Am stat pe margine, domnule Dunca, și am privit; am observat evoluția dvs. în calitate de administrator al banilor și problemelor județului Caraș-Severin. Nu v-a forțat nimeni (sau cel puțin așa cred) să candidați pentru această funcție de președinte al Consiliului Județean Caraș-Severin. Om de afaceri prosper cu sute de șoferi de TIR în subordine, cu multe alte afaceri bănoase, cu casă în Dumbrăvița și elicopter la scară. Oamenii și-au zis probabil „el e alesul“ și au mizat pe saturația dvs. în ceea ce privește subtilizarea banului public.

Majoritatea celor care s-au prezentat la vot în toamna anului trecut, cărășeni cu acte în regulă, trăitori în acest județ cu frumuseți naturale, dar dezorganizat, abandonat de autorități și căpușat de firme cu legături clare cu politicul, v-au votat. Promisiunile dvs. au fost nenumărate și m-aș opri acum la cele 5 făcute cărășenilor la doar câteva minute după ce BPJ-ul liberal v-a desemnat candidatul PNL la funcția de președinte al CJ-ului: „Valorificarea potențialului turistic al Banatului Montan; grija față de bogățiile județului (păduri seculare, Clisura Dunării, stațiuni balneare); economie și chibzuință în cheltuirea banului public; crearea de locuri de muncă bine plătite și aducerea românilor care au emigrat, acasă; o analiză economică țintită, pe ultimii 10 ani“. Sunt promisiunile dvs; vă amintiți? Noi DA.

De la vorbe la fapte acum: în ultimele 9 luni (de când conduceți destinele cărășenilor) nu am văzut nicio acțiune din cele stipulate chiar de domnia voastră. Am observat în schimb că sunteți un om activ în ceea ce privește răfuielile: vă certați cu Știka și faceți trimiteri la Mocioalcă; vi-ați tras DJ timișorean pe post de administrator, care și-a pus poalele-n cap și dus a fost; vă certați cu consilierii PSD și PMP și îi bălăcăriți ca la ușa cortului; vă luați de presă și o faceți psd-istă, în timp ce vă trageți consilieră din aceeași formațiune politică și exemplele pot continua. Păreți, în multe dintre momente, încrâncenat să deveniți un personaj recalcitrant, frustrat și răutăcios, în care amenințați cu dosare penale și plângeri la Coana Justițica.

Poate că aș fi tăcut și pe mai departe dacă nu mă loveați acolo unde mă doare mai tare: la sistemul sanitar mediocru cum îi spuneți din Caraș-Severin. V-ați luat de medici, i-ați făcut șpăgari, ați amenințat managerul că faceți și că dregeți, v-ați lăsat influențat de cei care vă mai sunt apropiați din motive lesne de știut și care vă cântă în strună cât de frumos, deștept și bun organizator sunteți. Atunci când ați spus că nu mai cârpiți drumurile, că nu mai faceți lucrări de mântuială, că renunțați la firmele căpușă ale politicienilor, nu m-aș fi gândit că exact asta o să faceți; adică nu mai faceți nimic pe drumurile noastre județene, sau aproape nimic. Ce facem cu gropile în care sute de șoferi își distrug mașinile; ce facem cu turiștii care aplică dictonul veni, vedi, valea, a doua oară nu mai calcă pe aici. Din păcate, pulimea nu are elicopter și e obligată să meargă pe ceea ce există, pe care cineva l-a denumit impropriu, carosabil; mă rog.

Acum vreți să stopați un proiect cu finanțare europeană care prevede reabilitarea celor 3 staționale ale Spitalului Județean Caraș-Severin. Motivul invocat este acela că nu vreți să aruncați banii pentru „tunarea unui trabant“; vreți probabil merțan. Corect! Și eu vreau, dar de la dorință la putință e cale lungă. Nu vreți să vă îndatorați pentru lucrările la cele 3 spitale din Reșița, dar nici nu puteți spune dacă și când se va construi o altă unitate sanitară. Nu știți nici cu ce bani veți dota cu echipamente medicale o eventuală nouă construcție de acest gen.

„E scump și nu ne permitem să ne îndatorăm“ – ați afirmat deunăzi la șueta de la CJ. Eu vă întreb altceva, dl Dunca: Cu o vechime de peste 50 de ani (cel mai nou din cele 3) unitățile medicale sunt depășite din punct de vedere al circuitelor, al siguranței la incendiu, al circuitelor electrice și tot așa. Cine răspunde pentru victimele unui eventual incendiu, ca în cazul altor zeci de spitale din țară, aflate în aceeași situație? Ce le veți spune familiilor dacă necazul va lovi aceste spitale (spun dacă și nu când)? Pe cine veți arunca vina, iar pe Mocioalcă, Hurduzeu și Crina? Să vă fie clar, dl Dunca, eu nu sunt PSD-ist, PNL-ist sau PMP-ist. Eu sunt reșițean prin adopție de peste 50 de ani. Trăiesc și muncesc aici, iar ceea ce faceți dvs prin renunțarea la niște fonduri europene e tragic, nu trist.

Vreți ceva nou să puteți tăia o „pamblicuță“? Adoptați un salon cum au făcut și alții, la Staționarul 3; puneți mâna și vopsiți un perete sau cumpărați un sac de glet ori de ciment din banii dvs dacă tot nu are CJ-ul fonduri pentru așa ceva. Creați ceva, fiți inventiv și lăsați în urma deținerii acestei funcții și ceva concret și frumos, nu doar ură, răzbunare și răutate. Cred că locuitorii județului merită așa ceva.

