obiectiv mod cu putință, de toți cei care au clădit prin sacrificiul lor Cetatea de Foc. În anii de după revoluție, industria reșițeană a intrat într-un proces de regres fără precedent, fiind în situația unui iminent colaps, dar a fost readusă pe linia de plutire prin intervenții guvernamentale, în urma unor mișcări de stradă sindicale sau prin intervențiile directe ale unor oameni politici.

În această galerie, deloc numeroasă, se numără și actualul senator social-democrat, Ion Mocioalcă, cel care, în mod consecvent, s-a arătat interesat de soarta celor doi coloși industriali, UCM Reșița și CSR, astăzi TMK. Prin pozițiile luate în parlament, fie că a fost vorba de declarații politice rostite de la Tribuna Parlamentului, interpelări a numeroși miniștri pe tema salvării industriei reșițene, fie că i-a adus de la Palatul Victoria „cu japca“ la locul faptei pentru a vedea exact cum stau lucrurile, chiar aici la Reșița, pe membrii guvernelor sau chiar pe premierii executivelor, deputatul Mocioalcă a fost un actor cu rol determinant de care se leagă, orice-ar spune cârcotașii, supraviețuirea celor doi coloși care au scris istoria industriei grele românești.

Astăzi, aniversarea a 250 de ani de istorie industrială la Reșița a trezit amintiri dureroase în sufletele celor, trecuți de prima tinerețe, care au pus umărul la clădirea acestei istorii: siderurgia și construcțiile de mașini. Țaglă țeavă, oțel de înaltă calitate pentru șinele de cale ferată, motoare navale, generatoare, motoare electrice, motoare diesel, echipament hidro ce a produs (și încă o mai face) lumină pe salbele de hidrocentrale din țară, toate acestea fac parte din istoria și tradiția industrială a Reșiței.

3 iulie se identifică cu nașterea Reșiței industriale,  este ziua în care au fost inaugurate primele furnale, de pe valea Bârzavei, în amonte de satul Reşiţa. Astfel, în jurul furnalelor Franciscus şi Josephus, construite de Fiscul austriac în perioada, octombrie 1769 – iulie 1771, şi inaugurate la 3 iulie 1771, s-a clădit localitatea Reşiţa Montană. Aceasta a fost, iniţial, separată de Reşiţa veche, care, pentru a fi deosebită de Reşiţa nouă, a fost denumită Reşiţa Română. Între cele două localităţi exista chiar şi o Vamă, situată pe malul Bârzavei dinspre Reşiţa Montană, unde comercianţii trebuiau să plătească o taxă, ca să-şi poată vinde produsele.

„UCMR-ul a fost fondată de fiscul austriac şi o societate cu o foarte mare tradiţie şi un pal­ma­res de invidiat. Din păcate, traversează o perioa­dă mai puţin fastă materializată printr-o proce­du­ră de insolvenţă“ a afirmat senatorul de Caraș-Severin Ion Mocioalcă. „Cu siguranță nu se va putea ajunge niciodată la ceea ce exista anterior anului 1989, când în cele două sectoare de activitate, metalurgia și construcțiile de mașini lucrau aproximativ 30 de mii de oameni: ingineri, tehnicieni, muncitori de înaltă specializare. Condițiile economice actuale nu mai permit acest lucru, dar nu este posibil să ne batem joc de cele câteva sute de profesioniști ce mai activează în cele două mari unități economice care au dat renumele orașului“ a mai precizat senatorul Ion Mocioalcă, un politican care a urmărit îndeaproape situația cu care se confruntă unitățile industriale, altădată adevărate etaloane pentru alte companii care joacă pe piața mondială de profil.

„Reșița poate renaște, aseneni păsării Phoenix, dar conducerea orașului, a județului și implicit actuala echipă guvernamentală trebuie să clădească această renaștere și reconstrucție pornind de la capitalul cel mai prețios în momentul de față, OMUL. Nu este posibil să acceptăm din partea acestei coaliții toxice aflate la guvernarea României să distrugă cel mai prețios capital autohton. Ei o fac zi de zi, prin nemărirea alocațiilor, prin înghețarea salariilor și a pensiilor, prin acceptarea și poate chiar încurajarea creșterii inflației. Acest lucru l-am semnalat recent și în moțiunea de cenzură împotriva guvernului Cîțu, moțiune respinsă prin obligarea parlamentarilor puterii să nu părăsească băncile și să-și exprime votul“ – a mai adăugat  senatorul social democrat de Caraș-Severin.

