Data de 10 mai în care se serbează Ziua Regalității are, de fapt, o triplă semnificație în istoria României, amintesc reprezentanții PNȚCD Caraș-Severin, care au dorit să sublinieze acest aspect prin intermediul unui comunicat de presă:

„Prima semnificaţie, 10 Mai 1866 – începutul domniei lui Carol I, sosirea lui Carol Hohenzollern Sigmaringen în România. Cu acceptul împăratului francez Napoleon al III-lea şi cel al regelui Prusiei, Wilhelm I, principele Carol porneşte spre România la sfârşitul lui aprilie 1866. Părăseşte castelul Sigmaringen de lângă Dusseldorf şi traversează Elveţia şi Austria. În ziua de 8 mai ajunge cu vaporul la Turnu Severin, iar pe 10 Mai 1866 intră în Bucureşti. Începea astfel o domnie de 48 de ani, cea mai lungă din istoria României. Este perioada în care 10 Mai intră în conştiinţa românilor drept Ziua Naţională.

A doua semnificație, 10 Mai 1887 – unul din cele mai importante momente ale domniei lui Carol I a fost obținerea independenței României față de Imperiul Otoman, act care i-a adus un prestigiu imens. Războiul de Independenţă, sau Războiul ruso-turc din perioada 1877-1878, a beneficiat de o contribuţie decisivă a trupelor române, comandate efectiv de Carol. Totodată, Congresul de la Berlin, din 1878, a consfinţit independenţa absolută a României faţă de Imperiul Otoman.

A treia semnificație, 10 Mai 1881, la 15 ani de la urcarea pe tron a Principelui Carol I, ziua de 10 mai a fost aleasă pentru serbarea încoronării, în mod simbolic, a proclamării Regatului. Ca zi naţională, 10 Mai era sărbătorită de toţi românii. Celebrarea Zilei de 10 Mai a fost interzisă pentru prima dată în 1917 de ocupaţia germană, iar a doua oară de regimul comunist, după abdicarea forţată a regelui Mihai din 1947”.

Semnează: „Cu tot respectul și considerația față de această zi și față de Casa Regală Română, președinte Dan Sârbu”.