Și încă ceva; dacă tot ați venit din Timiș și ați lăudat Carașul pentru potențialul turistic, vă spun eu dacă nu ați știut. Există mii de locuri frumoase, cu potențial nepus în valoare, pentru că dvs aveți în minte o idee fixă: Muntele Mic. Atenție însă, chiar dacă e mic, să nu vă ia cu amețeală de la el.

Dan AGACHE

Iar o să-mi spuneți că am ce am cu actuala guvernare, că mă iau de ei, că sunt PSD-ist și tot așa. Nici vorbă; nu am nimic nici cu unii nici cu alții și asta pentru că de la ultima mea vizită la medic mi s-a pus un diagnostic cu care mă mândresc: sunt alergic la prostie. Partea proastă e că alergia asta a mea se manifestă zilnic. Mă mănâncă pixul când îl aud pe Barna cum dă din colț în colț, după ce i-au căzut din dulap câteva schelete; când îl văd pe Cioloș făcând pe nevinovatul sub sloganul „nici usturoi n-am mâncat, nici gura nu-mi miroase“, când mă uit la Ciolacu cum se face el, că face opoziție; când privesc la madam Clotilde cum zice dumneaei cu gurița proprie „je m’en fiche” sau un fel de „mi se rupe de ce ziceți voi, vi-am tras-o mai pe românește”.

Și exemplele pot continua…hăhăhă….până la alegeri. Un președinte mândru de opera sa „Guvernul meu și Parlamentul meu“, un Orban (Ludovic nu Victor) agățat de scaunul de la Camera Deputaților, cumpărat pe 30 de arginți, un Arafat care a primit ordin pe zi pe unitate: „vacinează-i pe toți că…așa-i desenul“, un AUR care s-a lepădat de …Șoșoacă și o Șoșoacă pusă cu botul pe labe chiar de colegii senatori, un efemer ministru al Justiției care și-a pus în cap toată tagma magistraților, o pleiadă de miniștri ai Sănătății chitiți să privatizeze toate spitalele de top și tot așa.

Dar efectele alergiei la prostie se manifestă cel mai acut la faptul că românii au pus botul la cele 80 de miliarde fluturate în campania electorală, menite să scoată România pe linia de plutire și să o transforme în Grădina Edenului. Uau, dar ce nu se putea face cu 80 de miliarde venite pe filiera Uniunii Europene: școli, grădinițe, autostrăzi, spitale, conducte de gaz și tram-train-uri cu hidrogen, sisteme de irigații și subvenții pentru agricultori. Doamne, dar câte nu se puteau face cu o asemenea pleașcă de 80 de miliarde de euroi.

Atâta doar că politicienii noștri nu au înțeles că Dumnezeu îți dă, dar nu îți bagă și-n straiță. Adică avem 80 de miliarde, dar trebuie să știm pentru ce vi-i dăm; veniți cu un plan care să cuprindă punctele astea, astea și astea. Noi (adică guvernanții noștri) au zis asta-i…ce vreți voi. Noi vrem pentru asta și asta. Și dintr-o dată, cele 80 de miliarde s-au făcut 30; adică nici măcar 30 ci vreo 29, din care coana UE continuă să taie: asta nu, asta nu, asta…tot nu. Tare sunt curios dacă actualul executiv va reuși să atragă măcar 10 miliarde și pe ce.

Așa că trebuie să mai dau o tură pe la medic să-mi schimbe tratamentul pentru alergia la prostie, nu de alta dar mă uit în jur și constat cu amărăciune că dacă prostia asta ar durea, mulți s-ar tăvăli în chinuri. Hai să auzim de bine, dar nu prea cred.

Dan AGACHE

Vai, vai, vai, mare necaz mare pe capul proaspeților însurăței din Guvernul României. Nici nu s-a uscat bine cerneala pe certificatul de căsătorie, sau mă rog, pe actul care atestă că „s-au luat“ că a apărut și motivul de divorț: premierul României, Florin Cîțu (știu că suna ca naiba, dar asta e), premierul României zic, sătul de ifosele diamantului neșlefuit (așa i-a zis tătucul Barna) Voiculescu, ditamai ministrul Sănătății românilor, l-a cam zburat puțin din schemă.

Vai, dar cum se poate, păi de ce, trebuia să știm și noi, aveai nevoie de aprobarea noastră….și alte chestii din astea. Păi se poate măi băieți? Se poate? Nu și voi alături de liberali și udemeriști ați semnat aprobarea lui Cîțu de a fi premier? Gata, v-ați răzgândit? Nu voi sunteți cei care ați pus la cale toată această mascaradă și acum când Vlăduțu a dat cu oiștea-n gard vă puneți poalele-n cap și începeți să strigați asemeni țâncilor de-o șchioapă care se ceartă pe maidan și se înjură cu neaoșul „ba pe-a mamițicii dumitale“?.

„Liberalii nu au vrut Sănătatea și doar noi și numai noi ne-am asumat-o“. Așa au cuvântat liderii useriștilor și plusiștilor la un loc. Păi dacă vi-ați asumat-o, acum spălați-vă pe cap cu diamantul vostru cu tot. Cu reforme pe hârtie, cu spitale noi în gând, cu personal sanitar măscărit și lăsat fără lovele, cu promisiunea tăierii salariilor (pardon a veniturilor), cu spitale modulare (care costat o căruță de bani) care stau nefolosite și tot așa. Ați crezut că e doar pe păpat lovele? Nu tăicuțule, era vorba să și munciți câte ceva; să munciți pentru prostătura asta de țugulan care nu știe altceva decât să ceară: salarii, pensii, dreptul la o îngrijire medicală, respect, dreptate, justiție și alte prosti din astea, stricându-vă vouă liniștea și somnul. Nu aveți ce face, ăsta-i țugulanul: sărac, prost și flămând, dar spre deosebire de voi cu ceva materie cenușie în cap.