Mocioalcă a mai precizat că până la o creștere economică, pe baze solide a economiei orașului, trebuie oprită distrugerea acestuia și conservarea, chiar la aceste cote minime de avarie, a potențialului industrial al Reșiței.

Dan AGACHE

În cadrul Agendei Culturale Reșița 250, la Muzeul Banatului Montan, au fost lansate șase volume dedicate istoriei industriale și multiculturale a Reșiței. Două dintre volume sunt editate de Primăria Reșița iar patru au apărut datorită sprijinului oferit de Clubului Rotary Reșița.

Una dintre cărți este „Istoria Reșiței – Oameni și locuri demult uitate”, de Mihalik Sandor, tradusă pentru prima dată din limba maghiară de către Attila Varga, apărută la Editura Argonaut din Cluj, este cea mai veche monografie a Reșiței. Cartea, care a apărut prima dată în 1896, a constituit o provocare pentru traducător, rezultatul muncii sale lăsându-l mult mai bogat sufletește, după cum a mărturisit acesta.

„A fost o veritabilă provocare pentru că am tradus din limba maghiară veche, în limba română și chiar dacă îmi place foarte mult să traduc, de data aceasta a fost o dificultate, pentru că limba a ridicat complicații. Noi am avut corespondent, chiar în limba română, dar până la urma a ieșit bine, pentru că pot să consider, după această traducere, mă simt mult mai bogat sufletește pentru că dacă îl citești pe Mihalik și rezonezi cu felul în care scrie el, după ce-i termini o carte și înveți de la el, nu mai poți fi ca înainte”, a afirmat Attila Varga.

În cadrul acestui eveniment a fost înmânat titlu de cetățean de onoare profesorului universitar dr. Rudolf Gref, reputat istoric, autor a numeroase volume ce fac referire la Reșița și la trecutul său industrial.

Prin acest demers, municipalitatea și-a dorit să aducă în atenția publicului oamenii ce au contribuit la documentarea istoriei industriale a Reșiței.

„Întotdeauna mi s-a reproșat că sunt cam sărac cu laudele, că nu dau suficient feedback pozitiv, și așa este, chiar dacă în interiorul meu mă gândeam cu apreciere la cei din echipa mea. Și la Primăria Reșița, în 5 ani de Primărie am acordat un singur titlu de cetățean de onoare, Alinei Vuc, campioană mondială la lupte libere, pentru că rezultatele „m-au obligat” să fac acest lucru și iată ca a venit un al doilea moment în care un reșițean, prin activitatea sa de zeci de ani, și-a adus aportul la detalierea istoriei Reșiței, a Banatului de Munte”, a declarat primarul Ioan Popa.

Edilul a afirmat cu mare convingere că prof. univ.dr. Rudofl Gref merită acest titlu, motiv pentru care a și propus cu câteva luni în urmă în CL acordarea acestei distincții.

„Eu vreau să țin pasul cu un campion mondial. Nu cred că e cea mai ușoară provocare care mi s-a pus acum, dar o accept. Vă mulțumesc foarte mult pentru această onoare făcută, o consider una dintre cele mai mari care mi se putea întâmpla acum, la sfârșitul unei vieți relativ active, dar este o mare bucurie și pentru că evenimentul acesta are loc astăzi, cu o zi înainte de a aniversa cei 250 de ani, deci de acum se poate spune s-au împlinit 251 de ani de când au pornit furnalele și un an de când a primit Gref titlul de cetățean de onoare”, a spus cu umor istoricul reșițean și de acum cetățeanul de onoare al orașului, Rudolf Gref.

Celelalte volume lansate la Reșița în cadrul evenimentului sunt:

– Monografia Municipiului Reșița, de Nicolae Magiar si Eduard Magiar, aparuta la editura Grinta din Cluj;
– Uzinele de fier și oțel Reșița, de Petre Broșteanu (tradusa din limba germana de doamna dr. Sigrid Jianu), Reșița 1877, Editura Librăriei Ștefan Kretschmer;
– Reșița. Monografia orașului, uzinelor și domeniilor, intocmita de Gheorghe Molin, Reșița 1927, Editura Autorului;
– Din istoricul Resiței, de Gheorghe Cimponeriu, Reșița 1930;
– Mongrafia Uzinelor de Fier și Domeniilor din Reșița, de Ion Păsărică, București 1935, Imprimeria Centrală.

