Libertatea de exprimare, dreptul la informare, libertatea de a alege… toate sunt drepturi spre care nutrim şi pe care omenirea le asimilează democraţiei. De 21 de ani, presa – oglindă a societăţii – îşi sărbătoreşte dreptul de a fi liberă, de a nu se supune presiunilor constante care vin dinspre politic, economic, social şi chiar şi cultural!Fiecare om apreciaza libertatea de exprimare în mass-media deoarece exista posibilitatea de a accesa informaţii care ne ajuta pentru atingerea deferitelor scopuri. Anul 2014 nu este însă unul uşor pentru presa din întreaga lume. Nici 2013 nu a fost uşor şi nici anul dinnaintea lui, dar instituţiile media supravieţuiesc, se transformă, capătă un plus de libertate în mediul online şi ating noi audienţe pe arii largi de difuzare.

Ziua mondială a libertăţii presei găseşte mass-media din România într-o “perioada încă dificilă din punct de vedere economic, care afectează aproape toate entităţile din acest domeniu, un reviriment nefiind de prevăzut pentru 2014″, se spune într-o declaraţie a Clubului Român de Presă (CRP) citată de mediafax.ro.

“De asemenea, 2014 înseamnă pentru mass-media româneşti un an agresiv din punct de vedere politic, cu două perioade electorale, în care influenţele politice se resimt în majoritatea activităţilor editoriale ale redacţiilor. În 2014, libertatea de exprimare şi echilibrul în acţiune ale mass-media româneşti sunt afectate, mai mult ca în alţi ani, de constrângerile economice şi de condiţionările politice. Presa se află sub o dublă presiune – economică şi politică, neexistând o voinţa a autorităţilor ca mass-media sa fie sprijinte în spirit european, transparent şi nediscriminatoriu”, se mai spune în declaraţia, postată sâmbătă, pe site-ul acestei asociaţii profesionale. CRP consideră că în acest an se menţin problemele din interiorul mass-media româneşti: “Presa continuă să fie afectată de restructurări, managementul nu a găsit încă răspunsuri creative la schimbările majore din domeniu, aduse de transformarea obiceiurilor de consum ale publicului, calitatea prestaţiilor jurnalistice rămâne, cu mici excepţii, la cote modeste”.

Este o sinteză interesantă şi realistă a presei româneşti, prizonieră a contrângerilor de tot felul. Şi nu ne gândim aici doar la publicaţiile din mediul privat. Nu scapă nici instituţiile media publice de presiuni. Situaţia e aceeaşi fie că mergi la Bucureşti fie că citeşti un site de ştiri din Reşiţa. De la preşedintele ţării, la primarul de comună oarecare din Caraş-Severin, până la proprietarul unei firme care cumpără spaţiu publicitar în publicaţia tipărită, online sau în programele audio-video de la radio şi tv, fiecare îşi impune cerinţele, obligă presa să devieze de la respectarea principalei sale meniri: aceea de a oglindi corect, fără interferenţe, ceea ce se întâmplă în comunitate, în societate, în ţară! Şi să nu uităm din ecuaţia presiunilor care scad gradul de libertate a presei pe proprii “muncitori”, dar nu de jos. Nu reporterii care aleargă după informaţii şi le culeg aşa cum sunt…. ci conducătorii instituţiilor media: managerii, redactorii şefi şi editorii, care, constienţi de implicaţia politică ori financiară a unor dezvăluiri altminteri interesante şi folositoare publicului, aleg să treacă sub tăcere ceea ce deranjează.

Nu, pe perioadă de instabilitate politică şi criză economică în România presa nu este nici liberă, nici serioasă!

Laura PIPERIU