Adevărata bătălie e însă, între mahării din spatele marionetelor politice de azi. Cred că serviciile se joacă de-a măsuratul cu ruleta; și-au pus-o pe masă și acum o măsoară să vadă care o are mai mare. Sincer cred acest lucru. În acest caz sunt două variante de lucru; 1) Cine le-a permis o astfel de joacă și de ce? și 2) Dacă nu sunt ele, Serviciile în spatele acestor acțiuni sistematice de jefuire a României, pentru ce își iau leafa lună de lună fără să miște un deget în favoarea prostimii?

Suntem zi de zi, de ceva ani încoace, spectatorii unui teatru de marionete prost; un spectacol în care niște păpușari ne tot arată marionetele spilcuite, aranjate și frezate (mă rog Nicușor, generalul de la capitală face excepție în ceea ce privește freza), ne rostesc replici pompoase, în timp ce, în spatele cortinei se fură, se distruge, se … Până la urmă, acesta este rezultatul votului nostru din decembrie. Asta ne-a adus Moș Nicolae anul trecut, cu asta ne jucăm până la următorul cadou.

Niciunul dintre actorii de pe scena acestui spectacol cu păpuși și păpușari nu e mai breaz; nici gând. Useriștii și plusiștii, luați câte doi pentru că tribunalul nu le-a aprobat încă uniunea neconsensuală, sunt cei care nu jură cu mâna pe Biblie, nu cred în valorile familiei tradiționale, scot însemnele creștinismului dar, în același timp, îl compară pe Vlad Voiculescu cu Isus, răstignit de Cîțu în postul Paștelui. Blasfemie mai mare cred că nu există.

Liberalii lui Brătianu consideră că Educația și Sănătatea nu sunt prioritare pentru această nație; afacerile, întreprinzătorii, comercianții sunt cei care ar trebui să conteze. Care comercianți, care întreprinzători, domnilor? Cei pe care i-ați adus în buza prăpastiei și le-ați oferit posibilitatea să facă un pas în față? Cei pe care i-ați adus la sapă de cauciuc și tot voi îi certați? Despre care afaceri vorbiți? Despre cele în care un kilometru de autostradă ajunge să coste 20 de milioane de euro, de râd și curcile europene de noi și de prostia noastră?

Una peste alta avem niște țațe cu poalele-n cap care vor merge astăzi la o întâlnire informală cu președintele Iohannis, niște bolnavi care nu prea își mai găsesc loc prin spitale, niște români sărăciți și fără viitor, niște copii care sunt pe punctul de a pierde încă un an de școală, niște părinți care nu au siguranța unui loc de muncă și mâine, niște afaceri care se năruie zi de zi, niște șomeri al căror număr crește alarmant, și o clasă politică impotentă de acțiune.

A, și să nu uit: când spun clasă politică impotentă de acțiune, fac referire și la pesedeii lui Ciolacu care, s-a gândit el mai bine și vor anticipate. Poftim? Anticipate? Pentru ce? Păi nu sunt decât 4 luni de când au fost alegeri și sunteți câștigătorii care au ieșit pe locul 2. Vreți să luați peste 50% din sufragiile electoratului? Ce să faceți cu ele? Ați avut 74% din votul poporului și vi-ați bătut joc de el. Ați uitat? Noi, nu. Singurii care au o schemă de joc sunt udemeriștii care, mai pe șestache așa, fac ce fac și sunt cei care își respectă electoratul și trag spuza pe turta lor. Păi dacă se poate, de ce nu, zic.

Acesta este un pamflet și trebuie tratat ca atare.

Sursă foto: Copacul din pădure – Word Press.com

Dan AGACHE

Circ, scandal, urlete, decizii tranșante, amendamente, respingeri pe bandă rulantă, miezul nopții, păpuși, atacuri, declarații politice, huiduieli, țipete, dezertări. Cam acestea sunt câteva din secvențele dezbaterilor parlamentare anterioare votării bugetului pe anul 2021. Păi e cam târziu, vor spune unii; niciodată nu e prea târziu, răspund alții. Una peste alta, cu mii de amendamente propuse în majoritate de PSD, dar și de Aur, USR  și chiar PNL, bugetul acestui an a fost votat în forma propusă de Guvern, adică în varianta Cîțu.

O fi bine, n-o fi bine….nu știm deocamdată, deși sunt mulți care se vaită și plâng pentru că nu au primit ce și-au dorit. E drept că și pe mine mă îneca plânsul când Moș Gerilă (pe atunci nu era cu Moș Nicolae sau cu Moș Crăciun), îmi aducea altceva decât mi-aș fi dorit. Abia mai târziu am priceput că și Moșul, oricum s-ar fi chemat el, depindea de un buget pe care îl stabileau alții și nu el. Așa e și cu bugetul pe anul ăsta.

