Cine n-a auzit despre conceptul Natura 2000? Natura 2000 este instrumentul principal pentru conservarea patrimoniului natural pe teritoriul Uniunii Europene. Vorbim aici de o rețea ecologică de arii protejate ce are scopul să mențină într-o stare de conservare favorabilă o selecție a celor mai importante tipuri de habitate și specii ale Europei. În stadiul de arie protejată se înscriu și munții Țarcu, fără vreo zonare clară, ci doar pe baza acestui termen generic de „Munții Țarcu“. Rețeaua Natura 2000 a fost constituită nu doar pentru protejarea naturii, ci și pentru menținerea bogățiilor naturale pe termen lung și pentru a asigura resursele necesare dezvoltării socio-economice durabile.
De reținut ar fi două momente care au definit în România siturile de importanță comunitară. Primul în anul 2007, când au fost desemnate 273 de situri de importanță comunitară prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, iar al doilea moment la sfârșitul anului 2011, prin desemnarea de noi situri prin Ordinul nr. 2387 din 29 septembrie 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, când numărul de situri de importanță comunitară a ajuns la, nici mai mult nici mai puțin, decât 408, având o suprafață de 4.147.368 ha!
Un interes mai mult decât obișnuit l-au arătat în ultimul deceniu ONG-urile de protecție a mediului pentru Sit-ul Natura 2000 Munții Țarcu. Aria sitului are relief alpin, întinzându-se în principal pe golul alpin al masivului Ţarcu – Muntele Mic şi pădurile învecinate şi acoperă 58.840 de hectare. Aria se situează în regiunea biogeografică alpină, între 400 şi 2.190 m altitudine. Masivul Ţarcu se încadrează perfect în etajul climatic montan aspru şi umed. Geomorfologic vorbind , pe acest areal se întâlnesc tipuri de relief glaciar, periglaciar, structural, fluvial şi antropic.
Ca orice arie protejată, Sit Natura Munții Țarcu trebuia să aibă un custode iar acesta a fost desemnat în 2007 Asociația „Altitudine“ din Arad, o asociație care a crescut în cifre și activități peste noapte mai ceva ca Făt-Frumos, scopul fiind acela de a deveni custode, în fapt ea fiind doar o mică asociere, a unui grup de iubitori de munte, fără posibilitate de influență pentru adunarea de fonduri și, implicit, fără specialiști care să poată face studii de specialitate, care ar trebui să fie principalul atribut al unui custode.
În anul 2013 Rovana Plumb, ministrul mediului din Guvernul Ponta, a constatat că „Altitudine(a)“ nu era nici pe departe la înălțimea pretinsă de ea și a ras-o, ca urmare a incapacității acesteia de a realiza un plan cap – coadă de management al zonei protejate. În rolul de custode al Sitului, a intrat Agenția pentru Protecția Mediului Caraș-Severin. Nici APM-ul nu s-a impus în acest rol, pentru că la finele anului trecut, Guvernul a înființat Agenția Națională pentru Arii Protejate , aflat în subordinea Ministerului Mediului și aceasta a preluat rolul de custode al sitului Natura 2000, „Munții Țarcu“.
WWF-ul a simțit miros de sânge…pe drumul urșilor
În pofida faptului că România duce o lipsă acută de proiecte și realizări în zona infrastructurii rutiere, una pe care românii o atacă de vreme lungă pe social-media, pe stradă, în mașini și la televizor, atunci când lucrurile se pot împlini, pe firul epic se strecoară organizațiile non-guvernamentale. Așa numitele iubitele ONG-uri.
Drumul național 66A care ar fi trebuit să lege Băile Herculane de Petroșani, practic Caraș-Severinul de Hunedoara printr-o nouă poartă, a fost un proiect gândit în perioada în care ministrul transporturilor se numea Traian Băsescu, un proiect de infrastructură care își propunea să fie un modul de promovare a turismului. Mai exact, șoseaua urma sa lege localitatea Câmpul lui Neag din Hunedoara de stațiunea Băile Herculane din județul Caraș Severin. Lucrările au început acum 17 ani. În 2008 șantierul a fost abandonat, lăsând în urmă doar 16 kilometri de drum modernizat. Astăzi ar mai trebui modernizați încă 20 de km din drumul național 66A, după care traseul până la Herculane ar continua pe un drum județean. Toată această porțiune poate fi parcursă acum doar cu mașini de teren și doar atunci când pe jos este uscat.