Lorena POENARU

Muzeul Banatului Montan din Reșița va găzdui joi, 1 iulie, vernisajul unei expoziții de fotografii, având ca temă industria reșițeană. Evenimentul este organizat cu ocazia marcării celor 250 de ani de foc nestins la Reșița și spre deosebire de expozițiile ce au avut loc în ultima perioadă, vor putea fi admirate fotografii care vor aduce în atenție nu trecutul, ci prezentul industriei reșițene. Vor fi expuse fotografii realizate pe parcursul acestui an aniversar în halele de producție ale companiilor UCM Reșița și TMK, precum și la centrala hidroelectrică Grebla.

Vor expune: Daniel Pușcău și cursanții clasei de artă fotografică ai Școlii Populare de Arte și Meserii „Ion Românu” Reșița: Alin Daniel Bugariu, Dariana Armanca, David Ghilea, Denis Elchescu, Denis Țară, Diana Ciorba, Doru Bănică, Ioana Bănică, Doru Goșnea, Karina Tincul, Oana Florea, Petru Dragomir, Răzvan Ciuvelic, Simona Hurduzeu, Victor Ghițescu.

„Ne-am propus să realizăm această expoziție din dorința de a arăta reșițenilor ce se întâmplă dincolo de porțile uzinelor din Reșița. Ce se întâmplă acum, în anul 2021, să arătăm că «focul» este încă »nestins», că încă se muncește, că încă se poate. Mulțumim domnilor: Romulus Ioan (TMK), Cosmin Ursoniu (UCM Reșița), Ciprian Dragomir (CEZ Group), care ne-au permis accesul în secțiile de producție, primarului Ioan Popa, gazdei acestui eveniment Flavius Bozu (Muzeul Banatului Montan), doamnei Mariana Dănescu și domnului Moise Constantin (Școala Populară de Artă Ion Românu) și îi invităm la expoziție pe toți cei interesați de prezentul industrial al Reșiței și pe cei pasionați de fotografie”, precizează Daniel Pușcău, inițiatorul expoziției.

Vor vorbi în deschiderea vernisajului reprezentanții societăților implicate în acest proiect, primarul Reșiței, Ioan Popa și Flavian Savescu, artist fotograf distins cu Excelență FIAP în rang de bronz (EFIAP/B).

Vernisajul expoziției „Foc nestins. Azi, la 250 de ani de industrie” va avea loc joi, 1 iulie, de la ora 17:00, la Muzeul Banatului Montan din Reșița.

La Reșița se va desfășura timp de cinci zile festivalul de teatru pentru copii „250 via Estrada”. Evenimentul reprezintă unul din proiectele care face parte din agenda culturală a Reșiței în contextul celor 250 de ani de istorie industrială. Acesta se va desfășura în perioada 29 mai – 2 iunie în Parcul Tricolorului și este organizat de Primăria Reșița în colaborare cu Teatrul DA.

Începând de sâmbătă, 29 mai, până miercuri, 2 iunie, trupe de teatru din București, Cluj-Napoca, Sighișoara, Galați și Reșița vor prezenta 22 de producții de teatru pentru copii și ateliere de creație coordonate de actori profesioniști. Cei mici vor avea parte de multe surprize printre care: atelierul de magie sub coordonarea lui Alexandru Iorga din București, un atelier de confecționat păpuși, coordonat de Elena Marin, actor cu peste 30 de ani de experiență profesională, iar Adina Ariton, reprezentat al teatrului de păpuși Gulliver din Galați va învăța copiii cum să mânuiască marionetele.

„Prin organizarea acestui eveniment dorim să oferim celor mici un cadou cu ocazia sărbătoririi Zilei Internaționale a Copilului, să se bucure de o experiență artistică inedită și să profite de șansa de a experimenta o mulțime de oportunități de învățare, deoarece acest gen de activități încurajează creativitatea, comunicarea, răbdarea și imaginația în rândul copiilor”, transmit organizatorii.