Bugetul reprezintă până la urmă un sortiment de brânză din care va trebui ca Executivul să hrănească o Românie întreagă. Atâta doar că și brânza asta nu e așa…brânză. Ea îmbracă mai multe forme precum caș, telemea, brânză dulce, de burduf, dietetică (asta e aia din care s-a scos toată grăsimea), cașcaval, nobilă cu mucegai, sau cu găurele de tip șvaițer. Ați văzut câte sunt? Păi la atâtea sortimente cum să ieși pe piață cu un singur produs; vii cu oferte pentru tot românul.

De exemplu, pentru șoriceii PSD-ști care plâng cu lacrimi de crocodil că nu au câștigat alegerile (de fapt alegerile le-au câștigat, dar au pierdut guvernarea și implicit posibilitatea împărțirii cașcavalului),  nenea Câțu a pregătit un regim de slăbire cu pâine, sos de limbă și puțină, foarte puțină brânză degresată, să nu le facă rău la lingurică. Păi după 30 de ani de guvernare (stau și mă întreb cu cine or fi făcut aritmetică ăștia de au ajuns la cifra de 30, dar mă rog), e bună și puțină cură de slăbire.

Liberalii au vrut tare mult să pape și gura lor puțin cașcaval, nu de alta dar li s-o fi acrit de atâta brânză de burduf și telemea cu 70% sare. Atâta doar că la împărțirea cașcavalului, USR-iștii și-au tras partea leului. Cum de ce? Pentru că de fapt ei sunt cei care fac și desfac tot în țara asta. Când au făcut guvernul și-au tras ministerele cheie, cu bani și influență, într-un acord tacit cu Sică Mandolică care a luat șefia Camerei Deputaților. Altfel spus, și-au tras bucata cea mai mare de cașcaval. Cu bugetul pe 2021 e la fel.

Consiliile județene și primăriile liberale vor primi și ele niște brânzică puțin degresată, cele social-democrate rămân cu ochi-n cașcaval și vor păpa din aia dietetică, iar cașcavalul și șvaițerul, cu tot cu găurele vor merge la ministerele USR-iste. E drept că nici UDMR-ăștii nu vor posti, chit că vine Paștele, mai câta. Vor avea și ei parte, dacă nu de cașcaval, cel puțin de Brie, Parmezan, Emmental și Danish Blue, ori de Roquefort, Pecorino sau Manchego, sau măcar un pic de Mozzarella.

În loc de final mi-a venit în minte un proverb: „Unde există caşcaval, există întotdeauna şoareci“ și în funcție de meniul fiecăruia, unii sunt mai pricăjiți, alții mai dolofani, dar toți își ies din minți când simt mirosul de brânză!

Dan AGACHE

Asta cu prostia e adevărată rău. Doar încercați un exercițiu de imaginație și presupunem că ea, prostia, ar durea. Câți din preajma voastră ar avea dureri? Câți s-ar tăvăli în chinuri pe jos? Mie, sincer, mi-e teamă să mă gândesc. Ce vaccin pentru virus, ce leacuri pentru cancer, SIDA sau alte boli considerate incurabile? Cine va găsi antidotul medicamentos pentru prostie, ar lua premiul Nobel pentru medicină, jur. Termin aseară treaba și, înainte de culcare, dau o tură și pe la televiziunile de știri; deh, deformație profesională. Și în loc să adorm buștean, mă trezesc de parcă m-ar fi lovit unul cu o măciucă în moalele capului.

Mademoiselle Clotilde, Armand Clotilde, primăreasă la cel mai potent financiar sector din capitală, aceea cu sacii cu voturi plimbați în și din depozitul sigilat și păzit de milițienii lui Vela, a găsit de cuviință să taie finanțarea la 4 spitale din sector. NU, nu a găsit ea ceva necurat la mijloc și a redus alocările pentru spitale, nu. A tăiat finanțarea de tot: Spitalul de Urgență – Floreasca, Spitalul de Arși, Spitalul pentru Copii „Grigore Alexandrescu” și Spitalul de Urgențe Oftalmologice, riscă să rămână fără finanțare dintr-o simplă dorință a noului primar de sector. Nu e vorba doar plata utilităților ci și de banii pentru investiții.

În condițiile în care Primăria plătea an de an aceste lucruri, mademoiselle zice „mai non, c’est pas possible”„ și hârști cu pixul de pe foaia de buget. Ce contează că sunt spitale de interes național; ce importă că vor suferi nu doar bucureșteni ci și mii de români din toată țara, ce mare lucru că la Spitalul de arși plouă prin acoperiș. Nu cheltuim banii pe prostii. Corect, luați bomboane la copii; la copii ăia mari cu mintea de la 5 ani de la USR, cu sau fără plus că nu mai ști ce varză a la Cluj e acolo. Cine va plăti toate astea? Nu știu și nici pe madam nu o interesează. Să le ia cine vrea, eu nu am bani de ele.

Măi păpușa lu tata, măi manechinuito care ești tu primăriță de sector bogat, păi ai impresia că nu ai destul de furat? Sau ce vrei să faci cu firfireii bucureștenilor? Că ai dat-o în bară cu parcările de ți-ai pus oamenii în cap și te înjură ăia stând în ploaie la cozi interminabile pentru un loc de parcare ca a ajuns mai căutat decât un loc de veci. Măi frumușico, se umple sectorul de gunoaie și tu vrei să ți le ridice firma de salubritate „pă da fecea“ cum se spune pe la noi? Păi e frumos? De când ai venit ai întors totul cu susul în jos. Nu crezi că era mai înțelept să rămâi la Bechtel să papi banii românilor? Aaaa, acum regreți episodul, îhî, sigur că da. Dar când luai milioane de euro pentru nimic și românii merg în continuare pe drumuri vai mama lor, cum era? Întreb, nu dau cu parul.