Părerile oamenilor de pe ruta Băile Herculane – Valea Jiului demonstrează că nimic nu ar ajuta mai mult zona decât finalizarea lucrărilor la drum: „Ar fi foarte folositor, ar beneficia mare parte din Valea Jiului și localitățile de pe drumul spre Herculane. Ar fi mai mult tranzit, ar trece mai multă lume pe aici, că ar scurta drumul“, ne spune o femeie din zona amintită.
„Ar trebui să-l facă în continuare, nu? Ar fi util? Dar bineînțeles. S-au cheltuit niște bani din buzunarele noastre, așa ma gândesc eu“, spune un domn care spune că a lucrat pe vremuri la primărie.
“Până la capăt, să se termine, să dea dovadă că în țara noastră se poate face, se poate să se execute unele drumuri”, afirmă un domn . Puținii proprietari de pensiuni din apropierea localității Câmpul lui Neag spun și ei că drumul modernizat ar fi putut conduce la dezvoltarea afacerilor.
„Lume trece, chiar trece, doar că, dacă ar fi fost drumul… chiar și așa, uite domnul reporter, cum îi drumul forestier, trec foarte mulți, spune Vali S. proprietar de pensiune.
Reper 24 -Dacă drumul ar fi gata, v-ar merge afacerea mai bine?
– Categoric, categoric”, răspunde cu o notă de siguranță Vali S. .
Principala piedică pentru construirea acestei șosele? O organizație de mediu, intitulată sugestiv Coaliția Natura 2000, din care fac parte ONG-urile WWF, Greenpeace, Altitudine, Agent Green, CN 2000 care a cerut în instanță anularea autorizației de construcție a DN 66A, reclamând că șoseaua afectează o parte din Parcul Național Retezat și din Parcul Național Cerna-Domogled. În fapt, organizațiile își vedeau compromise planurile de viitor Sit Natura 2000 și unde mai pupau ele finanțări și sălbăticire în voie? Lipsa investițiilor care ar putea să dezvolte o zonă turistică, pare să nu deranjeze. E mult mai importantă vocea ONG-urilor, al căror mecanism arată puterea pe care acestea și-au creat-o, prin finanțările de care beneficiază și acțiunile juridice, scopul nedeclarat fiind cu totul altul pentru acești mamuți ai protecției mediului, ale căror activități cu larg contestate într-o serie de zone de pe glob.
Încurajate de „succesul“ anulării autorizației de construcție a Drumului Național 66A, o mare reușită a ONG-urilor și un mare insucces al Statului Român, Coaliția Natura 2000 și-a continuat marșul triumfal reușind anularea altor avize de mediu pentru construcții care ar fi servit dezvoltarea zonei Munților Țarcu. Aceasta după ce Asociația Altitudine și-ar fi dat acordul că mediul nu va fi afectat de investițiile în zonă. Dar după ce frații mai mari și mai potenți într-ale protecției mediului, dar ascunși sub mantia uzitatului „non-guvernamentali“, au predicat viitorul Munților Țarcu, „Altitudine“, sora mai mică și timidă care se bucura chiar și la ceea ce mai rămânea din farfuriile celor mari, s-a resemnat și a decis că trebuie să-și schimbe radical poziția. La scurt timp după ce își dăduse ok-ul științific, aceeași Altitudine a revenit cu studii care demonstrau contrariul; și anume că investiția trebuie pusă sub semnul întrebării! Și toată investiția a fost omorâtă în fașă… WWF-ul a înțeles că experimentul repopulării cu zimbri de la Armeniș, poate prinde contur sub o altă formă, dar în același peisaj. Totul e ca povestea să prindă la cei slabi de îngeri. Iată de ce ONG-urile ar trebui cu mult mai multă atenție monitorizate de către organele statului român, același stat care se lasă atras, folosit și manipulat de aceste organizații ce se recomandă ca manifestări dezinteresate sub luminile rampei, dar ale căror interese și finanțări merită cu adevărat aprofundate într-un articol viitor.
Sergiu TABAN
Aveti dreptate sau infintat numai organizați care isi vad de interesele lor,să primească bani si alte beneficii