PROGRAMUL FESTIVALULUI ESTE URMĂTORUL:

SÂMBĂTĂ, 29 MAI| 16:30 -20:00

16:30 Paradă Deschidere – Intim – Parcul Tricolorului – Pietonal

–        Hocus Pocus – Teatrul Magic Puppet, Cluj-Napoca

–        Tinerețe fără bătrânețe – Teatrul 7, Galați

–        Disco Puppet- Star Show, București

–        Coliba Iepurașului – Trupa Țonțonel, Brăila

DUMINICĂ, 30 MAI|16:30- 20:00

–        Lumea lui Gogoașă – Magic Puppet, Cluj-Napoca

–        Harap Alb – Teatrul 7, Galați

–        Star Magic Show – Star Show, București

–        De-a Scufița Roșie – Trupa Țonțonel, Brăila

LUNI, 31 MAI |16:30 – 20:00

–        Iepurașul din joben – Star Show, București

–        Punguța cu 2 bani – Magic Puppet, Cluj-Napoca

–        Făt Frumos din lacrimă – Teatrul 7, Galați

–        Bucătarul regelui – Magic Puppet, Cluj-Napoca

MARȚI, 1 IUNIE| 16:30- 20:00

–        Tik Tok- Star Show, București

–        Povești încâlcite – Trupa Țonțonel, Brăila

–        Călin file din poveste – Teatrul 7, Galați

–        Lumea Poveștilor – Teatrul DA, Reșița

–        Spectacol jonglerii cu Foc

MIERCURI, 2 IUNIE| 16:30 – 20:00

–        Crăiasa zăpezii – Trupa Tontonel, Brăila

–        Scufița Roșie – Teatrul Tact,Sighisoara

–        Vrăjitorul din Oz – Teatrul DA,Reșița

–        În poieniță – Teatrul Tact, Sighișoara

–        Gașca Țonțonel- Trupa Țonțonel, Brăila

workshop magie |workshop mânuire de păpuși| workshop confecționare păpuși;

Programul poate suferi modificări în funcție de prognoza meteo, transmit organizatorii, care dau asigurări că măsurile sanitare în vigoare privind răspândirea Covid -19 vor fi respectate.

foto: Facebook (Teatrul DA)

Karina TINCUL

Primăria Reșița va finanța anul acesta proiecte venite din partea comunității pe tema „250 ani de industrie reșițeană”, anunță primarul Ioan Popa, suma alocată în acest sens fiind de de 200.000 lei. Edilul reșițean invită operatorii culturali, ONG-urile și asociațiile care doresc să se implice în organizarea unor astfel de evenimente să se adreseze cu încredere administrației locale în vederea obținerii unei finanțări.

Prin intermediul acestei inițiative, reprezentanții administrației locale își doresc să sărbătorească alături de reșițeni istoria extraordinară a orașului, având în vedere că peste doar câteva săptămâni se împlinesc 250 de ani de când au fost aprinse primele două cuptoare înalte ale Reșiței, „Josephus” și „Franziskus”, pe data de 3 iulie 1771, fiind practic semnat certificatul de naștere al industriei reșițene. În sfertul de mileniu care a trecut, atât Reșița cât și industria sa au suferit necontenite transformări. Ele au crescut împreună, s-au bucurat și au suferit împreună.

„Reșița, acest spațiu multicultural, fost mecanic șef al industriei românești, încearcă acum să-și construiască o nouă identitate, dar își respectă istoria, o serbează, și pune la loc de cinste cultura, tradițiile și oamenii acestui loc care au performat aducând valoare adăugată Reșiței prin tot ceea ce au făcut.

250 ani de industrie reșițeană este o performanță la care nu se putea ajunge fără multă muncă, pasiune și armonie socială, toate acestea devenind o stare de spirit caracteristică Reșiței și pe care suntem obligați să o transmitem generațiilor care ne urmează.

Trăim deci un moment unic și trebuie să-l sărbătorim împreună, făcând din el un eveniment important pentru fiecare piept în care bate o inimă de reșițean”, transmite primarul Ioan Popa.

Edilul reșițean dă asigurări că toate proiecte importante, care au legătură cu acestă temă, vor beneficia de sprijinul Primăriei Reșița.

Detalii despre subiect pot fi găsite accesând linkul http://www.primariaresita.ro/…/GRANTURI+REsITA+250…

Karina TINCUL