Ai promis marea cu sarea și acum le servești bucureștenilor…rahat; cu apă rece. De fapt de ce-mi bat eu capul cu tine? Ei te-au votat, ei….să se lepede de tine dacă nu le convine, că se poate. Până una alta, mă întreb ce mână nevăzută te conduce și care este misiunea lui matale pe malurile Dâmboviței? Și mă întorc la titlul pamfletului, că de-aia e el pamflet: „Dacă prostia ar durea, câți s-ar tăvăli în chinuri“? Are cineva răspuns? Întreb pentru un prieten!!!

Surse foto: cetățeanul.net; romaniamama.ro

Dan AGACHE

Generalii au, în general, una, două, trei sau patru…stele, (la ce vă gândeați), adică două perechi (de stele, desigur). Rândurile acestea sunt scrise ca urmare a decesului singurului general (în retragere desigur) al Reșiței și probabil al Caraș-Severin-ului; bănuiesc, nu sunt 100% sigur. Adrian Marinescu, căci despre domnia sa este vorba, fost director al UM012…nu știu cât, celebra (pe vremuri) fabrică de tunuri. L-am cunoscut, stimat și respectat pe omul Adrian Marinescu. L-am cunoscut mai bine la evenimentele din decembrie 1989 când, preț de două săptămâni, i-am fost un fel de gardă de corp (nu are rost să intru în amănunte, problema e alta).

Așa cum spuneam și probabil știți și voi, decesul artileristului Adrian Marinescu, ajuns general în retragere cu nu știu câte stele, a survenit ca urmare a infectării cu virusul ăsta păcătos care ne-a dat tuturor viața peste cap. Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească în pace. Înmormântarea a avut loc miercurea trecută la cimitirul 8 din Reșița, cu onoruri militare așa cum se cuvine unui militar al Armatei Române. Atâta doar că de aici încep nedumeririle pentru mine. Întâmplător am avut și eu un deces în familie, înmormântarea fiind în aceeași zi, dar la altă oră.

Probabil știți că acum, în pandemie, nu mai ai voie să faci pomeni, cu mese întinse la care să inviți pe cei ce au venit la ultima slujbă a decedatului. Pomeni nu, dar am observat că e voie cu petreceri, nunți, chiolhanuri și alte zaiafeturi și paranghelii; acolo e voie. Dar să reiau: vin miercurea trecută cu mașina plină cu plăsuțe cu de toate din ceea ce i-a plăcut răposatei, în ideea de a le sfinții preotul și a le da de pomană, așa cum este creștinește. Când să urc spre cimitir, surpriză….filtru de poliție. Măi să fie, o fi evadat vreunul din Micro 5 (așa cum mai este cunoscut cimitirul 8 din Reșița). Stau cuminte la rând, cu vreo 3-4 mașini în față, ajung în fața a doi milițieni din Episcopia lui Vela, pun masca să fiu în ton cu milițianul, deschid geamul mașinii și particip la un dialog pe cât de absurd, pe atât de…milițienesc, nu de alta dar nu îmi vine nici un alt cuvânt în minte:

„Nu aveți voie cu mașina în cimitir“, îmi retează elanul individul cu chipiu și jachetă de circulație. „Îmi pare rău, dar trebuie să ajung cu mașina la capelă“, îi răspund politicos. „Nu se poate, avem o înmormântare și vin mai mulți generali din țară și nu am voie să vă las să intrați cu mașina în cimitir“.  M-a blocat pur și simplu; îmi venea să-l întreb dacă generalii respectivi nu au mai văzut mașină și îi e teamă să nu se sperie de a mea. Sau poate trebuia asigurată protecția demnitarilor (asta în cazul în care câteva stele pe umăr îți atribuie această calitate de demnitar), dar în acest caz, trebuiau să existe niște SPP-iști. „Domnule, îi zic, mă așteaptă popa, am mortul în capelă, peste o oră am înmormântarea, ce treabă am eu cu generalii voștri“?

Vădit încurcat, se trage doi pași înapoi, își dă chipiul jos cu mâna dreaptă, în timp ce cu stânga se scarpină gânditor în creștetul capului, semn că i-am pus neuronul la grea încercare. „Ce să fac eu cu dumneavoastră“, gândește individul cu voce tare. „Dacă nu vreți să mă ajutați să car toate bagajele până sus în cimitir, vă propun să mă lăsați să trec“, îi răspund omului, singurul lucru normal și logic. Se mai scarpină odată, se uită întrebător la colegul lui care nu participase la discuția noastră și într-un final se hotărăște: „Bine, treceți, dar pe urmă să aduceți mașina jos“. Aaaaa….., deci mașina era problema, nu subsemnatul. Se dă la o parte și trec. Până sus în cimitir, alte două filtre de câte doi tovarăși în uniformă, din aceeași Episcopie a răspopitului Vela. Ăștia, băieți finuți, mă lasă să trec fără explicații.

