Printre multele discuții care țin capul de afiș în aceste zile și mă refer în special la programul de vaccinare (asupra căruia voi reveni zilele următoare), scandalul din PNL (lansat de Rareș Bogdan) ori măsurile de protecție fără precedent luate de autoritățile americane pentru a preveni incidentele de la instalarea noului președinte al Americii, Joe Biden, era să trec cu vederea analizele care se fac pentru stabilirea bugetului pentru acest an de către guvernanții noștri mioritici. Cifrele, oricât ar fi ele de mari, nu cred că reflectă cu adevărat realitatea și tare mi-e teamă că sunt doar un fel de praf în ochii electoratului, cel care va avea în final de suferit. Și să le luăm pe rând:
Se prognozează un număr de 450 de mii de șomeri pentru acest an. Puțin, spun eu, față de cum decurg lucrurile în sfera economică, iar boom-ul cauzat de pandemie își va arăta fața abia în acest an. Avem datorii foarte multe și foarte mari; sectoarele economice funcționează (atâtea cât mai funcționează încă) la limita de avarie, rata șomajului este deja în creștere în principal din cauza sectorului HoReCa, banii europeni rămân un fel de „fata morgana“, iar sindicaliștii își cer cuvenitele creșteri salariale (de la dascăli la polițiști, de la tineri la vârstnici, toate categoriile sociale mai vor ceva în plus).
Din ceea ce a ajuns în spațiul public privind calculele pe viitorul buget al țării, mă îngrijorează (și cred că ar trebui să ne îngrijoreze pe toți) deficitul balanței externe: 21 de miliarde de euro. Ce înseamnă asta? Ei bine, consumăm din afară mai mult decât exportăm sau mai pe românește, ne întindem mai mult decât ne e plapuma. E drept că fiecare face ce și cum știe mai bine, dar cred că e timpul să gândim nu doar individual, ci și colectiv. Niciunul dintre noi nu avem puterea să îndreptăm această balanță negativă, dar împreună am putea să mișcăm câte ceva.
Dacă exporturile românești sunt afectate de pandemie ori de proasta guvernare care nu numai că nu-i ajută pe patronii români, ba le mai pune și tradiționalele bețe în roate, am putea, fiecare dintre noi să ne orientăm către produsele tradiționale. Și nu mă refer aici doar la alimentele de zi cu zi, cum ar fi lapte, carne, pâine ouă, dar și la celelalte lucruri pe care le achiziționăm. Cu cât cumpărăm mai multe lucruri românești, cu atât această balanță ar tinde spre zero. Statul s-ar împrumuta mai puțin, valuta nu ar lua calea pribegiei și teoretic noi ar trebui să simțim o îmbunătățire a calității vieții. Nu spun că așa va fi, dar teoretic, așa ar trebui să se întâmple.
Teoretic, Guvernul României ar trebui să adopte o serie de măsuri pentru reducerea acestui decalaj între import și export, să încurajeze firmele și producătorii din România, să încurajeze public consumul produselor românești. Din păcate ei nu vor, nu pot, nu știu sau, mai trist, sunt…rău intenționați. Ori dacă ei nu vor, noi putem. Fiecare după bugetul nostru, după puterea noastră financiară, după înțelegerea și priceperea de care dispunem. De la legătura de ceapă ori litrul de lapte cumpărat, la pâinea, brioșele și brânza pe care le folosim aproape zilnic. Putem da dovadă nu neapărat de patriotism, sentiment care (din păcate) e pe cale de dispariție, ci mai degrabă de logică și bun simț.
Dacă producem tot mai puțin și cumpărăm tot mai mult (din afara țării), vom ajunge într-o bună zi în care ei (cei ce au făcut bani pe spatele nostru) să-și ia tălpășița cu averile strânse și să ne lase o Românie pustiită, fără resurse, fără economie, dar plină de datorii pe care va trebui să le achităm. Din ce nu știu; nu știu nici cine pentru că tot mai mulți dintre noi vor fi dornici să-și ia bocceluța și să emigreze. Nu vreau să prind vremurile acelea care, din păcate, sunt tot mai aproape. Poate veți spune că sunt pesimist; eu m-aș caracteriza mai degrabă ca un realist, pentru că ceea ce se întâmplă în jurul nostru este straniu, dar foarte adevărat. Politicieni (și aici intră toate culorile curcubeului) care au făcut mai mult pentru ei și cei care i-au plătit din afară și noi…simplă carne de tun și masă de manevră electorală. Treziți-vă oameni buni și haideți să încurajăm economia românească, atât cât a mai rămas din ea. Dacă ei nu vor, noi putem!
Dan AGACHE
Foarte tare articolul. Felicitari! Un lucru este clar: cei care conduc țara nu au competență, sunt ranchiunoși și nu simt românește ( la udmr nici nu ne putem aștepta). Orice încercare a opozanților lui Orban va fi oprită de Iohanis pentru ca realizează ca va duce PNL sub USR, care, fie vorba intre noi , din punct de vedere al guvernării, “călărește ” pnl , le-a luat ministerele cheie. Am văzut ca Iohanis , aproape s-a “vindecat ” de PSD. Dacă continua atacul la PSD ducea acest partid la 50%. Nici așa nu este imposibil, populația compară guvernările. Sunt convins ca si fără pandemie, guvernarea , cu Citu prim ministru , nu era mult diferită. Ambiția prostească a lui Iohanis a facut ca țara sa nu aiba 5pe timpul pandemiei, UN GUVERN DE UNIUNE NATIONALA. Spune ca numai împreună invingem pandemia , dar, la guvernare sa fie doar “AI MEI”