De aici nu mai intru în amănunte, precizez doar că nu m-am intersectat deloc cu „coloana generalilor cu una două, trei sau 4…stele“, aceștia urmând un traseu diferit de al meu. Se nasc însă întrebările: Dacă generalul Marinescu a fost infectat și a decedat din cauza acestui virus, de ce au avut voie colegii de stele să participe la înmormântarea lui? Și nu una oarecare ci cu onoruri militare, cu salve de pușcă, cu drapel și toate cele, cum de fapt este normal pentru a omagia activitatea acestuia. De ce li s-a permis generalilor cu două perechi (de stele, desigur) să participe la funeralii? Dacă era un cetățean obișnuit, nu avea voie nici măcar familia. Ba mai mult, pentru a nu fi deranjați de intruși, paparazzi și jurnaliști, au luat măsurile necesare de a opri traficul auto în cimitir, apelând la forțele de ordine. Pe bune măi băieți? Așa ați făcut și la moartea interlopului Pian. I-ați asigurat paza, cu scuza că trebuia să vegheați la „siguranța cetățeanului“.

Toată tărășenia asta îmi amintește de faptul că legea în România este respectată…în mare parte. Adică una e legea pentru cetățeanul de rând, pentru plătitorul de taxe și impozite, ce-și duce cu greu traiul de pe o zi pe alta, și alta e pentru cei cu funcții, cu demnități ori cu carnet de partid și cu două perechi de… stele, pe epoleți nu în pantaloni.

Dan AGACHE

Belesc ochii în tembelizor și-mi vine să fredonez melodia aceea cu „E bine, bine, e foarte bine“. De unde atâta optimism pe capul meu….zău dacă știu, dar deh, așa sunt eu, un optimist irecuperabil. Mă bucur din orice: ieri mă bucuram că vecinul de la 4 a prins-o pe nevastă-sa în pat cu altul. Unii se întreabă de ce atâta bucurie când omul e în necaz; păi mă bucur că nu m-a prins pe mine cu nevastă-sa, nu? Mai zilele trecute un alt vecin, prieten cu Bachus, a venit acasă pe 4 roți și 7 cărări și a bușit 2 mașini în parcare, iar eu…m-am bucurat. Păi cum de ce? Pentru că exact acolo îmi parchez eu mașina care era…ups, în service. Păi și atunci, cum să nu mă bucur. Vedeți, tot răul e spre bine, nu?

Spuneam că mă uit la tembelizor și mă bucur; apar tot felul de informații, pe surse ce-i drept, dar știți cum e: fără foc nu iese fum. Deci, pe surse cică, se mai amână cu un an mărirea salariilor profesorilor. Ei și, eu nu sunt dascăl. Așa le trebuie dacă nu le-a plăcut școala și au vrut învățământ on-line. Ce să facă ei cu banii că și așa nu pot merge în concediu. De același tratament beneficiază și copiii; nu mai cresc alocațiile cu 40% cum era promis de liberali anul trecut (e drept că în campanie, dar cine credea că nu va fi așa), ci doar cu 20% și asta în două tranșe; una la începutul anului, cealaltă către toamnă. Foarte bine, eu mă bucur. Ce să facă ei cu banii? Să-i cheltuie pe prostii?

Cică nici pensiile nu mai cresc de la 1 ianuarie ci mai hăt, încolo către toamnă. Da și? Așa le trebuie dacă nu au ieșit la vot. Cică spuneau cei din PSD că așa se va întâmpla, dar ei nu și nu, că nu se poate, că e în lege… Zău mă, pe bune? Și de când se respectă legea în România? Întreb pentru un prieten care cică vrea să se întoarcă din Anglia să-și deschidă o afacere în România. Hă,hă, hă…nu pot decât să râd. Vino frate, vino, acum în Românica e plin de lapte și miere pe toate șanțurile, iar la meteo au spus că de Revelion o să plouă cu…cârnați.

Unde mai pui că din ianuarie se scumpește gazul, curentul, benzina și motorina și de aici în lanț, toate. Da și? Eu fredonez cu nonșalanță melodia aceea cu..e bine, bine, e foarte bine. Păi de ce să nu fim optimiști? Avem Guvern de dreapta, avem o coaliție născută din spuma mării, avem un premier care spunea acum un an că sănătatea și educația nu sunt prioritare și lumea l-a votat. Foarte tare frate, e bine, dar ce zic eu bine, e foarte bine.

Între timp prostimea se ceartă pe rețelele de socializare cu privire la vaccin, se înjură stânga cu dreapta, catolicii cu ortodocșii, privații cu bugetarii, albii cu…colorații, că cică nu mai am voie să mai spun altfel, că e discriminare. De ce sunteți pesimiști și vedeți lucrurile doar în…altă culoare mai închisă. Avem un premier suuuper, care atunci când promite se ține de cuvânt (dovadă faptul că nu a spus niciodată că nu vor crește pensiile și salariile, atâta doar că nu a spus când și cu cât), o avem, la Muncă pe doamna Turcan care nu știe câți ani are nici cu buletinul în mână, avem UDMR-ul la Ministerul Dezvoltării, ce vreți mai mult. O așa bucurie nu am mai trăit de multă vreme; poate de pe vremea când Dragnea schimba guvern după guvern până a dat de Dăncilă. Vi-o mai amintiți? Nu-i așa că parcă vă e dor de ea acuma? He, he, he …ce mă bucur… Sincer nu știu nici eu de ce, dar…E bine, bine, e foarte bine…

Dan AGACHE

Încerc și eu ca tot prostul să înțeleg ce se întâmplă cu țara asta după niște amărâte de alegeri care nu au prezentat interes nici măcar pentru alegători. Orban demisionează după ce clamează câștigarea alegerilor. Măi să fie; dar oare cum ar fi reacționat dacă le-ar fi pierdut. Iohannis iese la teveu și-și pune cenușă în cap că a cam sărit calul în campanie, dar a fost doar de dragul democrației, asta după ce OSCE l-a urecheat zdravăn. Cioloș se vede premier și oferă liberalilor caietul cu tema pentru acasă, să o studieze până la întâlnirea de la Cotroceni.  Pesedeii țopăie de bucurie că au câștigat alegerile dar nici ei nu știu la ce le va folosi această victorie. Verzii din Harghita și Covasna calculează la rece opțiunile și vor hotărâ într-un final cu cine vor să guverneze, că doar de asta s-au organizat alegeri în românica. Cam asta e imaginea în seara primei zile, post alegeri parlamentare. Un film prost cu final previzibil la care vei plânge cu siguranță după banii dați pe bilet.

Dar parcă mai lipsește ceva din ecuație… A sunt cei de la Haur care nici nu știu cu ce tramvai se ajunge la Palatul Parlamentului și au anunțat deja că sunt Gică contra. „Nu facem nici un fel de alianță cu nimeni“ strigă ei în gura mare așa cum au fost învățați pe stadioanele de fotbal. Da va întrebat cineva ceva de vorbă? Vă băgați și voi așa în seamă, să aveți subiect de vorbă, cred. Unii spun că vin din taigaua sovietică dar nu prea cred; alții că sunt urmașii legionarilor , dar nici asta nu e cu putință. Și atunci cine sunt? Ce val i-a adus în Parlamentul României?

Apariția lor e cauzată de prestația partidelor românești aflate la guvernare de-a lungul celor 31 de ani de așa zisă democrație și bunăstare europeană. Sunt emanația dezinteresului față de nația română a politicianului dâmbovițean, foarte ocupat de afacerile sale personale și mai puțin de starea națiunii. Sătul de toate acestea, electoratul a decis pe de o parte să nu mai meargă la vot (prezența slabă la urne le-a permis un scor atât de mare), iar pe de altă parte să voteze un partid despre care se știa puțin, și asta mai mult din revistele de scandal decât din cele de politică. Și uite așa ne-am făcut mai bogați cu 8 procente de Haur în parlamentul României.

Avelto grija Hauracilor! Să nu vă împingă necuratul să virați la stânga prin Giulești că adios cu voi. Acolo despare ferul cât ai zice pește, darămite haurul. Avelto grija și la colegii de șmechereală parlamentară că erau unii ciorditori și s-ar putea să vă dispăreți mo. Avelto grija.

Dan AGACHE

Într-o postare recentă pe pagina sa de socializare, președintele Consiliului Județean Caraș-Severin Romeo Dunca trage un semnal de alarmă referitor la verificările ce vor fi efectuate de acum înainte, la lucrările de reabilitare a drumurilor din județ:

„Ieri am predat reprezentantului constructorului de drumuri MAXAGRO o ruletă. Ea arată foarte bine și lățimea unui drum contractat și grosimea straturilor care stau la baza lui. Județul Caraș-Severin are nevoie de firme pricepute și dornice de lucru iar bugetul județean și cel național trebuie să acopere prețul corect al lucrărilor. Ruleta reprezinta elementul esențial al reușitei noastre a tuturor; și a firmelor care construiesc și a beneficiarului final. De azi resetam tot în Caraș-Severin“.

Un cadou cu subînțeles, un fel de „Ocaua lui Dunca“ dacă vreți. Adevărul este că ani de zile s-a furat de s-a rupt la construirea de drumuri, nu doar în Caraș-Severin ci în toată țara. Metoda nu e nouă și se face cu…„acte în regulă“ dacă pot spune așa. Adică e foarte greu să demonstrezi că s-au făcut miș-mașuri la drumul respectiv. Am un exemplu de la un inginer constructor, uns cu toate alifiile și pretențiile celor care finanțează aceste drumuri: la atribuirea unei lucrări, sau pentru a câștiga o licitație, se vine cu un preț foarte scăzut, care ulterior va fi crescut din bucăți, ajungându-se în final la un preț de cost pe metru pătrat de drum asfaltat dublu sau chiar triplu. Pentru asta trebuie dat parandărătul care nu e mic și umflă buzunarele celor care țin pixul în mână și nu lopata. După efectuarea unei lucrări se face un decont pentru anumite tronsoane de drum, în care chipurile terenul a fost mlăștinos și a necesitat un volum dublu de piatră, ore suplimentare, mașini, etc. Cel cu pixul semnează și încasează.

Se cere un drum de 5 metri lățime plus acostament: se face drumul la 4.90 fără acostament, acesta urmând să fie terminat la…sfântul așteaptă. 10 cm de drum ori 20 – 30 de kilometri lungime egal mulți bani negri pentru zile albe, pentru același domn cu pixul. Se mai fură la grosimea stratului de asfalt, la pregătirea terenului, la calitatea materialului bituminos și în multe alte feluri. Dacă stăm să ne uităm la ei, sunt mici copii față de un alt președinte de CJ, Mustăcilă pe numele său, care în urmă cu vreo 20 de ani parcă, a raportat ca finalizate lucrările de asfaltare la drumul ce merge spre Semenic, fără să fi turnat o roabă de asfalt pe el, așa că…ăștia sunt boboci, dar promit să învețe; sunt în creștere. Asta dacă nu cumva Ocaua lui Dunca e menită să-i descurajeze.

Acum sunt două variante: ori îi dezvață de furat Romeo Dunca, se pune cu …ruleta pe ei și-i verifică la sânge, ori îl corup băieții cu pixul, urmașii lui Știka și susținătorii cu gulere albe din spate, și-l dau pe brazdă cum se spune. Adică îi dau și lui cotă parte din parandărăt și uită Dunca și de ruletă și de ocaua lui Cuza și de promisiunile electorale și se dă pe brazdă cu băieții deștepți. Atâta doar că ăștia noi s-ar putea să aibă o altă culoare politică decât vechii, dar așa se întâmplă de regulă la schimbarea puterii: pleacă ai voștri, vin ai noștri, alegătorii rămân tot ca proștii. Rămâne de văzut care va fi calea pe care o va alege.

Dan AGACHE

Alooo, mai ușor cu acuzele! Mai tăiați din criticile aduse Guvernului Orban. Ce tot îi dați că nu face, că nu drege, că nu vă dă, nerecunoscătorilor! Toată ziua vă smiorcăiți că nu e bun de nimic, că nu se gândește la popor și nația română și e cu ochii doar pe calendar și cu gândul la alegeri. Ce tot atâta criticați fără să gândiți ori să analizați, câte a făcut acest executiv pentru voi. Hai mucles și joc de gleznă!

Păi se poate domnule atâta nerecunoștință? Trebuiau crescute pensiile? Le-au crescut. Trebuiau mărite alocațiile? Le-au mărit. Trebuiau să asigure tablete elevilor? Au asigurat. Trebuiau să aducă măști pentru populație? Au adus. Acuma sunteți și cârcotași și nu vă convine; ba că la pensii nu e 40% și e doar 14, ba că alocațiile nu s-au dublat, ba că măștile sunt scumpe, ori că dascălii nu au primit sporul promis… Ei și? Nici personalul sanitar nu a primit cei 500 de euro. I-ați auzit văicărindu-se așa ca voi? Nerecunoscătorilor!.

A făcut guvernul ăsta cât nici chiar el la investire nu știa că va face. A făcut tot ce i-ați cerut, ba chiar mai mult decât atât. Din proprie inițiativă și nesilit nici de opoziție, nici de sindicaliști, nici chiar de Iohannis, guvernanții, dintr-un exces de simpatie pentru oamenii muncii (clasa muncitoare pentru cine nu cunoaște termenul, adică ăia de se scoală cu noaptea-n cap și trudesc toată ziua), pentru oamenii muncii zic, au crescut valoarea tichetului de masă. Să poată și funcționarul public, și CFR-istul și asistentul medical să mănânce mai bine, să-i crească gradul de satisfacție când se ridică de la masă cu burtica mai plină decât ieri, pe vremea PSD-ului. Și tot nu sunteți mulțumiți. Ce oameni domnule, ce oameni.

Atâta nerecunoștință nu am văzut de când mă știu. Cum adică nu a crescut suficient de mult? Cum adică procentul de creștere e de doar 0,5%? Păi voi știți ce înseamnă 0,5 puncte procentual? Păi Bill Gates, dacă adaugă 0,5% la averea lui într-o lună de exemplu, face așa, pe ușor, câteva zeci de milioane de euro, de dolari, mă rog, sunt cam tot pe-acolo. Păi voi știți câte se pot face cu câteva zeci de milioane de euro? Aveți măcar idee cu câte zerouri se scriu câteva zeci de milioane de euro? Habar nu aveți! Nu știți nimic și mai stați pe tușă, spargeți semințe și chibițați împotriva acestui executiv care e trecut de toate nădușelile pământului pentru a vă crește vouă tichetul de masă. Desigur, alături de alte creșteri substanțiale.

Parcă vă aud cum comentați între două înjurături că e prea puțin, că nu aveți ce face cu ei…Păi bine măi…nerecunoscătorilor, că nu știu cum să vă mai spun. După ce că vă dă omul mai faceți și mărunt din buze? Nu v-am spus că e un procent substanțial acest 0,5%? Nu v-am explicat cât câștigă Bill Gates din această creștere? Și era doar un exemplu. Mai am, dar nu meritați să-mi consum cerneala pentru voi. Cum? E prea puțin acest jumătate de procent? Aaaa, ați calculat voi și dă cu virgulă? Păi cu cine ați făcut voi matematică? Hai spuneți repede că-mi pierd răbdarea. Aaaa … cu Grigore Gheba, ăla cu culegerile de mate. Aha. Și sunteți sigur că ați calculat bine? Hai, mai încercați o dată! Tot atâta vă dă? Ia stați puțin că vreau să socotesc și eu. Câte era valoarea tichetului de masă pe vremea PSD-iștilor? 20 de lei, Și cu cât a crescut acum? Cu 0,5%. Păi vine 20 plus 0,5% egal cu…egal cu…20,01 RON.

Păi cum numai atât că la Bill Gates mi-a ieșit mai mult? Adică a crescut valoarea tichetului de masă cu un amărât de ban? Aha.. Păi asta înseamnă că la 20 de bonuri pe lună, aveți 20 de bani; într-un an se adună 2 lei 40 de bani; în 10 ani vorbim deja de 24 de lei, iar în cei 50 de ani cât mai aveți de muncit până la pensie sunt 120 de lei. Noi. Dacă e să calculăm în leul vechi, mai adăugăm 4 zerouri și obținem…cât obținem…Aha, un milion și 200 de mii de lei. Alooo, un milion și 200 de mii de lei, exact ca la Bill Gates. Nerecunoscătorilor!

Dan AGACHE